Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 169/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 169/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 29-04-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 169
Ședința publică din data de 29 aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. M.
Grefier L. Ș.
Cu participare procuror C. B.
S-a luat în examinare contestația formulată de condamnatul B. D. I. – fiul lui G. și C., născut la data de 06.07.1981, deținut în Penitenciarul P. Albă – împotriva sentinței penale nr. 745/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică cu respectarea disp.art.358 alin.1 Cod procedură penală, se prezintă condamnatul contestator – în stare de deținere, asistat de avocat oficiu I. Ghiulfer Aisun, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp.art.257-263 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Apărătorul contestatorului condamnat având cuvântul, solicită primirea la dosarul cauzei a unui set de acte în circumstanțiere, respectiv raport de recompensare emis de penitenciarul P. Albă, patru scrisori medicale, o rețetă medicală și o plângere penală formulată de condamnat.
Instanța pune în discuție actele în circumstanțiere depuse de apărare.
Procurorul având cuvântul, arată că este de acord cu depunerea actelor în circumstanțiere, mai puțin cu plângerea formulată de condamnat.
Instanța deliberând, apreciază că încheierea și soluția de admitere a contestației nu are relevanță, având în vedere că a trecut acel termen, motiv pentru care restituie apărătorului condamnatului încheierea și primește restul actelor la dosar.
Contestația este formulată în termenul prevăzut de lege, nemotivată.
Având în vedere că nu sunt cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat, instanța constată contestația în stare de judecată și acordă cuvântul apărării, în susținerea motivelor căii de atac.
Apărătorul condamnatului contestator având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, să se admită cererea de liberare condiționată.
De la ultima analiză a comisiei, condamnatul a manifestat un comportament adecvat, nu a fost sancționat disciplinar, a fost recompensat de două ori și nu a fost planificat pentru prestare activități lucrative întrucât a fost bolnav.
A înțeles scopul pedepse4i, a absolvit 12 clase, are calificare de tâmplar, astfel încât își va putea găsi un loc de muncă la ieșirea din penitenciar.
În principal, solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate și rejudecând, să se admită cererea de liberare condiționată și subsidiar să se reducă termenul de reiterare al cererii.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondate, cu consecința menținerii sentinței pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică.
Relevante sunt împrejurările privind antecedentele penale ale condamnatului, starea de recidivă, faptul că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare. Comportamentul adecvat nu este similar cu dovezi temeinice de îndreptare, implicarea în activitățile lucrative ar fi trebuit să fie mult mai mare.
Contestatorul fost de două ori condamnat la pedepse cu suspendare, a beneficiat ulterior de liberare condiționată.
Având cuvântul în replică, apărătorul condamnatului precizează că antecedentele penale vizează o perioadă în urmă cu 10 ani. În cei 10 ani a reflectat la fapta săvârșită și a conștientizat gravitatea acesteia și consecințele ei.
În ultim cuvânt, contestatorul condamnat precizează că regretă fapta săvârșită. Arată că a muncit ori de câte ori a fost scos la muncă.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față;
Prin sentința penală nr. 745/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._, s-a dispus:
„În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul B. D. I. împotriva sentinței penale nr. 745/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
În baza art. 272 Cod procedură penală avansează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. onorariul avocatului din oficiu I. Ghiulfer Aisun – 100 lei.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 29.04.2015. „
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a avut în vedere următoarele aspecte:
La data de 24.02.2015 a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, cererea de liberare condiționată a condamnatului B. D. I., fiul lui G. și C., născut la data de 06.07.1981, deținut în Penitenciarul P. Albă.
Cererea nu a fost motivată în fapt și în drept.
Analizând actele si lucrările din dosar, instanța constată:
Condamnatul se află în executarea unei pedepse privative de liberate de 16 ani pentru săvârșirea infracțiunii de viol conform sentinței penale nr. 76/S/2014 a Tribunalului B..
Executarea pedepsei a început la data de 19.04.2005 și urmează să expire la data de 18.04.2017.
Condamnatul a fost folosit la muncă și are 184 zile executate urmare a muncii prestate .
Având în vedere cerințele liberării condiționate cuprinse în disp. art.100 și urm. din N.C.penal, instanța apreciază rap. la disp. art.6 din C.penal, că disp. art.59 C.penal sunt mai favorabile condamnatului, și vor fi avute în vedere la analizarea prezentei cauze.
Se constată că cerințele prevăzute de lege nu sunt îndeplinite în mod cumulativ.
Din cuprinsul procesului-verbal din data de 11.02.2015 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului P. Albă, cât și din caracterizarea depusă la dosar rezultă că deținutul B. D. I. este recidivist, se află la a patra analiză în comisia de liberare condiționată, iar de la ultima analiză a prezentat o conduită adecvată în raport cu normele instituției, în sensul că nu a fost sancționat disciplinar și nici recompensat.
În prezent execută pedeapsa în regim de executare deschis, iar Comisia din Penitenciar în unanimitate a propus amânarea cu 6 luni a condamnatului, având în vedere că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, nu s-a implicat în activități lucrative, dar și antecedentele penale.
Beneficiul liberării condiționate nu este însă un drept al condamnatului, ci numai o vocație a acestuia, astfel că instanța din analiza datelor existente la dosar apreciază în acest moment că nu este oportună și prudentă acordarea acestui beneficiu deținutului, pentru restul de pedeapsă.
S-a considerat că pedeapsa privativă de libertate aplicată acestuia nu și-a atins scopul înainte de expirarea ei, astfel că timpul efectiv executat se apreciază că nu este suficient reeducării sale și prevenirii comiterii de alte infracțiuni, de îndată ce acesta s-ar afla în libertate, având în vedere și concluziile comisiei de liberare din penitenciar.
Liberarea condiționată ca instituție de drept penal, constituie nu numai un mijloc de individualizare administrativă a pedepsei, dar și un mijloc de reeducare a condamnaților, care au astfel posibilitatea de a dovedi că nu este necesar să execute în continuare pedeapsa, ceea ce nu se poate reține în prezent în privința condamnatului B. D. I..
Având în vedere prevederile art. 59 C.penal liberarea condiționată se acordă atunci când se consideră că scopul pedepsei a fost atins înainte de durata prevăzută în hotărârea de condamnare, fapt ce se stabilește, în mod deosebit pe comportarea condamnatului în timpul executării pedepsei și pe baza antecedentelor penale.
Urmare celor de mai sus, instanța a apreciat ca necesară pentru reeducarea condamnatului, executarea a încă șase luni de închisoare, după care să se rediscute eventuala liberare condiționată a acestuia, astfel că a respins ca nefondată cererea.
Împotriva sentinței penale menționate a formulat contestație condamnatul B. D. I., motivele contestației au fost consemnate în practicaua deciziei motiv pentru care nu vor mai fi reluate.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale contestate, prin prisma criticilor formulate și din oficiu, Tribunalul reține următoarele:
Condamnatul se află în executarea unei pedepse rezultante privative de libertate de 16 ani închisoare.
Executarea pedepsei a început la data de 19.04.2005 și urmează să expire la data de 18.04.2017.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate acesta trebuie să execute 3/4 din pedeapsă, respectiv 4383 zile, din care, în cazul în care muncește 487 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate și 3896 zile efectiv executate.
La data analizării cererii sale condamnatul executase 3586 zile, a executat în arest preventiv 1461 zile și i se consideră ca urmare a muncii prestate 184 zile.
Din caracterizarea existentă la dosar rezultă că recurentul se află la a patra analiză în cadrul comisiei de individualizare privind liberarea condiționată, de la data analizei anterioare a menținut o conduită adecvată în raport cu normele instituției penitenciare, nu a fost sancționat disciplinar, nu a fost însă nici recompensat, a participat la doua concursuri tematice și la activități de informare/consiliere/medierea muncii.
Instituția liberării condiționate constituie un beneficiu pentru condamnat care îi poate fi acordat de către instanță în situația în care acesta prezintă credibilitate și garanția că scopul preventiv al pedepsei precum și funcțiile acesteia de constrângere și reeducare s-au realizat prin eforturile condamnatului înainte de executarea integrală a pedepsei astfel încât acesta se poate integra în societate.
Pornind de la faptul că regula o constituie executarea integrală a pedepsei, liberarea condiționată fiind excepția precum și de la faptul că, și în situația în care condamnatul îndeplinește condițiile impuse de lege, instanța nu este obligată să dispună punerea în libertate a condamnatului, sens în care legiuitorul a folosit în redactarea dispozițiilor legale mai sus menționate sintagma „condamnatul poate fi liberat condiționat”, iar nu exprimări de genul „condamnatul este liberat condiționat”, ori „instanța dispune liberare condiționată”, rezultă că, la analizarea oportunității liberării condiționate, instanța poate ține seama și de elemente ca: natura faptei comise, gravitatea acesteia, modul concret de comitere - elemente ce pot furniza date legate de periculozitatea persoanei acestuia, de predispoziția sa pentru comiterea unui anume gen de infracțiuni, despre capacitatea reală a acestuia de reintegrare în societate ori despre existența unui anume risc de recidivare.
Din această perspectivă, tribunalul consideră că perioada efectiv executată de către condamnatul B. D. I., care a comis o infracțiune deosebită de gravă, a dat dovadă de perseverența infracțională și nu s-a implicat în activități lucrative pe toată durata executării pedepsei, nu este suficientă pentru a se considera că, în mod indiscutabil, acesta a dobândit capacitatea reală de integrare în societate, și că în prezent poate fi liberat condiționat fără nici un fel de risc.
În raport de aceste considerente, Tribunalul constată că, în mod corect prima instanță a considerat că se impune ca acesta să execute în continuare pedeapsa, în vederea realizării scopului pedepsei așa cum este reglementat de Codul penal.
Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul B. D. I. împotriva sentinței penale nr. 745/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
În baza art. 272 Cod procedură penală va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. onorariul avocatului din oficiu I. Ghiulfer Aisun – 100 lei.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga contestatorul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul B. D. I. - fiul lui G. și C., născut la data de 06.07.1981, deținut în Penitenciarul P. Albă - împotriva sentinței penale nr. 745/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
În baza art. 272 Cod procedură penală avansează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. onorariul avocatului din oficiu I. Ghiulfer Aisun – 100 lei.
În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 29.04.2015.
Președinte,Grefier,
M. MitanLaura Ș.
Red.jud.E.O./17.03.2015/Tehnored/Listat gref.T.N./17.03.2015/5 ex./3pag.
Tehnored.jud.M.M./3 ex./11.05.2015
| ← Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 166/2015.... → |
|---|
