Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr. 114/2014. Tribunalul DOLJ

Sentința nr. 114/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 11-02-2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR. 114

Ședința publică de la 11 februarie 2014

Completul constituit din:

PREȘEDINTE C. G. C. - judecător

Grefier R. I. T.

Pe rol deliberarea și pronunțarea sentinței cauzei penale privind sesizarea din oficiu formulată de Comisia de evaluare din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță C. privind aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. 146 din 17.09.2013, pronunțată de Tribunalul O., definitivă prin nerecurare.

Prezența părților și dezbaterile au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 10.02.2014, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având în vedere dispozițiile art. 391 alin. 1 NCPP a dispus ca deliberarea și pronunțarea să se facă la o dată ulterioară, respectiv 11.02.2014.

TRIBUNALUL

Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului D. sub nr._, Comisia de evaluare din cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță C. a solicitat ca instanța să aprecieze cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, în sensul reducerii pedepsei de la punctul 1 din cadrul fișei de evaluare, cu privire la condamnarea dispusă prin sentința penală nr. nr. 146/17.09.2013, pronunțată de Tribunalul O., definitivă prin nerecurarea d.p. nr. 407/18.12.2013 a Curții de Apel C., în privința condamnatei I. A..

S-a arătat în acest sens că prin sentința penală nr. 146 din 17.09.2013, pronunțată de Tribunalul O., definitivă prin nerecurarea d.p. nr. 407/18.12.2013 a Curții de Apel C., inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 320 ind. 1 C.p.p., art. 74 lit. a-76 lit. b C.p. și pedeapsa complementară prev de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen. pe o durată de 2 ani.

Prin aceeași sentință inculpata a fost condamnată la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 1 din Lg. 143/2000 cu aplicarea art. 320 ind. 1 C.p.p., art. 74 lit. a-76 lit. b C.p. și pedeapsa complementară prev de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen. pe o durată de 2 ani.

Pedepsele au fost contopite și s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară prev de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza sentinței penale nr. 146 din 17.03._, pronunțată de Tribunalul O. s-a emis MEPI nr.448/07.01.2014 de către Tribunalul O., executarea pedepsei începând la data de 20.07.2013.

S-a mai arătat că pedeapsa aplicată inculpatei și menționată la punctul 1 din fișa de evaluare, respectiv de 3 ani închisoare, este mai mare decât maximul special prevăzut de Codul penal, astfel că se impune a fi redusă la 2 ani și 9 luni închisoare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 C. pen. și art. 23 din Legea nr. 255/2013.

La dosarul cauzei s-au depus fișa de evaluare, mandatul de executare a pedepsei închisorii și copii ale hotărârilor penale de condamnare.

Analizând actele dosarului și dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 146 din 17.03._ pronunțată de Tribunalul O. s-a dispus în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 320 indice 1 C.p.p. condamnarea inculpatei I. A. la 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b C.p. În baza art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 320 indice 1 C.p.p. s-a dispus condamnarea aceiași inculpate la 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b C.p. În baza art. 33 C.p. – 34 alin. 1 lit. b C.p. și art 35 C.p. s-au contopit aceste pedepse urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b C.p. În baza art. 71 alin. 1 C.p. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II-a și lit. b C.p., pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 350 C.p.p. s-a menținut arestarea preventivă a inculpatei. În baza art. 88 C.p. s-a dedus din pedeapsă, timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 20.07.2013 la zi.

Împotriva acestei soluții s-a declarat apel la Curtea de Apel C., iar prin decizia penală nr. 407/18.12.2013 s-au admis apelurile formulate împotriva sentinței penale nr. 146 din 17 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul O., în dosarul nr._ .

S-a desființat sentința instanței de fond în ceea ce privește latura penală a cauzei, respectiv regimul sancționator aplicat inculpaților, și rejudecând în baza art. 7 din legea 39/2003 cu aplic. art. 320 ind. 1 C.p.p. și art. 74 lit. a și 76 lit. b Cod penal a fost condamnată inculpata I. A. la pedeapsa de 3 ani închisoare și la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II – a și lit. b Cod penal.

În baza art. 2 alin. 1 din legea 143/2000 cu aplicarea art. 320 ind. 1 c.p.p. și art. 74 lit. a și 76 lit. c Cod penal s-a dispus condamnarea aceleiași inculpate la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II – a și lit. b Cod penal.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și 35 Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei, aceasta urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II – a și lit. b Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal s-a dispus interzicerea inculpatei drepturile prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II – a și lit. b Cod penal.

În baza art. 350 C.p.p. și art. 80 c.p s-a menținut starea de arest a inculpatei și s-a dedus prevenția de la 17 septembrie la zi.

În baza sentinței penale nr. 146 din 17.09.2013, pronunțată de Tribunalul D. s-a emis MEPI nr.448/07.01.2014, de către Tribunalul O., executarea pedepsei începând la data de 20.07.2013

Potrivit art. 6 alin. 1 NCP, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.

În cauză, persoana condamnată se află în executarea unei pedepse rezultante de 3 ani închisoare, pronunțată printr-o hotărâre definitivă.

Pentru aplicarea dispozițiilor art. 6 NCPP, instanța urmează să analizeze, în ordinea menționată, următoarele aspecte:

1. aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește limitele maxime de pedeapsă, avându-se în vedere aplicarea cauzei legale de reducere privitoare la recunoașterea vinovăției și a dispozițiilor privitoare la circumstanțele atenuante, în ordinea prevăzută de art. 79 NCP;

2. aplicarea legii penale mai favorabile în ceea ce privește tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni.

În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța urmează să stabilească limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat, avându-se în vedere și împrejurarea că la individualizarea cuantumului pedepsei cu închisoarea s-a reținut cauza legală de reducere a pedepsei prevăzută de dispozițiile art. 3201 alin. 7 C. proc. pen. din 1968, precum și circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. a din C.p. din 1969.

Astfel, instanța reține următoarele:

a) Dispozițiile art. 3201 alin. 7 din C. proc. pen. din 1968 au corespondent în dispozițiile art. 396 alin. 10 N.C.p.p., ce prevăd același tratament sancționator, reducerea limitelor pedepsei cu 1/3, în cazul în care cauza a fost soluționată prin procedura recunoașterii învinuirii, potrivit dispozițiilor art. 375 alin. 1, 2 NCPP, instituție similară celei prevăzute de art. 3201 C. proc. pen. din 1968, urmând a fi reținute la stabilirea limitelor de pedeapsă potrivit legii noi.

b) În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la circumstanțele atenuante și efectul lor, instanța constată că potrivit art. 74 și urm. NCP conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii (reprezentată de lipsa antecedentelor penale) nu mai reprezintă circumstanță atenuantă (nici legală, nici judiciară), ci doar un criteriu general de individualizare a pedepsei, motiv pentru care, la stabilirea maximului pedepselor prevăzut de legea nouă, instanța nu va da efectul impus în cazul reținerii circumstanțelor atenuante.

Urmează a se verifica, așadar, dacă pedepsele aplicate sub legea veche depășesc maximul special din noua normă de incriminare, redus cu 1/3 potrivit dispozițiilor art. 375 alin. 1, 2 NCPP.

c) Infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este reglementată de dispozițiile art. 367 alin. 1 NCP, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în prezent limitele pedepsei fiind prevăzute de la 1 an la 5 ani închisoare.

Limitele de pedeapsă prevăzute de art. 367 alin. 1 NCP, în urma aplicării art. 396 alin. 10 NCPP se încadrează între 8 luni și 3 ani și 4 luni.

d) Infracțiunea prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 este reglementată de aceleași dispoziții legale, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, în prezent limitele pedepsei fiind prevăzute de la 2 ani la 7 ani închisoare.

Limitele de pedeapsă prevăzute de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, în urma aplicării art. 396 alin. 10 NCPP se încadrează între 1 an și 4 luni și 4 ani și 8 luni.

Față de cele reținute, instanța constată că pedepsele de 3 ani închisoare, respectiv de 1 an și 6 luni închisoare, aplicate inculpatului nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă, care este de 3 ani și 4 luni închisoare, respectiv de 4 ani și 8 luni închisoare.

Astfel fiind, pedepsele aplicate sub legea veche nu depășesc maximul special din noua normă de incriminare.

2. În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile referitoare la tratamentul juridic sancționator privitor la concursul de infracțiuni, instanța urmează să compare pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului cu limita maximă la care se poate ajunge potrivit art. 39 alin. 1 lit. b NCP, luându-se în calcul pedepsele aplicate care nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă.

Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b NCP, în urma contopirii pedepselor de 3 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare, la pedeapsa de bază de 3 ani închisoare se adaugă sporul de 6 luni închisoare, rezultând o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare.

Având în vedere că pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului de 3 ani închisoare nu depășește maximul special la care se poate ajunge potrivit legii noi, de 3 ani și 6 luni închisoare, instanța nu va reduce pedeapsa aplicată.

De asemenea, instanța constată că pedeapsa complementară rezultantă aplicată inculpatului nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, respectiv de art. 66 alin. 1 NCP.

În consecință, în baza art. 23 din Legea 255/2013 rap. la art. 595 NCPP instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare ca urmare a sesizării din oficiu a comisiei de evaluare din cadrul Penitenciarului C., privind pe condamnata I. A., în prezent deținută în Penitenciarul de Maximă Siguranță C., de aplicare a legii penale mai favorabile.

În baza art. 275 alin. 3 NCPP cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 23 din Legea 255/2013 rap. la art. 595 NCPP

Respinge ca neîntemeiată contestația la executare ca urmare a sesizării din oficiu a comisiei de evaluare din cadrul Penitenciarului C., privind pe condamnata I. A., fiica lui I. și I., născută la data de 17.07.1950 în ., domiciliată în ., ., jud. O., CNP_, în prezent deținută în Penitenciarul de Maximă Siguranță C., de aplicare a legii penale mai favorabile.

În baza art. 275 alin. 3 NCPP

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 11 februarie 2014.

Președinte, Grefier,

C. G. C. R. I. T.

Red. Jud. C.G.C./19.02.2014

Tehnored. R.I.T./ 5 ex.

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

Nr. dosar_

Emisă la 20.02.2014

Operator de date cu caracter personal 4690

Către

I. A., fiica lui I. și I., născută la data de 17.07.1950, în prezent deținută în Penitenciarul de Maximă Siguranță C.

Potrivit dispozițiilor art. 407 alin. 1 N.C.p.p. vă înaintăm alăturat copia sentinței penale nr.114/11.02.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ privind pe condamnata I. A., pentru a-i fi înmânat acesteia un exemplar.

Grefier – R. I. T.

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

Nr. dosar_

Emisă la 20.02.2014

Operator de date cu caracter personal 4690

Către

Penitenciarul de Maximă Siguranță C.

Potrivit dispozițiilor art. 407 alin. 1 N.C.p.p. vă înaintăm alăturat copia sentinței penale nr.114/11.02.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ privind pe condamnata I. A., fiica lui I. și I., născută la data de 17.07.1950.

Grefier – R. I. T.

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

Nr. dosar_

Emisă la 20.02.2014

Operator de date cu caracter personal 4690

Către

P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.- S. T. C.

Potrivit dispozițiilor art. 407 alin. 1 N.C.p.p. vă înaintăm alăturat copia sentinței penale nr.114/11.02.2014 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._ privind pe condamnata I. A., fiica lui I. și I., născută la data de 17.07.1950.

Grefier – R. I. T.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr. 114/2014. Tribunalul DOLJ