Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 471/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 471/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 08-12-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIUNALUL CONSTANTA
SECȚIA PENALA
DECIZIA PENALĂ NR.471
Ședința publică din data de 08.12.2015
PREȘEDINTE – C. D.
GREFIER – O. C.
Cu participarea reprezentantului Parchetului De Pe L. Tribunalul C.
PROCUROR – A. V.
Pe rol pronunțarea asupra contestației formulată de contestatorul condamnat P. S. S. născut la data de 13.09.1989, aflat în P. P. Albă, impotriva sentintei penale nr.2601 /11.11.2015, pronunțată de Judecătoria Medgidia ,în dosarul penal nr. _ .
Dezbaterile au avut loc in ședință din 07.12.2015 fiind consemnate in incheierea de ședință ce face parte integrantă din hotărare și când, instanța avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronunțarea la data de 08.12.2015 cand a pronunțat următoarea hotărare.
TRIBUNALUL,
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată că prin sentinta penală nr.2601 /11.11.2015, pronunțată de Judecătoria Medgidia ,în dosarul penal nr. _ s-a dispus:
„În baza art. 587, alin. 2 Cod Procedură Penală raportat la art. 59, alin. 1 și alin. 2 Cod penal din 1968
Respinge cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul P. S. S., fiul lui V. și C. L., născut la 13.09.1989, din Penit. P. Albă, jud.C..
Stabilește termen de reiterare după data de 28.12.2015.
În baza art. 272 Cod Procedură Penală,
Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 35 lei către Baroul C., în favoarea avocat E. M. G. L., delegație 2433/2015.
În baza art. 275, alin. 2 Cod Procedură Penală,
Obligă petentul-condamnat către stat la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Cu drept la contestație în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.11.2015.”
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța fondului a avut în vedere următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 59 CP din 1969 „După ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei”.
Analizând procesul-verbal nr.P80/28.10.2015 întocmit de P. P. A., instanța retine ca petentul-condamnat se afla in executarea pedepsei cu închisoarea de 2 ani și 6 luni în baza sentinței penale nr. 3692/2014 pronunțată de Judecătoria Medgidia și a mandatului de executare a pedepsei nr. 4050/2015.
Executarea pedepsei a început la 14.03.2014 urmând sa expire la 13.09.2016.
Condamnatul pe parcursul executării pedepsei a fost sancționat disciplinar de 2 ori și a fost recompensat de 2 ori.
A participat la activități educaționale. A fost planificat la muncă realizând 20 zile câștig ca urmare a muncii prestate.
Condamnatul are antecedente penale, este recidivist.
Este la prima analiză în Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului P. Albă.
Raportând criteriile expuse de art. 59 CP din 1969 la situația condamnatului, instanța apreciază că, deși petentul condamnat a executat fracțiunea de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege și a fost disciplinat, aceste împrejurări nu-i conferă dreptul de a fi liberat condiționat, ci doar o vocație la acordarea beneficiului acestei instituții de drept penal. Și aceasta cu atât mai mult cu cât condamnatul este la prima analiză, este recidivist, conduita oscilantă, o sancțiune disciplinară neridicată, dar și insuficienta implicare în muncă și activități educaționale.
Având în vedere durata de pedeapsă executată până în prezent, perioada în care petentul a fost autorul unui comportament corespunzător, se constata ca aceasta perioada nu este suficienta pentru a se concluziona asupra perspectivelor de reintegrare sociala a condamnatului.
Pentru a se statua asupra caracterului temeinic și serios al îndreptării condamnatului, in scopul evitării ca un astfel de comportament sa fie relevat numai pro causa, continuarea executării pedepsei reprezintă soluția oportuna si legala pentru a exista certitudini ca persoana in cauza se va redresa, va dobândi un ansamblu de valori morale si sociale necesare pentru evitarea in momentul părăsirii locului de deținere a săvârșirii altor infracțiuni și totodată pentru integrarea corespunzătoare în colectivitatea de care, în prezent, este izolat.
În temeiul art. 59 Cp din 1969 se retine ca nu exista temeinice indicii in sensul ca pedeapsa închisorii aplicata condamnatului si executata pana la acest moment si-a atins scopul înainte de a fi expirat durata stabilita prin hotărârea de condamnare, astfel încât subzista necesitatea executării in continuare a pedepsei, urmând a se fixa un nou termen, după expirarea căruia poate fi reiterata cererea/propunerea de liberare condiționată, conduita condamnatului in aceasta perioada urmând a fi avuta in vedere pentru a aprecia asupra atingerii scopului pedepsei închisorii astfel executate.
Astfel, instanța a respins cererea și va stabili termen de reiterare după data de 28.12.2015.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat contestatie, în termen legal, condamnatul,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,solicitând admiterea căii de atac ,cu consecința admiterii cererii de liberare condiționată . Analizând actele și lucrările dosarului,prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Tribunalul constată ca nefondată contestația.
Instituția liberării condiționate constituie un beneficiu pentru condamnat care îi poate fi acordat de către instanță în situația în care acesta prezintă credibilitate dar si garanție că scopul preventiv al pedepsei precum și funcțiile acesteia de constrângere și reeducare s-au realizat prin eforturile condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei astfel încât acesta se poate integra în societate.
Desi regula o constituie executarea integrală a pedepsei, liberarea condiționată fiind excepția precum și de la faptul că, și în situația în care condamnatul îndeplinește condițiile impuse de dispozițiile legale, instanța nu este obligată să dispună punerea în libertate a condamnatului, sens în care legiuitorul a folosit în redactarea dispozițiilor legale mai sus menționate sintagma „condamnatul poate fi liberat condiționat”, .
Asfel rezultă că, la analizarea oportunității liberării condiționate, instanța poate ține seama și de elemente ca: natura faptei comise, gravitatea acesteia, modul concret de comitere - elemente ce pot furniza date legate de periculozitatea persoanei acestuia, de predispoziția sa pentru comiterea unui anume gen de infracțiuni, despre capacitatea reală a acestuia de reintegrare în societate ori despre existența unui anume risc de recidivare.
Din prisma aspectelor invocate, Tribunalul observa ca petentul condamnat se afla la prima analiză în Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului P. Albă, pe parcursul executării pedepsei, a fost sancționat disciplinar de doua ori și a fost recompensat de 2 ori, odata fiind ridicarea sancțiunii disciplinare aplicate anterior. A participat la activități educaționale ,nu a fost planificat la activitati lucrative dar are realizat un câștig de 20 zile ca urmare a muncii prestate, are antecedente penale și este recidivist.
Analizand activitatea si comportamentul condamnatului Tribunalul apreciaza că perioada efectiv executată de către condamnat, de 614 zile executate si castigate ,cu 4 zile peste numarul zilelor ce trebuiau executate sau castigate pentru a deveni propozabil, nu este suficient pentru a se considera că, în mod indiscutabil, acesta a dobândit capacitatea reală de integrare în societate și că în prezent poate fi liberat condiționat fără nici un fel de risc.
Astfel, raportat la conduita oscilantă pe durata pedepsei,fiind sancționat inainte si apoi rcompensat, de natura faptei comise, gravitatea acesteia ,Tribunalul consideră că executarea în continuare a pedepsei, este necesară în vederea atingerii scopului preventiv al pedepsei aplicate condamnatului și totodată a îndeplinirii funcțiilor acesteia de constrângere și reeducare,câtă vreme nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și a perseverat pe cale infracțională.
Pentru considerentele expuse, constată că prima instanță a făcut o justă apreciere a dispozițiilor incidente în cauză, prin prisma criteriilor enumerate de art.59 Cod penal,nejustificându-se liberarea condiționată și nici reducerea termenului de reânnoire a cererii ,care este unul rezonabil.
Ca urmare, va respinge contestația ca nefondat, în baza art.587rap.la art.425/1 alin.7 pct.1 lit.b Cod proc. pen., cu obligarea condamnatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.275 alin.2 din același cod.
Văzând și prevederile art.272 Cod proc.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.425/1 alin 7 puncul 1 lit b cod proc penala . rap. la art.587 Cod.proc.pen.
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul, P. S. S. impotriva sentintei penale nr.2601 /11.11.2015, pronunțată de Judecătoria Medgidia ,în dosarul penal nr._ .
În baza art.275 alin.2 Cod.proc.pen.
Obligă contestatorul la plata sumei de 230 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, azi 08.12.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. D. O. C.
Tehnored.jud.CD/05.01.2016 ex.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 481/2015.... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
