Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 613/2013. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 613/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 22-08-2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

TRIBUNALUL D.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 613

Ședința publică de la 22 August 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE G. C.

Judecător A. M. M.

Judecător E. F.

Grefier C. J.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.

a fost reprezentat prin procuror C. N.

Pe rol judecarea recursurilor declarate de inculpații N. P., M. I., C. C. și R. Z., împotriva încheierii din 13 august 2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosar nr._, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă, împotriva încheierii nr. 185/ 13.08.2013, încheierii nr. 184/13.08.2013, încheierii nr. 183/13.08.2013 și încheierii nr. 182/13.08.2013, toate pronunțate de Judecătoria C., prin care li s-au respins inculpaților cererile de liberare provizorie sub control judiciar.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns inculpatul C. C. personal și asistat de apărător ales avocat N. D. în substituire pentru avocat L. B. și avocat D. Pompil, inculpata R. Z. personal și asistată de apărător ales avocat I. T. și avocat P. G., inculpatul N. P. personal și asistat de apărător ales avocat N. O. și avocat Ș. A. și inculpatul M. I. personal și asistat de apărător ales I. T. și P. G..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Avocat N. O. pentru inculpatul N. P. solicită proba cu acte în circumstanțiere și depune la dosar acte medicale și trei contracte.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul asupra recursului declarat de inculpați împotriva încheierii prin care s-a menținut măsura arestării preventive.

Avocat N. O. pentru inculpatul N. P., depune la dosar motive de recurs și solicită admiterea recursului, casarea încheierii prin care s-a menținut măsura arestării preventive și rejudecând, instanța să dispună în principal revocarea măsurii arestării iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă restrictivă de drepturi dar neprivativă de libertate.

Apreciază că pericolul social concret pentru ordinea publică nu mai subzistă întrucât nu există date din care să rezulte acest lucru, mai mult arată că la dosar a depus semnături de la sute de cetățeni din localitatea unde inculpatul a fost primar, fiind ales cinci mandate consecutive.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu una dintre măsurile prevăzute de art. 136 lit. b sau c C.p.p.

Avocat D. Pompil pentru inculpatul C. C. solicită admiterea recursului conform concluziilor scrise care au fost depuse la dosar și arată că în mod greșit instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 C.p.p și subzistă cazul prevăzut de art. 148 alin.1 lit.f C.p.p. De asemenea, solicită să se aibă în vedere încadrarea juridică abuzivă dată faptelor de procurorul de caz.

Avocat N. D. în substituire pentru avocat L. B. apărătorul ales al inculpatul C. C. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond să nu se mai mențină starea de arest iar în subsidiar înlocuirea acesteia cu o altă măsură neprivativă de libertate, respectiv obligarea de a nu părăsi localitatea, motivat de faptul că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării nu mai subzistă și arată că prejudiciul a fost achitat integral iar buna desfășurare a procesului penal se poate face și cu inculpatul în stare de libertate. Mai solicită să se țină seama de starea de sănătate a inculpatului care este bolnav de cancer.

Avocat P. A. G. pentru inculpații R. Z. și M. I. solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive arătând că motivarea instanței de fond nu se justifică. Consideră că pericolul pentru ordinea publică nu mai există, că inculpatul nu mai poate influența martorii întrucât aceștia au fost audiați iar probatoriul a fost finalizat. De asemenea solicită să se țină seama de situația specială în care se găsește inculpata R. Z. și arată că a depus la dosar acte medicale care o privesc, că aceasta necesită investigații lunare obligatorii și un tratament medical care nu i se pot asigura în stare de arest.

Avocat I. T. pentru inculpații R. Z. și M. I. solicită admiterea recursului, casarea încheierii prin care s-a menținut măsura arestării preventive iar pe fond, rejudecând, să se dispună revocarea arestării. Arată că valoarea prejudiciului nu a fost încă stabilită și că inculpata R. Z. este o persoană aptă și capabilă să respecte obligațiile ce i se vor impune. Solicită să se țină seama de situația personală a inculpatei R. Z. și de condițiile familiare.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat apreciind că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică în raport de natura infracțiunilor, gravitatea lor, atribuțiile pe care le aveau precum și valoarea prejudiciului.

Arată că afecțiunile de care suferă inculpații, circumstanțele personale sau starea de sănătate a unor membrii ai familiei, au fost avute în vedere de instanța de fond la luarea măsurii arestării preventive.

Inculpatul N. P., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorilor săi și solicită admiterea recursului.

Inculpatul C. C., având ultimul cuvânt, solicită judecarea în stare de libertate aratând că a achitat prejudiciul, este bolnav și se va prezenta ori de câte ori va fi chemat la instanță.

Inculpatul M. I., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorilor săi.

Inculpata R. Z., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorilor săi solicitând judecarea în stare de libertate.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul acordă cuvântul asupra recursului declarat de inculpați împotriva încheierilor prin care s-au respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar.

Avocat N. O. pentru inculpatul N. P. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate iar pe fond admiterea cererii de liberare provizorie, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Avocat D. Pompil pentru inculpatul C. C., arată că dacă nu se mai menține starea de arest a inculpatului, această cerere ar rămâne fără obiect. În caz contrar, solicită admiterea recursul, casarea încheierii atacate iar pe fond admiterea cererii de liberare provizorie, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Avocat N. D. în substituire pentru avocat L. B. apărătorul ales al inculpatul C. C. pune aceleași concluzii de admitere a recursului și judecarea inculpatului în stare de libertate.

Avocat P. A. G. pentru inculpații R. Z. și M. I. apreciază că hotărârea instanței de fond în ceea ce privește cererea de liberare provizorie nu a fost motivată, instanța s-a referit numai la condițiile necesare arestării preventive iar în motivare nu se face referire la îndeplinirea sau neîndeplinirea celor două condiții negative care trebuie analizate. Apărătorul inculpațilo face referire la art. 5 alin. 3 din CEDO și arată că, conform acestui articol din Convenție arestarea preventivă este o stare de excepție, regula fiind starea de libertate, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecând cauza să se admită cererea de liberare provizorie sub control judiciar.

Avocat I. T. pentru inculpații R. Z. și M. I. arată că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a fi admisă cererea și apreciază că există suficiente elemente din care să reiese că inculpații se pot judeca în stare de libertate.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați arătând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege.

În subsidiar solicită casarea încheierilor instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare arătând că, cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpați sunt cereri accesorii fondului cauzei și apreciază că instanța care a soluționat cererea de liberare provizorie nu era competentă să judece ci cauza trebuiau înaintate completului învestit cu soluționarea fondului având în vedere că a fost înregistrat rechizitoriul parchetului.

Inculpatul N. P., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorilor săi.

Inculpatul C. C., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele învederate de apărătorii săi.

Inculpatul M. I., având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile apărătorilor săi.

Inculpata R. Z., având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorilor săi.

Dezbaterile fiind închise;

TRIBUNALUL

Asupra recursurilor penale de față;

Constată că, prin încheierea din 13 august 2013 pronunțată de Judecătoria C., în dosar nr._, s-a respins cererea formulată de inculpatul N. P. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligația de a nu părăsi localitatea.

S-au respins cererile formulate de inculpații M. I. și R. Z. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligația de a nu părăsi localitatea sau țara.

S-a respins cererea formulată de inculpatul C. C. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligația de a nu părăsi localitatea sau țara.

În baza art. 300 ind. 1 C.p.p., s-a menținute măsura arestării preventive față de inculpații N. P., M. I., C. C. și R. Z., dispusă prin încheierea nr. 167/19.07.2013 a Judecătoriei C..

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constat că, prin rechizitoriul nr. 3315/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații N. P., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 cu referire la art. 248¹ C.p. cu apl. art. 41 alin. 2 C.p., M. I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. . 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 cu referire la art. 248¹ C.p. cu apl. art. 41 alin. 2 C.p., C. C., R. Z. și M. L., aceasta din urmă în stare de libertate, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 cu apl. art. 41 alin. 2 C.p.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, în ceea ce îl privește pe inculpatul N. P. că, în calitate de primar al comunei Ț., jud. D., în perioada mai 2008 – octombrie 2012, încălcând dispozițiile legale privitoare la procedura de achiziții directe de produse și servicii, a întocmit note justificative și alte acte necesare în procesul de angajare, lichidare și ordonanțare a cheltuielilor reglementate de Legea nr. 273/2006, după care, a acceptat la plată facturi pentru produse a căror valoarea a fost supraevaluată sau fără să se justifice din punctul de vedere al legalității, oportunității sau necesității, plătind din bugetul local suma de 815.800 lei, suma achitată în plus și nejustificată în cuantum de 473.582,72 lei fiind plătită către SC Comat Pre., ., . M.& R. F. SRL și . SRL.

Cu privire la inculpatul M. I., s-a reținut că, în calitate de reprezentant al . T. T. C. SRL, a sprijinit, cu intenție, pe inculpatul N. P., prin punerea la dispoziția acestuia a unor facturi fiscale și contracte de achiziție, în baza cărora au fost întocmite note justificative și alte acte necesare în procesul de angajare, lichidare și ordonanțare a cheltuielilor reglementate de Legea nr. 273/2006, documente în baza cărora inculpatul N. P. a aprobat plăți nelegale către . T. T. C. SRL în valoare de 333.212 lei.

În sarcina inculpatului C. C. s-a reținut că în perioada martie 2009 – aprilie 2011, în calitate de reprezentant al . a sprijinit, cu intenție, pe inculpatul N. P. prin punerea la dispoziția acestuia a unor facturi fiscale, contracte de achiziție și oferte de produse, în baza cărora au fost întocmite note justificative și alte acte necesare în procesul de angajare, lichidare și ordonanțare a cheltuielilor privind achizițiile publice, documente în baza cărora inculpatul N. P. a aprobat plăți nelegale către . în valoare de 80.591,52 lei.

În sarcina inculpatei R. Z. s-a reținut că în perioada iulie – octombrie 2012, în calitate de reprezentant al . SRL a sprijinit, cu intenție, pe inculpatul N. P. prin punerea la dispoziția acestuia a unor facturi fiscale, contracte de achiziție și oferte de produse, în baza cărora au fost întocmite note justificative și alte acte necesare în procesul de angajare, lichidare și ordonanțare a cheltuielilor privind achizițiile publice, documente în baza cărora inculpatul N. P. a aprobat plăți nelegale către . SRL în valoare de 44.500 lei.

Cu privire la inculpata M. L. s-a reținut că, în perioada iulie – august 2012, în calitate de reprezentant al . SRL a sprijinit, cu intenție, pe inculpatul N. P. prin punerea la dispoziția acestuia a unor facturi fiscale, contracte de achiziție și oferte de produse, în baza cărora au fost întocmite note justificative și alte acte necesare în procesul de angajare, lichidare și ordonanțare a cheltuielilor privind achizițiile publice, documente în baza cărora inculpatul N. P. a aprobat plăți nelegale către . SRL în valoare de 15.279,20 lei.

Prin încheierea nr. 167/19.07.2013, Judecătoria C. a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. și a dispus arestarea preventivă a inculpaților N. P., M. I., C. C. și R. Z..

Pentru a dispune această soluție, instanța a reținut că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care s-a propus arestarea preventivă a acestora.

Astfel, instanța a reținut că în perioada 26.05.2008 – 28.02.2011 . în contul din trezorerie al SC COMAT PRE. cu sediul în ., administrată de inculpatul M. I., suma totală de 315.356 lei reprezentând contravaloarea unor produse care au fost livrate de societate prin procedura de achiziție directă. Produsele consemnate în facturile emise de către SC COMAT PRE. și anume indicatoare rutiere, materiale pentru situații de urgență, complexe joacă pentru copii, băncuțe parc, coșuri de gunoi, tribune stadion, stație autobuz, au fost achiziționate de primar la prețuri supraevaluate, suma achitată în plus și în mod nejustificat fiind de aproximativ 142.000 lei.

S-a constatat că la data de 21.05.2008, în baza facturii cu nr._/2008 în valoare totală de 29.512 lei, Unitatea Administrativ Teritorială .) a achiziționat de la SC COMAT PRE. o stație de autobuz în valoare de 8.092 lei și două panouri (indicatoare) intrare în localitate în valoare de 10.720 lei fiecare. Deși nu există un contract de achiziție, factura care s-a emis de către reprezentantul legal al societății, este confirmată de către primar prin semnătură și aplicarea ștampilei, fiind găsită înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se prin ordinele de plată nr. 149/26.05.2008, pentru suma de 8.000 lei și nr. 150/26.05.2008, pentru suma de 21.512 lei.

La data de 28.10.2008, în baza facturii cu nr._/2008 în valoare totală de 42.840 lei, UATC Ț. a achiziționat de la SC COMAT PRE. un număr de 5 limitatoare de viteză în valoare de 8.568 lei fiecare.

La data de 29.10.2008, în baza facturii cu nr._/2008 în valoare totală de 15.232 lei, UATC Ț. a achiziționat de la SC COMAT PRE. un număr de 20 indicatoare rutiere în valoare de 761,60 lei fiecare. Cele două facturi au fost confirmate de către primar prin semnătură și aplicarea ștampilei, fiind găsite înregistrate în evidența contabilă, achitarea acestora făcându-se prin ordinul de plată nr. 354/11.11.2008, pentru suma de 58.072 lei.

Pentru achiziția bunurilor de mai sus, inculpatul N. P. a întocmit personal două expuneri de motive privind necesitatea și oportunitatea efectuării achiziției, ambele înregistrate sub nr. 2495/13.10.2008. Nu a fost identificat vreun contract de achiziție și nici proces verbal de recepție, produsul “limitator de viteză” nefiind identificat ca fiind înscris în inventarele bunurilor comunei întocmite la nivelul anilor 2008 – 2012 și nici pe teren cu ocazia deplasării pe raza localității a organelor de cercetare penală.

În urma analizării altor oferte înscrise pe piață s-a constatat că prețul fără TVA al unui metru liniar pentru produsul “limitator de viteză” confecționat din cauciuc este de 220 lei (preț oferit de .), rezultând că valoarea unui produs “limitator de viteză” instalat pe o stradă cu lățime standard de 6 metri este de 1.570,80 lei cu TVA (6 x 220 = 1.320 fără TVA), ceea ce conduce la concluzia că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 8.568 lei cu TVA, a fost supraevaluat, achitându-se în mod nejustificat suma de 6.997,20 lei (8.568 – 1.570,80) pentru fiecare din cele 5 limitatoare de viteză. De asemenea, în urma analizării altor oferte înscrise pe piață s-a constatat că prețul fără TVA al unui indicator rutier, indiferent de formă, destinație și mărime, este cuprins între 73,10 lei/bucată și 260,50 lei/bucată, rezultând că valoarea de achiziție al unui indicator rutier la prețul cel mai mare ar fi fost de 310 lei cu TVA, rezultând astfel că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 761,60 lei cu TVA, a fost supraevaluat, suma achitată în mod nejustificat fiind de de 451,60 lei (761,60 – 310) pentru fiecare din cele 20 indicatoare rutiere, în total 9.032 lei.

La data de 29.10.2008, în baza facturii cu nr._/2008 în valoare totală de 21.777 lei, UATC Ț. a achiziționat de la SC COMAT PRE., 4 pichete PSI dotate standard în valoare de 3.34,50 lei fiecare și 30 bucăți stingătoare PSI tip P6 în valoare de 321,30 lei fiecare. Cu privire la această achiziție, la sediul primăriei au fost identificate următoarele documente: referat de necesitate întocmit de responsabilul PSI, G. P. Agrinel la o dată ulterioară efectuării achiziției, respectiv la data de 10.11.2008, document ce apare ca înregistrat sub nr. 2426/05.10.2008; expunere de motive privind necesitatea și oportunitatea efectuării achiziției întocmită de însuși primarul comunei, inculpatul N. P., înregistrată sub nr. 2426/05.10.2008; oferte prețuri din partea a trei societăți comerciale, între care și SC COMAT PRE. Nu a fost identificat contract de achiziție și nici proces verbal de recepție, produsele fiind identificate ca fiind înscrise în inventarele bunurilor comunei. Factura este confirmată de către primar prin semnătură și aplicarea ștampilei, fiind găsită înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se prin ordinul de plată nr. 355/11.11.2008, pentru suma de 21.777 lei.

La data de 14.04.2009, în baza facturii cu nr._/2009 în valoare totală de 74.375 lei, UATC Ț. a achiziționat de la SC COMAT PRE., 50 băncuțe parc în valoare de 892,50 lei fiecare și 50 coșuri de gunoi în valoare de 595 lei fiecare. Nu a fost identificat contract de achiziție a bunurilor, factura semnată de primire de primar se regăsește înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se în trei tranșe cu ordinele de plată nr. 159/17.04.2009, pentru suma de 11.333 lei, nr. 235/29.06.2009, pentru suma de 22.667 lei și nr. 162/27.04.2010 pentru suma de 40.375 lei. La sediul UATC Ț. a fost identificat un proces verbal de recepție a bunurilor, fără număr și fără dată, semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M.. Produsele achiziționate au fost identificate în inventarul bunurilor comunei înscrise cu o valoare de inventar similară cu valoarea de achiziție. În urma analizării altor oferte înscrise pe piață s-a constatat că prețul de comercializare a unei bănci pentru parcuri cu structură metalică și șipci din lemn, identică cu cele achiziționate, este de 300 lei (preț oferit de . SRL), rezultând că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 892,50 lei cu TVA pentru o bancă, a fost supraevaluat, astfel că s-a achitat în mod nejustificat suma de 592,50 lei (892,50 – 300) pentru fiecare din cele 50 băncuțe pentru parc.

De asemenea, analizându-se ofertele de prețuri pentru coșurile de gunoi înscrise pe piață s-a constatat că prețul de comercializare al unui coș de gunoi confecționat din tablă cu suport metalic, identic cu cele achiziționate, este de 450 lei (preț oferit de . 2002 SRL), ceea ce conduce la concluzia că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 595 lei cu TVA pentru un coș de gunoi, a fost supraevaluat, rezultând că s-a achitat în mod nejustificat suma de 145 lei (595 – 450) pentru fiecare din cele 50 coșuri de gunoi. Din totalul de 74.375 lei, s-a constatat că suma de 36.875 lei a fost achitată în plus în mod nejustificat.

La data de 10.05.2010, în baza facturii cu nr._/2010 în valoare totală de 71.400 lei, UATC Ț. a achiziționat de la SC COMAT PRE., 2 tribune stadion în valoare de 35.700 lei fiecare. Nu a fost identificat contract de achiziție a bunurilor, factura semnată de primire de primar se regăsește înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se în șase tranșe cu ordinele de plată nr. 277/14.07.2010, pentru suma de 10.000 lei, nr. 280/26.07.2010, pentru suma de 15.000 lei, nr. 281/26.07.2010 pentru suma de 10.000 lei, nr. 282/27.07.2010, pentru suma de 11.000 lei, nr. 467/28.12.2010, pentru suma de 10.000 lei și nr. 64/28.02.2011, pentru suma de 15.400 lei. La sediul UATC Ț. a fost identificat un proces verbal de recepție a bunurilor, fără număr și fără dată, semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M.. Produsele achiziționate au fost identificate în inventarul bunurilor comunei înscrise cu o valoare de inventar similară cu valoarea de achiziție. Ca urmare a expertizei tehnice de evaluare efectuată în cauză, prin raportul de expertiză, expertul B. C. a stabilit, ca urmare a măsurării elementelor ce compun produsul, că valoarea rezultată folosind prețuri maximale este de 3.059,06 lei fără TVA și de 3.793,24 lei cu TVA.

La data de 10.05.2010, în baza facturii cu nr._/2010 în valoare totală de 12.852 lei, UATC Ț. a achiziționat de la SC COMAT PRE., un avizier în valoare de 7.140 lei și 4 indicatoare “Atenție copii” în valoare de 1.420 lei fiecare. Nu a fost identificat contract de achiziție a bunurilor iar factura semnată de primire de primar se regăsește înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se cu ordinal de plată nr. 283/27.07.2010 pentru suma de 10.000 lei. La sediul UATC Ț. a fost identificat un proces verbal de recepție a bunurilor, fără număr și fără dată, semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M..

Produsele achiziționate au fost identificate în inventarul bunurilor comunei înscrise cu o valoare de inventar similară cu valoarea de achiziție. În urma analizării altor oferte înscrise pe piață s-a constatat că prețul fără TVA ale unui indicator rutier, indiferent de formă, destinație și mărime, este cuprins între 73,10 lei/bucată și 260,50 lei/bucată, rezultând că valoarea de achiziție al unui indicator rutier la prețul ce mai mare ar fi fost de 310 lei cu TVA, ceea ce conduce la concluzia că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 1.266 lei cu TVA, a fost supraevaluat, rezultând că s-a achitat în mod nejustificat suma de 956 lei (1.266 – 310) pentru fiecare din cele 4 indicatoare “Atenție copii”. Astfel, dacă s-ar fi procedat la achiziționarea a 4 indicatoare “Atenție copii” la un preț unitar de 260,50 lei fără TVA, primăria ar fi achitat suma totală de 1.240 lei cu TVA (4 x 260,50 = 1.042 lei fără TVA). Avînd în vedere faptul că primăria nu a achitat furnizorului decât suma de 10.000 lei din valoarea totală de 12.852 lei, rezultă că suma de 972 lei a fost achitată în plus în mod nejustificat.

La data de 06.12.2010, în baza facturii cu nr._/2010 în valoare totală de 50.220 lei, UATC Ț. a achiziționat de la SC COMAT PRE., un complex joacă în valoare de 41.540 lei și 2 balansoare pentru 2 persoane în valoare de 4.340 lei fiecare. Cu privire la această achiziție, la sediul primăriei au fost idetificate următoarele documente: contract de achiziție produse întregistrat sub nr. 1095/14.04.2010 semnat de inculpatul N. P., în calitate de reprezentant al instituției publice și de M. I., în calitate de reprezentant al societății furnizoare; notă justificativă privind necesitatea și oportunitatea efectuării achiziției întocmită personal de inculpatul N. P., înregistrată sub nr. 1095/14.04.2010, în care la punctual 4. “determinarea valorii estimate” este înscrisă suma de 50.220 lei, inclusiv TVA, sumă care este identică cu cea înscrisă pe factura de achiziție; proces verbal de recepție la terminarea lucrării nr. 3515/06.12.2010 semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M.. Factura semnată de primire de primar se regăsește înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se cu ordinal de plată nr. 65/28.02.2011, pentru suma de 50.220 lei.

Produsele achiziționate au fost identificate în inventarul bunurilor comunei înscrise cu o valoare de inventar similară cu valoarea de achiziție. În urma analizării ofertei de prețuri transmisă de către ., producător parcuri de joacă, s-a constatat că: prețul de livrare al unui complex de joacă (ansamblu de 2 turnuri și 3 tobogane), identic cu cel achiziționat de instituția publică, este de 6.480 lei fără TVA/bucată (8.035,20 lei cu TVA), ceea ce conduce la concluzia că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 41.540 lei cu TVA, a fost supraevaluat, rezultând că s-a achitat în mod nejustificat suma de 33.504,80 lei (41.540– 6.480) pentru complexul de joacă; prețul de livrare al unui balansoar de 2 persoane, identic cu cel achiziționat de instituția publică, este de 780 lei fără TVA/bucată (967,20 lei cu TVA), ceea ce conduce la concluzia că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 4.320 lei cu TVA/bucată, a fost supraevaluat, rezultând că s-a achitat în mod nejustificat suma de 6.705,60 lei (4.320 – 967,20) x 2 pentru cele două bucăți balansoare.

Instanța a mai reținut că în perioada 28.04.2010 – 27.04.2011, inculpatul N. P., în calitate de reprezentant al instituției publice a semnat ordinul de plată prin care s-a virat în contul . cu sediul în Drăgănești-O., administrată de inculpatul C. C., suma totală de 87.108 lei reprezentând contravaloarea a 2 loje teren fotbal și a 30 coșuri de gunoi, achiziționate de instituția publică la prețuri supraevaluate.

La data de 25.03.2009, în baza facturii cu nr. 191/2009 în valoare totală de 44.268 lei, UATC Ț. a achiziționat de la . două loje teren fotbal în valoare de 22.134 lei fiecare. Deși nu există un contract de achiziție, factura este confirmată de primire prin aplicarea ștampilei primarului, are înscrisă mențiunea “bun de plată” la data de 28.04.2010 și a fost găsită înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se prin ordinele de plată nr. 170/28.04.2010, pentru suma de 31.000 lei și nr. 131/27.04.2011, pentru suma de 13.268 lei.

La sediul UATC Ț. a fost identificat un proces verbal de recepție a bunurilor, fără număr și fără dată, semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M. și trei oferte de prețuri întocmite în numele . C., . Drăgănești-O. și . C.. Produsele achiziționate au fost identificate în inventarul bunurilor comunei înscrise cu o valoare de inventar similară cu valoarea de achiziție.

De asemenea, procedând la apelarea numerelor de telefon înscrise pe ofertele ce aparțin . și . s-a constatat că acestea nu sunt alocate, fapt ce conduce la concluzia că respectivele oferte au fost întocmite în mod fictiv de una și aceeași persoană interesată în încheierea tranzacției. Cele două contraoferte aveau menirea de a plasa achiziția în sfera uneia licite cel puțin sub aspectul justificării sumei plătite întrucât, aceasta era cea mai mică. În mod normal, se presupune că cele două contraoferte trebuiau să fie preocuparea reprezentanților UATC Ț. care a efectuat plata și nicidecum creația reprezentanților societății furnizoare. Ca urmare a expertizei tehnice de evaluare efectuată în cauză, prin raportul de expertiză, expertul B. C. a stabilit că valoarea rezultată folosind prețuri maximale este de 2.627,61 lei fără TVA și de 3.258,24 lei cu TVA. Rezultă că, pentru cele două loje teren fotbal, a fost achitată în plus și în mod nejustificat suma totală de 37.751,52 lei (22.134 – 3.258,24) x 2.

La data de 28.03.2009, în baza facturii cu nr. 192/2009 în valoare totală de 42.840 lei, UATC Ț. a achiziționat de la . 30 coșuri de gunoi cu suport în valoare de 1.428 lei fiecare. Deși nu există un contract de achiziție, factura este confirmată de primire prin aplicarea ștampilei primarului, are înscrisă mențiunea “bun de plată” la data de 28.04.2010 și a fost găsită înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se în patru tranșe prin ordinele de plată nr. 242/24.06.2010, pentru suma de 8.000 lei, nr. 287/28.07.2010, pentru suma de 15.000 lei, nr. 288/28.07.2010, pentru suma de 10.000 lei și nr. 289/28.07.2010, pentru suma de 9.840 lei.

La sediul UATC Ț. a fost identificat un proces verbal de recepție a bunurilor, fără număr și fără dată, semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M.. Cele 30 coșuri de gunoi (factura nr. 192 din 28.03.2009 în valoare de 42.840 lei) figurează ca fiind casate în evidențele unității publice conform procesului-verbal nr. 2274 din 03.07.2013 întocmit de comisia de inventariere numită prin dispoziția primarului, fără să se precizeze documentul prin care s-a dispus casarea sau data când aceasta s-a efectuat, deși produsele figurează înscrise în inventarul bunurilor întocmit la data de 15.12.2012.

Instanța a mai constatat că în perioada 24.05.2011 – 27.02.2012 primarul N. P. a aprobat plăți către . SRL cu sediul în ., administrată de inculpatul M. I., în valoare totală de 304.804,48 lei reprezentând contravaloarea unor produse care au fost livrate de societatea în cauză prin procedura de achiziție directă. Produsele consemnate în facturile emise și anume complex joacă copii, indicatoare rutiere, stingătoare, echipamente protecție ISU și afișaj electronic, au fost achiziționate la prețuri supraevaluate, multe din acestea nejustificându-și necesitatea, iar la anumite produse nejustificându-se oportunitatea achiziției.

Astfel, conform facturii nr._/16.05.2011 a fost aschiziționată o emblemă luminoasă, bun a cărei achiziționare nu era acceptată, pentru care se achită suma de 6.944 lei. Bunul care a fost identificat la data de 02.07.2013 ca fiind neinstalat și depozitat într-o încăpere din sediul primăriei, fapt pentru care nu s-a justificat oportunitatea achiziției.

Conform facturii nr._/14.10.2011 s-a achiziționat un afișaj electronic pentru care s-a achitat suma de 21.997,60 lei, bun care nu a fost montat și instalat niciodată, fiind găsit la data de 27.06.2013 depozitat într-o încăpere din sediul primăriei, neputându-se justifica necesitatea și oportunitatea achiziționării acestuia.

Conform facturii nr._/21.02.2012 au achiziționate 30 bucăți echipamente de protecție ISU (complete chimice) pentru care s-a achitat suma totală de 69.936 lei, bunuri care nu își justifică necesitatea și oportunitatea achiziționării

În perioada 25.07.2012 – 31.08.2012, UATC Ț. a virat în contul din trezorerie al . & R. F. SRL cu sediul în Băilești, jud. D., administrată de inculpata M. L., suma totală de 38.991,60 lei, reprezentînd contravaloarea unor produse (indicatoare comună, furtunuri PSI, leagăne) cu prețuri supraevaluate, suma achitată în plus și în mod nejustificat fiind de 16.330 lei.

La data de 13.07.2012, în baza facturii cu nr. 001/2012 în valoare totală de 25.991,64 lei, UATC Ț. a achiziționat de la . SRL un indicator intrare/ieșire localitate în valoare de 11.000 lei și 30 role furtun PSI în valoare de 499,72 lei/bucată.

Cu privire la această achiziție, la sediul primăriei au fost identificate următoarele documente: contract de furnizare produse înregistrat sub nr. 1901/05.06.2012 semnat de primar, în calitate de reprezentant al instituției publice și de M. L., în calitate de reprezentant al societății furnizoare; notă justificativă privind necesitatea și oportunitatea efectuării achiziției întocmită de inculpatul N. P., înregistrată sub nr. 1901/05.06.2012, în care la punctual 4. “determinarea valorii estimate” este înscrisă suma de 30.000 lei, inclusiv TVA; proces verbal de recepție fără număr și fără dată semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M.. Factura semnată de primire se regăsește înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se cu ordinele de plată nr. 244/25.07.2012, pentru suma de 14.991,60 lei și nr. 248/27.07.2012, pentru suma de 11.000 lei.

Produsele achiziționate au fost identificate în inventarul bunurilor comunei înscrise cu o valoare de inventar similară cu valoarea de achiziție. Prețul unei role de furtun PSI cu record și țeavă de refulare (20 ml) este de 200 lei fără TVA (248 lei cu TVA), preț comunicat de . C., ceea ce a condus la concluzia că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 499,72 lei cu TVA/bucată, a fost supraevaluat, rezultând că s-a achitat în mod nejustificat suma de 7.551,60 lei (499,72 – 248) x 30 pentru toate cele 30 role furtun PSI.

La data de 27.08.2012, în baza facturii cu nr. 004/2012 în valoare totală de 13.020 lei, UATC Ț. a achiziționat de la . SRL 3 bucăți leagăne 2 locuri în valoare de 4.340 lei/bucată.

Cu privire la această achiziție, la sediul primăriei au fost identificate următoarele documente: contract de furnizare produse înregistrat sub nr. 1902/05.06.2012 semnat de primar, în calitate de reprezentant al instituției publice și de M. L., în calitate de reprezentant al societății furnizoare; notă justificativă privind necesitatea și oportunitatea efectuării achiziției întocmită de primarul N. P., înregistrată sub nr. 1902/05.06.2012, în care la punctual 4. “determinarea valorii estimate” este înscrisă suma de 13.020 lei, inclusiv TVA, sumă care este identică cu cea înscrisă pe factura de achiziție; proces verbal de recepție la terminarea lucrării nr. 2142/28.08.2012 semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M.. Factura semnată de primire se regăsește înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se cu ordinul de plată nr. 283/31.08.2012, pentru suma de 13.000 lei.

În perioada 25.07.2012 – 31.10.2012, de către Primăria Ț. s-a achitat în contul . SRL, cu sediul în P., jud. O., administrată de R. Z., suma totală de 69.540 lei, contravaloarea unui complex joacă copii și a 6 balansoare, produse achiziționate la prețuri supraevaluate, instituția publică achitând în plus, în mod nejustificat, suma de aproximativ 44.500 lei.

Astfel, la data de 20.07.2012, în baza facturii cu nr._/2012 în valoare totală de 41.540 lei, UATC Ț. a achiziționat de la . SRL un complex joacă în valoare de 41.540 lei.

Cu privire la această achiziție, la sediul primăriei au fost identificate următoarele documente: contract de furnizare produse înregistrat sub nr. 1755/23.05.2012 semnat de primar, în calitate de reprezentant al instituției publice și de R. Z., în calitate de reprezentant al societății furnizoare; notă justificativă privind necesitatea și oportunitatea efectuării achiziției întocmită de primarul N. P., înregistrată sub nr. 1755/23.05.2012, în care la punctual 4. “determinarea valorii estimate” este înscrisă suma de 41.540 lei, inclusiv TVA, sumă care este identică cu cea înscrisă pe factura de achiziție; proces verbal de recepție la terminarea lucrării nr. 1760/23.05.2012, semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M.. Factura semnată de primire se regăsește înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se cu ordinele de plată nr. 243/25.07.2012, pentru suma de 30.000 lei și nr. 354/31.10.2012, pentru suma de 39.540 lei Produsele achiziționate au fost identificate în inventarul bunurilor comunei înscrise cu o valoare de inventar similară cu valoarea de achiziție. În urma analizării ofertei de prețuri transmisă de către ., producător parcuri de joacă, s-a constatat că prețul de livrare al unui complex de joacă (ansamblu de 2 turnuri și 3 tobogane), identic cu cel achiziționat de instituția publică, este de 6.480 lei fără TVA/bucată (8.035,20 lei cu TVA), ceea ce conduce la concluzia că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 41.540 lei cu TVA, a fost supraevaluat, rezultând că s-a achitat în mod nejustificat suma de 33.504,80 lei (41.540 – 8.035,20) pentru complexul de joacă.

La data de 29.10.2012, în baza facturii cu nr. 16/2012 în valoare totală de 28.248,40 lei, UATC Ț. a achiziționat de la . SRL 4 bucăți balansoare de 2 persoane în valoare de 3.742,75 lei/bucată și 2 bucăți balansoare de 4 persoane în valoare de 5.708 lei/bucată. Cu privire la această achiziție, la sediul primăriei au fost idetificate următoarele documente: contract de furnizare produse întregistrat sub nr. 3360/22.10.2012 semnat de primar, în calitate de reprezentant al instituției publice și de R. Z., în calitate de reprezentant al societății furnizoare; notă justificativă privind necesitatea și oportunitatea efectuării achiziției întocmită de primarul N. P., înregistrată sub nr. 3360/22.10.2012, în care la punctual 4. “determinarea valorii estimate” este înscrisă suma de 29.000 lei, inclusiv TVA, sumă aproape egală cu cea înscrisă pe factura de achiziție; proces verbal de recepție fără număr și fără dată semnat de către comisia de recepție compusă din viceprimarul comunei, Totoroață M., Z. P., angajat al primăriei și consilierul N. M..

Factura semnată de primire se regăsește înregistrată în evidența contabilă, achitarea acesteia făcându-se cu ordinul de plată nr. 354/31.10.2012, pentru suma de 39.540 lei (diferența de 11.291,60 lei, reprezintă plată pentru factura nr._/2012). Produsele achiziționate au fost identificate în inventarul bunurilor comunei înscrise cu o valoare de inventar similară cu valoarea de achiziție. În urma analizării ofertei de prețuri transmisă de către ., producător parcuri de joacă, s-a constatat că prețul de livrare al unui balansoar de 2 persoane, identic cu cel achiziționat de instituția publică, este de 780 lei fără TVA/bucată (967,20 lei cu TVA), ceea ce conduce la concluzia că prețul plătit de Primăria Ț., respectiv 3.742,75 lei cu TVA/bucată, a fost supraevaluat, rezultând că s-a achitat în mod nejustificat suma de 11.102,20 lei (3.742,75 – 967,20) x 4 pentru cele patru bucăți balansoare de 2 persoane.

Din procesul verbal de constatare 1210/11.10.2013 întocmit de Camera de Conturi D., instanța a reținut că în anii 2008-2012 s-au efectuat de către primărie achiziții publice de bunuri, servicii și lucrări fără a avea întocmit program anual de achiziții publice cu respectarea prevederilor legale și au fost divizate de către primărie unele categorii de lucrări pentru a evita aplicarea prevederilor legale privind achizițiile publice în raport cu anumite praguri valorice, fiind încălcate astfel prevederile art. 19, 23,25, 29, 124 din OUG 34/2006. S-a stabilit că răspunderea aparține inculpatului N. P.– ordonator de credite, care a întocmit notele de justificare privind alegerea procedurii de achiziție publică.

Consecințele economico-financiare ale abaterilor de la legalitate și regularitate au constat în acceptarea și decontarea unor sume de bani care nu pot fi justificate cu documente legale ducând la efectuarea unor plăti nelegale și la mărirea nejustificată a cheltuielilor entității.

Instanța a constatat, în raport cu actele dosarului, că sunt indicii temeinice și chiar probe ce confirmă bănuiala că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați și că în cauză există cazul prevăzut de art. 148 alin. 1 lit. f Cod de procedură penală faptele fiind sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Pentru aprecierea cerinței pericolului concret pentru ordinea publică instanța a avut în vedere natura infracțiunilor, valoarea prejudiciului produs sau care s-ar fi putut produce, modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor și împrejurările în care inculpații au acționat, calitatea inculpatului N. P., primar, obligat să vegheze la respectarea legii.

Instanța s-a raportat și la perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul N. P., care, în baza aceleiași rezoluții infracționale, și-a derulat activitatea pe parcursul a patru ani, pentru săvârșirea de infracțiuni pe parcursul anilor 2008- 2012 și care, abuzând de funcția de primar a prejudiciat cu bună știință bugetul local, precum și la reacția negativă a opiniei publice față de împrejurarea că persoane învestite cu exercițiul autorității publice și care săvârșesc infracțiuni folosindu-se de autoritatea pe care o dețin, sunt cercetate în stare de libertate, împrejurare de natură să influențeze negativ sentimentul de siguranță în comunitate și de încredere a cetățenilor în această instituție a statului.

Cu privire la activitatea infracțională a inculpaților M. I., C. C. și R. Z., instanța a reținut că există indicii temeinice că au pus la dispoziția inculpatului N. P. înscrisuri, precum contraoferte fictive ale altor societăți comerciale, facturi, contracte de achiziție în baza cărora inculpatul întocmea note justificative și efectua plățile către societățile în cauză.

Instanța a reținut că inculpații M. I., C. C. și R. Z. și N. P. au acționat cu aceeași formă a vinovăției penale aceea a intenției directe, cunoscând că prin activitatea lor încalcă legislația cu privire la angajarea cheltuielilor instituției publice, în cazul inculpatului N. P., respectiv sprijină o asemenea conduită, în privința celorlalți inculpați.

Instanța a concluzionat că lăsarea în libertate a inculpaților poate crea riscul exercitării presiunilor asupra unor martori funcționari din cadrul Consiliului Local Ț., cât și alterarea altor probe având în vedere că în cauză au fost întocmite oferte de achiziții fictive, motiv pentru care o măsura restrictivă de liberate cum ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara nu este suficientă pentru a împiedica inculpații să perturbe normala desfășurare a ordinii publice.

Analizând cuprinsul dosarului de urmărire penală, instanța a constatat că măsura arestării preventive dispusă față de inculpații N. P., M. I., C. C. și R. Z. este legală și temeinică, iar în raport de natura faptelor, modalitatea de săvârșirea a acestora, forma continuată, prejudiciul important produs bugetului unității administrativ teritoriale, gradul de pericol social concret, astfel cum acestea se conturează în prezent, pentru o bună înfăptuire a justiției se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Cu privire la excepțiile invocate de inculpați, prin apărătorii aleși, instanța reține că sunt neîntemeiate și nici nu pot fi invocate la acest moment procesual, dosarul aflându-se înainte de primul termen de judecată, în momentul prevăzut de art. 300 ind.1 C.p.p., când instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia stării de arest preventiv, iar nu legalitatea actului de sesizare sau a urmăririi penale.

Astfel, cu privire la nelegalitatea sesizării instanței, excepția invocată este vădit nefondată, termenul prevăzut de art. 160 alin. 1 C.p.p. este un termen de recomandare. Având în vedere natura infracțiunilor săvârșite, numărul actelor materiale, modalitatea de săvârșire, instanța apreciază că urmărire penală s-a realizat în timp optim, cu celeritate, iar sesizarea instanței de judecată cu nerespectarea termenului de 5 zile nu conduce la o nulitate a sesizării și nu obligă la revocarea stării de arest preventiv, astfel cum s-a invocat.

Cu privire la nulitatea urmăririi penale determinată de neefectuarea urmăririi penale de către procuror ulterior schimbării încadrării juridice, instanța constată, față de prezentul moment procesual, că aceste aspecte nu pot fi analizate, urmând ca aceste aspecte să fie analizate la momentul judecății pe fond.

Cu privire la nerespectarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 261 alin. 1 C.p.p., instanța constată că nu este afectată legalitatea urmăririi penale sau a sesizării instanței în condițiile art. 197 alin. 2 C.p.p., iar pe de altă parte o eventuală nulitate nu poate fi invocată la acest moment pentru a determina revocarea măsurii preventive.

Toate aceste apărări pot fi invocate în temeiul art. 300 și 332 C.p.p., în cursul judecății, ia nu cu ocazia verificării impuse de art. 300 ind. 1 C.p.p., la primirea dosarului.

Referitor la apărările formulate de inculpatul C. C. în sensul aplicabilității disp. art. 74 ind. 1 C.p., instanța constată, pe de o parte că, aceste aspecte privesc fondul cauzei și urmează a fi dezbătute în cursul judecății, iar nu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, iar pe de altă parte, soluția cu privire la acest inculpat nu este nicidecum previzibilă, practica instanțelor judecătorești fiind neunitară cu privire la aplicarea acestei cauze de nepedepsire în situația achitării prejudiciului după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale, astfel cum rezultă și din decizia penală nr. 1897/R/2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția Penală și de Minori, în dosarul nr._ .

Și în situația în care, pe fond, s-ar considera aplicabile dispozițiile art. 74 ind. 1 C.p., instanța constată că nu este obligatorie revocarea măsurii arestului preventiv, atâta timp cât sunt îndeplinite în cauză condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit. f C.p.p.

Referitor la apărările formulate de inculpați cu privire la încadrarea juridică a faptelor, respectiv incidența art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, instanța, de asemenea, constată că aceste aspecte fac obiectul fondului cauzei și vor fi lămurite în cursul judecății. Aprecierile cu privire la actul abuziv al procurorului de schimbare a încadrării juridice nu vor fi analizate, întrucât excedează limitelor învestirii instanței la acest moment.

Cu privire la nedovedirea coeziunii psihice între inculpații acuzați de complicitate și inculpatul N. P., trimis în judecată ca autor al faptei prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248-248 ind. 1 cu apl. art. 41 alin. 2 C.p., instanța reține că se contestă însăși existența participației penale, aspecte ce țin de întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor și care vor fi lămurite în cursul cercetării judecătorești, în cazul în care inculpații nu vor înțelege să solicite aplicarea procedurii simplificate.

Instanța a reținut că, la acest moment, se impune privarea de libertate a inculpaților și nu este suficientă o altă măsură preventivă neprivată de libertate, având în vedere natura si complexitatea cauzei, complexitatea activităților de cercetare judecătorească, numărul mare de inculpați si gravitatea deosebita a faptelor presupus săvârșite.

Necesitatea asigurării unei bune desfășurări a procesului penal impune adoptarea unui complex de masuri procesuale, care, prin finalitatea lor, împreuna, conferă suficiente garanții ca procesul penal se va derula in condiții normale, in scopul aflării adevărului cu privire la faptele si împrejurările cauzei si persoana fiecărui inculpat.

În plus, instanța a avut în vedere necesitatea asigurării participării la judecată a inculpaților, precum și necesitatea împiedicării acestora de a lua legătura cu martorii audiați în cursul urmăririi penale, parte din aceștia fiind angajați ai Primăriei Ț. și putând fi influențați de inculpați.

De asemenea, instanța a apreciat că circumstanțele personale ale inculpaților, stările de boală, lipsa antecedentelor penale nu constituie criterii care să diminueze pericolul social concret, infracțiunile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată fiind foarte grave, de natură să pericliteze încrederea cetățenilor în activitatea funcționarilor publici, nașterea de dubii cu privire la utilizarea resurselor financiare ale unităților administrativ teritoriale.

Starea de pericol social a existat la momentul luării măsurii preventive și există și la acest moment și presupune o rezonanță socială a acestor fapte grave atât în rândul comunității locale dar și la nivelul întregii ordini sociale într-un context în care acuzațiile aduse afectează credibilitatea și imaginea funcționarilor publici.

În ceea ce privește termenul rezonabil de privare de libertate, s-a constatat că inculpații au fost arestați la data de 19.07.2013, însă față de gravitatea faptelor și multitudinea acestora, impactul social al faptelor, relațiile sociale nesocotite, instanța apreciază că durata arestării preventive respectă limitele impuse de art. 5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru motivele de mai sus, instanța a respins cererile formulate de inculpați de a fi înlocuită măsura arestării preventive cu alte măsuri neprivative de libertate prev. de art. 136 lit. b și c C.p.p. și, constatând că nu se impune revocarea stării de arest preventiv, aceasta fiind legală și temeinică, în temeiul art. 300 ind. 1 C.p.p., va menține măsura arestării preventive față de inculpații N. P., M. I., C. C. și R. Z., dispusă prin încheierea nr. 167/19.07.2013 a Judecătoriei C..

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Prin încheierea nr. 182/13.08.2013 pronunțată de Judecătoria Craiovaîn dosarul nr._/215/2013, în temeiul art. 160 ^8aalin. 6 C.p.p., s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpata R. Z..

Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat că în conformitate cu art. 160 ind. 1 C.p.p., inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie sub control judiciar în tot cursul procesului penal.

Liberarea provizorie se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă precum și al infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii care să nu depășească 18 ani, dacă nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.

Îndeplinirea acestor condiții nu creează pentru inculpat un drept la acordarea liberării provizorii sub control judiciar ci doar o vocație, instanța având posibilitatea să decidă, raportat la probele existente la dosar, care conturează pericolul social reprezentat de inculpat, dacă scopurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive pot fi îndeplinite prin lăsarea inculpatului în libertate cu impunerea unor obligații fixate de lege sau este necesară menținerea stării de arest, ca efect al subzistării temeiurilor ce au determinat luarea acesteia.

Subzistența temeiurile care au stat la baza arestării preventive, în speță art. 143 și art. 148 lit. f C.p.p., nu exclude de plano ca instanța, la analizarea temeiniciei cererii, să verifice în ce măsură starea de libertate a inculpatului R. Z., raportat la persoana, conduita sa și natura și gravitatea faptelor de care este acuzată, este compatibilă cu necesitatea asigurării unei ordini juridice normale și echilibrate.

Chiar dacă nu există date certe că, odată lăsat în libertate, ar putea comite alte infracțiuni, sau ar putea influența buna desfășurare a procesului penal, instanța constată că trebuie să acorde prioritatea imperativului asigurării unui proces penal în care fiecare cetățean să regăsească aplicate toate principiile fundamentale, să existe sentimentul că se face dreptate. Nu se poate considera că desfășurarea unui proces penal este total străină de ordinea publică dintr-un stat, întrucât modul de desfășurare a acestuia și modul în care finalitatea lui se oglindește în conștiința publică sunt direct proporționale cu conștiința publică, cu sentimentul că fiecare este apărat de lege, dar este și supus ei.

De asemenea, instanța a apreciat că circumstanțele personale ale inculpatei, starea de boală, lipsa antecedentelor penale nu constituie criterii care să diminueze pericolul social concret, infracțiunea pentru care inculpata a fost trimisă în judecată fiind foarte gravă, de natură să pericliteze încrederea cetățenilor în activitatea funcționarilor publici, nașterea de dubii cu privire la utilizarea resurselor financiare ale unităților administrativ teritoriale.

Având în vedere natura faptelor pentru care inculpatul este cercetat, modalitatea de săvărșire a faptelor, gravitatea, prejudiciul produs, impactul asupra opiniei publice, necesitatea asigurării participării la judecată, precum și necesitatea împiedicării acesteia de a lua legătura cu martorii audiați în cursul urmăririi penale, parte din aceștia fiind angajați ai Primăriei Ț. și putând fi influențați de inculpat, pentru o bună înfăptuire a justiției s-a respins cererea formulată.

Prin încheierea nr. 183/13.08.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013, în baza art. art.160^8a alin. 6 C.p.p., s-a respins cererea de liberare provizorie, sub control judiciar formulată de inculpatul C. C. lui G. si M., arestat preventiv prin încheierea nr. 167 din 19.07.2013 a Judecătoriei C..

Instanța, procedând la analizarea temeiniciei cererii de liberare sub control judiciar, în raport de motivele pentru care inculpatul a fost privat de libertate, conform art. 148 lit. f C.p.p. și de necesitatea ca scopul acestei măsuri preventive, să fie realizat inclusiv prin intermediul aplicării liberării provizorii, după cum cere imperativ art. 136 alin.2 C.p.p., a apreciat că o astfel de cerere este neîntemeiată.

În ceea ce privește riscul de tulburare a ordinii publice apreciem că acesta se regăsește în cauză, faptele săvârșite, prin gravitatea lor și prin reacția publicului fiind de natură să justifice detenția preventivă.

Referitor la apărările formulate de inculpatul C. C. în sensul aplicabilității disp. art. 74 ind. 1 C.p., instanța a constatat, pe de o parte că, aceste aspecte privesc fondul cauzei și urmează a fi dezbătute în cursul judecății, iar nu la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, iar pe de altă parte, soluția cu privire la acest inculpat nu este nicidecum previzibilă, practica instanțelor judecătorești fiind neunitară cu privire la aplicarea acestei cauze de nepedepsire în situația achitării prejudiciului după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei nr. 573 din 3 mai 2011 a Curții Constituționale, astfel cum rezultă și din decizia penală nr. 1897/R/2011 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, Secția Penală și de Minori, în dosarul nr._ .

Și în situația în care, pe fond, s-ar considera aplicabile dispozițiile art. 74 ind. 1 C.p., instanța a constatat că nu este obligatorie revocarea măsurii arestului preventiv, atâta timp cât sunt îndeplinite în cauză condițiile prev. de art. 143 și art. 148 lit. f C.p.p.

S-a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă sunt încă de actualitate, pericolul pentru ordinea publică prin lăsarea inculpatului în libertate fiind unul real, derivând din natura faptelor, gravitatea acestora,durata mare de timp în care se presupune că s-a derulat activitatea infracțională, martie 2009- aprilie 2011.

Pe de altă parte, în raport de gravitatea faptelor ce sunt reținute în sarcina inculpatului, precum și că acesta este arestat preventiv din data de 19.07.2013, nu se poate vorbi de o depășire a limitei de proporționalitate a măsurii preventive în raport cu pericolul concret pentru ordinea publică, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice fiind una de prejudiciu,în cauză unul însemnat.

In ceea ce privește aspectele personale, de natură familială invocate de inculpat, nu sunt de neglijat, însă, raportat la necesitatea protejării ordinii publice - prin prisma reacției publice la modul în care autoritățile judiciare răspund unor astfel de manifestări și în contextul creșterii acestui fenomen în societatea românească, motiv care primează (în opinia instanței) față de celelalte elemente personale ale inculpatului - în scopul asigurării desfășurării procesului penal în bune condiții, s-a apreciat că la acest moment nu se justifică încă, punerea inculpatului în libertate.

Prin încheierea nr. 184/13.08.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013, în baza art. art.160^8a alin. 6 C.p.p., s-a respins cererea de liberare provizorie, sub control judiciar formulată de inculpatul M. I., arestat preventiv prin încheierea nr. 167 din 19.07.2013 a Judecătoriei C..

Analizând temeinicia cererii de liberare sub control judiciar, în raport de motivele pentru care inculpatul a fost privat de libertate, conform art. 148 lit. f C.p.p. și de necesitatea ca scopul acestei măsuri preventive, să fie realizat inclusiv prin intermediul aplicării liberării provizorii, după cum cere imperativ art. 136 alin.2 C.p.p., instanța apreciază că o astfel de cerere este neîntemeiată.

Pe de altă parte, în raport de gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, precum și că acesta este arestat preventiv din data de 19.07.2013, nu se poate vorbi de o depășire a limitei de proporționalitate a măsurii preventive în raport cu pericolul concret pentru ordinea publică, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice fiind una de prejudiciu,în cauză unul însemnat.

In ceea ce privește aspectele personale, de natură familială invocate de inculpat, nu sunt de neglijat, însă, raportat la necesitatea protejării ordinii publice - prin prisma reacției publice la modul în care autoritățile judiciare răspund unor astfel de manifestări și în contextul creșterii acestui fenomen în societatea românească, motiv care primează (în opinia instanței) față de celelalte elemente personale ale inculpatului - în scopul asigurării desfășurării procesului penal în bune condiții, se apreciază că la acest moment nu se justifică încă, punerea inculpatului în libertate.

Prin încheierea nr. 185/ 13.08.2013, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013, în baza art. art.160^8a alin. 6 C.p.p. s-a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul N. P., arestat preventiv prin încheierea nr. 167 din 19.07.2013 a Judecătoriei C..

De asemenea, ținând cont de faptul că instanța de judecată abia a fost sesizată, cercetarea judecătorească fiind la debutul său, există posibilitatea ca inculpatul să influențeze martorii ce urmează a fi audiați în cauză( mare parte angajați ai primăriei comunei Ț.), zădărnicind astfel aflarea adevărului.

In ceea ce privește aspectele personale, de natură familială invocate de inculpat, nu sunt de neglijat, însă, raportat la necesitatea protejării ordinii publice - prin prisma reacției publice la modul în care autoritățile judiciare răspund unor astfel de manifestări și în contextul creșterii acestui fenomen în societatea românească, motiv care primează (în opinia instanței) față de celelalte elemente personale ale inculpatului - în scopul asigurării desfășurării procesului penal în bune condiții, se apreciază că la acest moment nu se justifică încă, punerea inculpatului în libertate.

Împotriva acestor încheieri au declarat recurs inculpații N. P., M. I., C. C. și R. Z., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecând să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea prev.de art.136 alin.1 lit.b C.p.p.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii din data de 13.08.2013 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ 13, prin prisma dispoz. art.385/6 alin.3 C.p.p., cât și a criticilor formulate, tribunalul constată că recursurile formulate de inculpații recurenți N. P., M. I. și R. Zada sunt nefondate pentru următoarele considerente:

În mod corect instanța de fond a apreciat că în privința acestor inculpați subzistă temeiurile care au determinat privarea de libertate a acestora.

Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de cei trei inculpați a fost cel prev. de art. 148 lit.f C.p.p., respectiv că există date și indicii temeinice că inculpații au săvârșit o infracțiune pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică.

Astfel, din probele administrate în cauză până la acest moment procesul, respectiv: proces verbal al Curții de Conturi, declarații martor, declarații inculpați, procese verbale de perchiziție, proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, raport de expertiză de specialitate și alte înscrisuri, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunea pentru care au fost trimiși în judecată.

De asemenea sunt îndeplinite și condițiile prev.de art.148 lit.f C.p.p.În lipsa unei definiții legale a noțiunii de pericol pentru ordinea publică este necesară a fi avute în vedere mai multe aspecte care constituie totodată criterii complementare de care se ține cont la alegerea măsurii preventive, conform art. 136 alin. ultim C.p.p., printre care natura și gravitatea pretins săvârșite, urmările produse, circumstanțele personale ale inculpatului.

Pericolul pentru ordinea publică rezultă în speță rezultă din natura și gravitatea infracțiunii pentru care sunt judecați inculpații, respectiv pluralitatea actelor materiale, urmarea produsă, respectiv tulburarea însemnată a bunului mers al activității unei instituții publice și crearea unui prejudiciu însemnat, elemente ce sunt de natură a genera în același timp o stare de nemulțumire și neîncredere în rândul comunității.

În plus, în ceea ce-l privește pe inculpatul N. P., tribunalul are în vedere și faptul că acesta avea calitatea de primar la data săvârșirii faptelor, deci, deținea o funcție publică, ceea ce dă notorietate faptelor pretins săvârșite de acesta, calitatea în care avea obligația să respecte și să aplice legea și nu să se folosească de această calitate.

Circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv lipsa antecedentelor penale, starea precară de sănătate, nu pot fi evaluate sub aspectul măsurilor preventive decât în contextul gravității faptelor și scopul urmărit prin luarea unor astfel de măsuri, după cum preved. dispoz.art.136 alin.8 C.p.p.

Având în vedere și dispoz.art.136 C.p.p., faptul că inculpații nu au fost audiați, cercetarea judecătorească nu a fost începută, tribunalul apreciază că o bună desfășurare a procesului penal, impune în continuare privarea de libertate a inculpaților N. P., M. I. și R. Zada.

Apărările inculpaților cu privire la nerespectarea termenului de 5 prev.de art.160 alin.1 C.p.p., sunt neîntemeiate, în condițiile în care acesta este un termen de recomandare și nu unul de decădere, nefiind prevăzută vreo sancțiune pentru nerespectarea acestuia, astfel încât, în mod justificat instanța de fond a apreciat că nerespectarea termenului de 5 zile nu conduce la o nulitate a sesizării și nu obligă la revocarea stării de arest preventiv așa cum s-a invocat.

Nici apărările inculpaților privitoare la nulitatea urmăririi penale determinată de neefectuarea urmăririi penale de către procuror, ulterior schimbării încadrării juridice nu pot fi primite în condițiile în care acestea sunt apărări de fond ce depășesc cadrul procesual, neputând fi invocate cu ocazia verificării și temeiniciei arestării preventive, în baza art.300/1 C.p.p.

În consecință, în baza art.. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. se vor respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpați recurenți N. P., M. I., și R. Z., împotriva încheierii din data de 13.08.2013 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ 13.

În ceea ce privește recursul formulat de inculpatul C. C., împotriva încheierii din data de 13.08.2013 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._/215/2013, tribunalul constată că acesta acest fondat pentru următoarele motive:

Potrivit art.139 alin.1 C.p.p., măsura preventivă se înlocuiește cu o altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.

Înlocuirea măsurii preventive ca instituție juridică ce operează în domeniul măsurilor preventive este posibilă tocmai datorită naturii procesului penal, definit ca un complex de acte succesive, cu o desfășurare progresivă care au drept scop pronunțarea unei soluții juste în legătură cu conflictul de drept supus soluționării.

Potrivit art.139 alin.3/5 C.p.p., măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu una dintre măsurile prev.de art.136 alin.1 lit.b sau c C.p.p., în contextul verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive în baza art.300/1 C.p.p.

În speță, reține că inculpatul C. C. a fost trimis în judecată, întrucât în perioada martie 2009 – aprilie 2011, în calitate de reprezentant al ., a sprijini pe inculpatul N. P., punând la dispoziția acestuia facturi fiscale, contracte de achiziție și oferte de produse, înscrisuri în baza cărora inculpatul N. în calitate de primar și coordonator principal de credite a UATC Ț., a întocmit note justificative și alte acte necesare în procesul de angajare și ordonanțare a cheltuielilor privind achizițiile publice, documente în baza cărora inculpatul a aprobator plăți nelegale către ., în valoare de 80.591,52 lei, faptă prev. și ped. de de 26 C.p. rap.la art.13/2 din Lg.78/2000, rap.la art.278 C.p., cu aplic.art.41 alin.2 C.p.

La data de 1.08.2013, inculpatul C. C. a achitat integral prejudiciul reținut în sarcina prin rechizitoriu, respectiv suma de 80.600 lei, prin chitanța nr._, astfel încât tribunalul constată că există premisele aplicării art.74/1 alin.1 și 2 C.p., care prevăd că în cazul săvârșirii infracțiunilor de infracțiune frauduloasă, înșelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor în serviciu, abuz în serviciu în formă calificată și neglijență în serviciu contra unor infracțiuni prevăzut în legi speciale prin care s-a pricinuit o paguba, dacă în cursul urmării penale sau al judecății până la soluționarea cauzei primei instanță învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat și acesta este de până la 50.000 Euro în echivalentul monedei naționale se aplică o sancțiune administrativă.

În mod greșit instanța de fond a apreciat că aplicarea acestor dispoziții legale este legată de data achitării prejudiciului care în speță este după publicarea în Monitorul Oficial al deciziei nr. 572/3 mai 2011 a Curții Constituționale și a invocat în defavoarea inculpatului practica neunitară a instanțelor cu privire la această cauză de înlocuire a răspunderii penale.

Deși art.74/1 C.p., a fost declarat neconstituțional, el poate fi interpretat și aplicat în cazul în care este incident ca o lege penală mai favorabilă, potrivit art.13 C.p., care prevede că în cazul în care de la data săvârșirii infracțiunii ( pretinsa activitate infracțională, în speță, desfășurându-se în perioada martie 2009 – aprilie 2011), până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legii penale se aplică legea cea mai favorabilă.

Nu se poate susține că aspectele privitoare la aplicabilitatea dispoz.art.74/1 C.p., nu pot fi invocate la momentul verificării legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, în condițiile în care acestea vizează chiar una dintre condițiile necesare pentru a se putea dispune luarea acestei măsuri, privitoare la cuantumul pedepsei.

Aspectele invocate anterior coroborate și cu circumstanțele personale ale inculpatului C. ( este la primul conflict cu legea penală și are o situație de sănătate precară), justifică în baza art.139 alin.1 C.p., înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura oblicării de a nu părăsi țara, astfel încât, în baza art.385/15 pct.2 lit.d C.p.p., se va admite recursul formulat de inculpatul C. C. împotriva încheierii din data de 13.08.2013 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ 13.

Se va casa încheierea atacată și, rejudecând, în baza art.300/1 C.pr.pen. rap. la art.160 C.pr.pen, art. 139 alin. 1 C.pr.pen rap. la art. 145 ind.1 C.pr. pen., se va admite cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul C. C. măsură dispusă prin încheierea nr.167/19.07.2013, pronunțată în dosarul nr._/215/2013 al Judecătoriei C., mandat de arestare preventivă nr. 179/19.07.2013, cu măsura obligării de a nu părăsi țara și stabilește în sarcina acestuia următoarele obligații:

- să se prezinte la instanță ori de câtre ori este chemat;

- să se prezinte la Poliția Drăgănești O., jud. O., ori de câte ori este chemat;

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu se apropie de inculpații N. P., M. I., R. Z. și M. I. și de martorii B. N., N. M., Z. P., Totoroață M., R. E. și D. V. și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului C. C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 179/19.07.2013 dacă nu este arestat în altă cauză.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.145 ind.1 alin.2 rap. la art. 145 alin.3 C.pr.pen. privind consecințele încălcării cu rea-credință a obligațiilor impuse de instanță.

În condițiile în care liberarea provizorie presupune ca premisă măsura preventivă a arestării, măsură care a fost înlocuită prin prezenta decizie, urmează a se respinge ca rămas fără obiect recursul formulat de inculpatul C. C., împotriva încheierii nr.183 din 13.08.2013 a Judecătoriei C..

Cu privire la recursurile formulate de inculpații recurenții R. Z., Miai I. și N. P., împotriva încheierilor nr. 182/2013, nr.184/2013 și 185/2013 ale Judecătoriei C., prin care au fost respinge cererile de liberare provizorie sub control judiciar, acestea vor fi admise, însă în baza altor argumente decât cele invocate de recurenți.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 160⁶ alin. 4 cod procedură penală competența de a soluționa cererea de liberare provizorie în cursul judecății revine instanței sesizată cu judecarea cauzei.

În speță, la data de 12.08. 2013 a fost înregistrat și repratizat în vederea judecării, rechizitoriul cu nr.3315/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpaților N. P. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 13/2 din legea 78/2000, rap.la art.248 C.p. cu referire la art.284/1 C.p., cu aplic.art.41 alin.2 C.p., M. I., pentru săvârșirea infracț.prev.de art.13/2 din legea 78/2000 rap.la art.248 C.p., cu referire la art.248/1 C.p. cu aplic.art.41 alin.2 C.p., C. C. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.26 C.p.rap.la art.13/2 din legea 78/2000 rap.la art.248C.p., cu aplic.art.41 aln.2 C.p. și R. Z. pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.26 C.p.rap.la art.13/2 din legea 78/2000 rap.la art.248 C.p., cu aplic.art.41 alin.2 C.p.

Având în vedere cele de mai sus și caracterul accesoriu al cererii de liberare provizorie, dar și dispozițiile art. 96¹ din Regulamentul de organizare al instanțelor, competența de soluționare a cererii de liberare provizorie revine instanței ( completului de judecată) investit legal cu judecarea fondului cauzei.

Întrucât cererile de liberare provizorie au fost soluționate ulterior înregistrării rechizitoriului și de un alt complet decât cel investit cu judecarea fondului, tribunalul constată că au fost încălcate normele de competență în materie, fiind incidente dispozițiile art. 197 alin.2 cod procedură penală.

Pentru aceste considerente in baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c C.p.p. se va admite recursul formulat de inculpata recurentă R. Z. împotriva încheierii nr. 182/13.08.2013 a Judecătoriei C..

Se va casa încheierea recurată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c C.p.p. se va admite recursul formulat de inculpatul recurent M. I. împotriva încheierii nr. 184/13.08.2013 a Judecătoriei C..

Se va casa încheierea recurată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c C.p.p.se va admite recursul formulat de inculpatul recurent N. P. împotriva încheierii nr. 185/13.08.2013 a Judecătoriei C..

Se va casa încheierea recurată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În temeiul art.192 C.p.p., va obliga pe fiecare dintre inculpații recurenți N. P., M. I. și R. Z. la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate recursurile formulat de inculpați recurenți N. P., fiul lui Ș. și A., născut la data de 26.01.1955 în ., cu același domiciliu, comuna Ț., ., jud. D., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP C. la data de 20.11.2009, CNP_, M. I., fiul lui P. și I., născut la data de 02.04.1974 în oraț P., jud. O., cu același domiciliu, oraș P., ., jud. O., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP P. la data de 02.04.2012, CNP_ și R. Z., fiica lui D. și M., născută la data de 29.07.1975 în ., domiciliată în oraș P., ., posesoare a CI . nr._ eliberată de SPCLEP P. la data de 29.07.2004, CNP_, dispusă prin încheierea nr. 167/19.07.2013 a Judecătoriei C., împotriva încheierii din data de 13.08.2013 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ 13.

În baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d C.p.p. admite recursul formulat de inculpatul C. C. împotriva încheierii din data de 13.08.2013 a Judecătoriei C. pronunțată în dosarul nr._ 13.

Casează încheierea atacată și, rejudecând

În baza art.300/1 C.pr.pen.rap.la art.160 C.pr.pen, art.139 alin.1 C.pr.pen rap. la art. 145 ind.1 C.pr. pen.

Admite cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul C. C., fiul lui G. și M., născut la data de 06.01.1959 în ., domiciliat în Drăgănești-O., ., jud. O., posesor al CI . nr._ eliberată de SPCLEP Drăgănești-O. la data de 08.07.2004, CNP –_,măsură dispusă prin încheierea nr.167/19.07.2013, pronunțată în dosarul nr._/215/2013 al Judecătoriei C., mandat de arestare preventivă nr. 179/19.07.2013, cu măsura obligării de a nu părăsi țara și stabilește în sarcina acestuia următoarele obligații:

- să se prezinte la instanță ori de câtre ori este chemat;

- să se prezinte la Poliția Drăgănești O., jud. O., ori de câte ori este chemat;

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu se apropie de inculpații N. P., M. I., R. Z. și M. I. și de martorii B. N., N. M., Z. P., Totoroață M., R. E. și D. V. și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului C. C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 179/19.07.2013 dacă nu este arestat în altă cauză.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.145 ind.1 alin.2 rap. la art. 145 alin.3 C.pr.pen. privind consecințele încălcării cu rea-credință a obligațiilor impuse de instanță.

Respinge ca rămas fără obiect recursul formulat de inculpatul recurent C. C. împotriva încheierii nr. 183/13.08.2013 a Judecătoriei C..

În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c C.p.p. admite recursul formulat de inculpata recurentă R. Z. împotriva încheierii nr. 182/13.08.2013 a Judecătoriei C..

Casează încheierea recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c C.p.p. admite recursul formulat de inculpatul recurent M. I. împotriva încheierii nr. 184/13.08.2013 a Judecătoriei C..

Casează încheierea recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

În baza art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. c C.p.p. admite recursul formulat de inculpatul recurent N. P. împotriva încheierii nr. 185/13.08.2013 a Judecătoriei C..

Casează încheierea recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Obligă pe fiecare dintre inculpații recurenți N. P., M. I. și R. Z. la câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 22.08.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

G. C. A. M. E. F.

Grefier,

C. J.

Red.jud.G.ciontu

Tehnored.C.J.

23.08.2013/2ex.

← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Sentința nr. 234/2013....		Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... →

Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 613/2013. Tribunalul DOLJ

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 613/2013. Tribunalul DOLJ