Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 302/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 302/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 01-07-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 302
Ședința publică de la 1 iulie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. L. U. –judecător
Grefier – E. S. Ț.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror I. S.
Pe rol, soluționarea plângerii formulată de petenta DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. D., în conformitate cu art. 278 ind. 1 C.pr.pen., împotriva rezoluției din data de 21.02.2013 și a rezoluției cu nr. 331/II/2/2013 din data de 05.04.2013 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul D. .
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic P. D. pentru petenta DGFP D. și avocat ales P. H. pentru intimatul lipsă C. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind de formulat alte cereri și constatând cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra cauzei de față:
Petenta Direcția G. Finanțelor P. a județului D., prin consilier juridic P. D., solicită admiterea plângerii infirmarea rezoluțiilor și trimiterea cauzei la parchet in vederea punerii in mișcare a acțiunii penale împotriva numitului C. M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de si art. 9 lit.c din Legea 241/2005 privind evaziunea fiscala.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea plângerii, menținerea soluțiilor ca fiind legale și temeinice cu obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat H. P. pentru intimat solicită respingerea plângerii, menținerea soluțiilor ca fiind legale și temeinice având în vedere că au fost realizate tranzacțiile cu privire la vânzarea – cumpărarea mărfurilor către societatea administrată de intimat, susținerile petentei nefiind dovedite în ceea ce privește o înțelegere frauduloasă între societățile în discuție .
Dezbaterile fiind închise,
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față constată următoarele:
La data de 12.04.2013 s-a înregistrat pe rolul Tribunalului D. la nr._ plângerea formulată de DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. A JUDEȚULUI D., în conformitate cu art. 278 ind. 1 C.pr.pen. împotriva rezoluției din data de 21.02.2013 și a rezoluției cu nr. 331/II/2/2013 din data de 05.04.2013 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul D., rezoluții state în dosarul de urmărire penală nr. 287/P/2011 și prin care s-a dispus, respectiv a fost menținută soluția de neîncepere a urmăririi penale față de C. M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. din Legea 241/2005.
În motivarea plângerii astfel formulate s-a arătat că rezoluția atacată nu a fost motivată în fapt și în drept și se bazează pe o interpretare greșită a textelor de lege aplicabile în cauză.
Astfel, în esență se arată că nici o probă administrată în cauză nu confirmă realitatea operațiunilor comerciale înregistrate în contabilitatea . în condițiile în care societățile furnizoare sunt societăți neidentificabile și nici nu a fost audiat vreun reprezentant al acestora, respectiv vreo persoană ce apare înscrisă pe facturile emise în cauză.
S-a susținut că urmare a verificării activității ., s-a constatat de către organele de control fiscal faptul că în perioada ianuarie 2006 - iunie 2009 au fost înregistrate în contabilitatea societății facturi fiscale emise către furnizori pentru care, din verificările încrucișate efectuate, nu s-a confirmat realitatea tranzacțiilor efectuate
Prin aceste operațiuni, societatea a înregistrat în contabilitate TVA deductibilă, a înregistrat cheltuieli cu mărfurile, această taxă pe valoarea adăugată fiind dedusă ilegal, prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de 393.797 lei. În baza acelorași facturi fiscale, . a introdus nelegal pe costuri cheltuieli pentru care nu prezentat documente justificative în înțelesul prevederilor fiscale, prejudiciind în acest mod bugetul de stat cu impozitul pe profit în sumă de 331.618 lei.
În vederea stabilirii tuturor obligațiilor fiscale sustrase de la bugetul de stat prin desfășurarea acestor operațiuni economice de către ., Inspecția Fiscală din cadrul DGFP D. a întocmit Procesul verbal nr. 8647/30.11.2009 pentru . și având in vedere relațiile comerciale desfășurate cu diverși agenți economici, s-a procedat la efectuarea de verificări pentru agenții economici din țară care au emis facturile fiscale în cauză.
S-a constatat astfel că societățile respective nu funcționează la sediul declarat, au depus declarații fără a preciza sumele, sau nu au depus deloc declarații la organele fiscale, reprezentanții acestora nu au putut fi contactați pentru a demonstra și certifica realitatea operațiunilor de livrări către ..
Numitul N. G., care figurează ca administrator al ., în declarația din data de 26.08.2009 data în prezenta administratorului judiciar, precizează că "niciodată nu am avut cunoștința că apar ca și administrator al acestei societăți, fapt pentru care nu recunosc această calitate, iar la data de 05.12.2003, data la care a fost înființată societatea, dormeam în gară, neavând locuință deoarece am fost crescut la casa de copii."
C. M., în calitate de administrator al ., în nota explicativă din data de 09.11.2009, nu demonstrează realitatea aprovizionărilor de la furnizorii menționați, deoarece nu a putut indica locul de încărcare al cerealelor achiziționate, locul de cântărire, nu știe motivele pentru care facturile nu au fost confirmate de primire, dacă au fost întocmite de societatea furnizoare note de cântar, buletine de analiză a calității cerealelor.
S-a mai arătat că în perioada în care au fost întocmite facturile emise de către . către ., societatea furnizoare nu avea spații închiriate de la Semrom - baza Podari pentru depozitarea cerealelor, în condițiile în care, administratorul . precizează, în nota explicativă faptul că încărcarea cerealelor livrate către . a fost făcută de la Semrom - baza Podari.
Numitul C. M., în calitate de administrator al ., în nota explicativă din data de 09.11.2009, precizează faptul că "marfa achiziționată de la . a fost încărcată din câmp și de la magazia de la abatorul Podari" cu toate că din contractual de închiriere nr. 33/12.07.2006, încheiat între . ., reiese faptul că . nu a avut spații de depozitare închiriate în cadrul abatorului din Podari.
S-a mai susținut că facturile analizate în cauză nu îndeplinesc calitatea de documente justificative întrucât nu figurează semnate la rubrica "semnătura de primire", fapt ce rezultă și din nota explicativă dată de învinuit, arătându-se că acesta nu cunoaște motivele pentru care facturile nu au fost confirmate de primire.
S-a apreciat că agentul economic în cauză nu avea dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată în sumă totală de 393.797 lei și a diminuat impozitul pe profit datorat cu suma de 331.618 lei, la care se adaugă majorările si penalitățile de întârziere.
În drept au fost invocate prevederile: HG 831/1997 ; art. 43 din Legea contabilității nr. 82/1991 republicată; art. 24 alin. (1) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, în vigoare de la 1 iunie 2002, art. 29 din aceeași lege; Decizia nr. V din 15 ianuarie 2007 ICCJ, publicată în MO. nr. 732/30. 10. 2007 .
A fost atașat dosarul de urmărire penală cu nr. 287/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Prin rezoluția nr. 287/P/2011 din data de 21.02.2013, P. de pe lângă Tribunalul D. a dispus neînceperea urmăririi penale față de C. M. pentru infracțiunea prev de art. 9 alin. 1 lit.c din Legea 241/2005
În motivarea acestei soluții s-a arătat că operațiunile de achiziție evidențiate de făptuitor, a căror realitate este contestată de organele fiscale, sunt confirmate de reprezentanții ., SC AXI TOUR SRL, ., ., . și ., furnizorii principali ai ., iar în privința ., prin rechizitoriul nr. 498/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul D., s-a dispus trimiterea în judecată a lui M. V. I., administratorul ., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005 constând în fapta acestuia de a nu evidenția operațiuni de livrare de cereale către ., sesizată de aceleași organe fiscale care în prezenta cauză contestă realitatea acelorași operațiuni. De altfel, și în privința achizițiilor de la . și de la ., sesizarea a fost formulată în condițiile în care se cunoștea că administratorii acestor societăți sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005, pentru neevidențierea acestor operațiuni, în cazul . și . fiind emise de organele fiscale decizii de impunere pentru neevidențierea operațiunilor efectuate.
Pentru celelalte trei achiziții, aferente anului 2006 și de o valoare mult mai mică, verificările ce au mai putut fi efectuate, în condițiile în care organele fiscale au formulat sesizarea după trei ani de la data săvârșirii faptelor, nu au condus la indicii de natură să creeze convingerea că aceste operațiuni sunt nereale, mărfurile achiziționate conform facturilor contestate existând în materialitatea lor și fiind livrate către . și .. Dubiul existent cu privire la latura penală a faptelor nu înlătură, desigur, concluzia organelor fiscale în sensul că cheltuielile evidențiate de făptuitor în baza unor facturi fiscale care nu respectă dispozițiile legale în materie sunt nedeductibile, din punct de vedere fiscal. S-a apreciat că acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, dubiul existent operând în favoarea făptuitorului.
Împotriva ordonanței a formulat plângere petenta Ministerul Finanțelor P. - Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția G. Finanțelor P. a județului D. .
Plângerea a fost soluționată prin ordonanța nr. 331/II/2/2013 din data de 05.04.2013 de către prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul D., care a constatat că este neîntemeiată și a dispus menținerea soluției de neîncepere a urmăririi penale.
Analizând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, soluția dispusă în cauză și aspectele invocate de petentă, instanța constată că plângerea formulată este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Furnizorii principali ai . au confirmat realitatea operațiunilor evidențiate de persoana cercetată. Mai mult, la dosar există dovezi clare că mărfurile achiziționate conform facturilor contestate, au fost livrate către beneficiarii . și . așa încât este justă concluzia existenței unui dubiu cu privire la existența, sub aspectul laturii obiective a infracțiunii pentru au fost efectuate cercetări.
Administratorul unuia dintre furnizori a fost deja trimis în judecată pentru neevidențierea operațiunilor de livrări de cereale către . ( fapta fiind sesizată tot de organele fiscale), iar în privința altor furnizori, fie se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005, fie organele fiscale au emis decizii de impunere pentru neevidențierea operațiunilor efectuate cu ..
Nerespectarea dispozițiilor legale în ceea ce privește modul de întocmire al facturilor contestate justifică caracterul nedeductibil din punct de vedere fiscal al cheltuielilor evidențiate de făptuitor în baza acestor facturi însă nu pot constitui temei pentru reținerea în cauză și în sarcina administratorului . a infracțiunii de evaziune fiscală așa după cum este prevăzută în art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005.
Având în vedere cele arătate o prelungire a probatoriului în timp nu poate conduce la reținerea vreunei alte împrejurări de fapt, soluția adoptată de organele de urmărire penală fiind legală și temeinică, împrejurare în care instanța va respinge plângerea formulată.
Văzând și dispozițiile art. 191 cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de DIRECȚIA G. A FINANȚELOR P. D., în conformitate cu art. 278 ind. 1 C.pr.pen., împotriva rezoluției din data de 21.02.2013 și a rezoluției cu nr. 331/II/2/2013 din data de 05.04.2013 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul D., ca neîntemeiată.
Obligă petenta la 150 lei cheltuieli judiciare statului .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 iulie 2013 .
Judecător, Grefier,
L. L. U. E. S. Ț.
Red . jud. L.L.U
Tehnored.TES
2 ex/22.07.2013
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 495/2013.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 595/2015.... → |
|---|
