Omorul. Art. 174 C.p.. Sentința nr. 392/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 392/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 22-10-2013 în dosarul nr. 7873/118/2013
Dosar penal nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.392
Ședința în Camera de Consiliu din data de 22.10 2013
PREȘEDINTE – M. V.
GREFIER – C. C. D.
Pe rol, examinarea cauzei penale având ca obiect cerere de revizuire, formulată de revizuientul-condamnat P. T. – fiul lui M. și R., născută la data de 29.02.1984,deținut în Penitenciarul Poarta Albă.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu, cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.297 alin.1 Cod de procedură penală, se constată lipsa revizuientului-condamnat P. T..
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea revizuientului condamnat, fără participarea reprezentantului Ministerului P..
Instanța rămâne în pronunțare. După deliberare,
TRIBUNALUL
Prin cererea formulată la data de 11.01.2012 de către condamnatul P. T., înregistrată la P. de pe lângă Tribunalul C., s-a solicitat revizuirea s.p. nr. 460/11.11.2008 pronunțată de către Tribunalul C. în dosarul nr.112/118/200 (2135/2006).
În motivarea cererii sale, condamnatul a învederat că nu a participat la comiterea faptei pentru care a fost condamnat. A susținut revizuientul fapta pentru care a fost condamnat a fost comisă în realitate de către martorii Zăpodean V., P. B.-C., P. F., P. D. și P. C. N.. Revizuientul a solicitat audierea în calitate de martori a acestora, susținând că nu a propus aceste probe în procesul penal pe motiv că ar fi fost amenințat de adevărații autori care l-au obligat să declare că nu a văzut nimic.
De asemenea, revizuientul a invocat cazul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit.b C.p.p., precizând însă că nu a formulat nicio plângere împotriva martorilor despre care pretinde că au mințit și nici nu poate indica alte probe care să susțină afirmațiile sale.
La data de 28.08.2013, în conformitate cu art. 399 alin. 4 C.p.p., au fost înaintate instanței concluziile procurorului în sensul respingerii cererii de revizuire, aceasta neîncadrându-se în vreunul din cazurile de revizuire prev. de lege.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 172/P/2004 din 9.10.2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul C., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaTULUI P. T. alături de inculpatul P. I., pentru comiterea infracțiunii de omor, prev. de art.174 alin.1 C.p.
În sarcina celor doi inculpați s-a reținut că, în noaptea de 29.30 octombrie 2004, în zona crescătoriei piscicole Țibrinu, . C., după ce au depistat-o pe victima B. A. de 44 ani la iaz cu scule de pescuit pentru braconaj, au lovit-o în mod repetat cu obiecte contondente pe toată suprafața corpului, într-o acțiune conjugată și i-au provocat leziuni grave care au condus la decesul acesteia.
Prin sentința penală nr.460/11.11.2008 a Tribunalului C. ( rămasă definitivă prin decizia nr.1150/23.03.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție ) s-a dispus condamnarea celor doi inculpați la pedeapsa închisorii de 13 ani și 6 luni.
Potrivit art.403 C.p.p., admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanță în camera de consiliu, fără citarea părților și fără participarea procurorului.
Potrivit dispozițiilor legale mai sus menționate, cererea de revizuire poate fi admisă în principiu numai dacă este făcută în condițiile legii și dacă din probele strânse în cursul cercetării efectuate de către procuror rezultă date suficiente pentru admiterea în principiu.
Revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive este o cale de atac extraordinară care poate fi exercitată numai în cazurile și condițiile prevăzute de dispozițiile legale.
Dispozițiile art.394 C.p.p. prevăd în mod expres și limitativ cazurile de revizuire a unei sentințe penale definitive și anume când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de către instanță la soluționarea cauzei și care ar putea conduce la o soluție diametral opusă (în cazul de față, de achitare a condamnatului), când un martor, expert ori interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, când un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals, când un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, când două sau mai multe hotărâri judecătorești nu se pot concilia.
Din analiza prevederilor legale mai sus menționate se observă că situațiile invocată de către condamnat nu conduc la concluzia că în cauză ar fi îndeplinite condițiile impuse de art.403 alin.1 teza a doua C.p.p.
Potrivit art. 394 alin. 1 lit. a C.p.p., unul din cazurile de revizuire invocate de către condamnat, revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive poate fi cerută numai atunci când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de către instanță la soluționarea cauzei.
Din analiza prevederilor legale mai sus menționate se observă cu ușurință că, noutatea cerută de către acestea vizează fapte și împrejurări ca și elemente de fapt iar nu mijloacele de probă prin care acestea se constată, nefiind permis ca în procedura revizuirii unei hotărâri judecătorești definitive care este prezumată că reflectă adevărul, bucurându-se de veridicitate, să se ajungă la o prelungire a probatoriului.
Ori împrejurarea invocată de către revizuient în susținerea cererii sale, în sensul participării la comiterea faptelor și a persoanelor indicate în cererea de revizuire, a fost verificată încă de la început chiar de către organele de urmărire penală care au pronunțat o soluție de netrimitere în judecată, aceasta neavând astfel caracterul de noutate cerut de dispozițiile art. 394 alin. 1 lit. a C.p.p..
Justificarea revizuientului potrivit căreia nu i-a indicat pe adevărații autori fiind amenințat de către aceștia, chiar dacă ar fi un element de noutate, nu ar fi de natură a conduce la o soluție de achitare a sa ci, eventual, dacă s-ar demonstra realitatea acesteia, ar proba doar participarea și a altor persoane, situație care nu se circumscrie prevederilor 394 alin.2 C.p.p., potrivit cărora, „cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, dacă pe baza faptelor sau împrejurărilor noi se poate dovedi netemeinicia soluției de….condamnare”.
Ori este cunoscut faptul că raportul de cauzalitate între activitatea de ucidere și moartea victimei există raport de cauzalitate și atunci când la activitatea făptuitorului s-au adăugat alți factori preexistenți ( ex. o maladie de care suferea victima ), concomitenți ( lovituri aplicate victimei și de către o altă persoană care poate au fost chiar de intensitate mai mare ), sau posteriori ( ex. internarea victimei cu întârziere în spital, tratarea superficială a leziunilor etc. ).
Față de aceste considerente și cum revizuientul nu a invocat fapte ori împrejurări noi care să nu fi fost analizate în cursul procesului penal și care să excludă orice formă de participare a sa la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, în cauză nu sunt întrunite cerințele articolului 394 alin. 1 lit. a C.p.p. invocat în prezenta cauză.
Cum împotriva persoanelor despre care revizuientul a susținut că au dat declarații mincinoase în procesul penal în care a fost condamnat nu s-a pronunțat vreo hotărâre de condamnare pentru infracțiunea de mărturie mincinoasă, acestea nefiind nici cercetate penal, petentul neformulând vreo plângere penală împotriva lor, și cum în susținerea cererii de revizuire condamnatul nu a indicat nicio probă care să susțină afirmația sa, în cauză nu este incident nici cazul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit.b C.p.
În raport cu argumentele expuse, instanța va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de către revizuientul-condamnat P. V., cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de către tat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
În baza art. 403 alin. 3 C.p.p.:
Respinge cerea de revizuire a sentințe penale nr.460/2008 a Tribunalului C., formulată la data de 11.01.2012 de către condamnatul P. T.– fiul lui M. și R., născută la data de 29.02.1984,deținut în Penitenciarul Poarta Albă.
În baza art.192 alin.2 C.p.p.:
Obligă pe revizuient la plata sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. V. C. C. D.
Tehnored.jud.M.V./26.11. 2013/3 ex.
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Omor calificat. At. 175 C.p.. Sentința nr. 181/2013. Tribunalul... → |
|---|
