Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 58/2014. Tribunalul DOLJ

Tribunalul DOLJ - Sentințe și decizii penale / 2016

Sentința nr. 58/2014 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 17-02-2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

T. D.

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR. 58

Ședința publică de la 17 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE E. F.

Grefier M. B.

Pe rol soluționarea sesizării formulate de Comisia de Evaluare din cadrul Penitenciarului Pelendava C., privind aplicarea legii penale mai favorabile, în privința N. M., fiul lui Ș. și D., născut la data de 09.01.1967.

Fără citarea persoanei condamnate.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța reține cauza spre soluționare.

Asupra cauzei penale de față;

Constată că la data de 30.01.2014, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului D. sesizarea Comisiei de evaluare din cadrul Penitenciarului Pelendava C. cu privire la persoana condamnată N. M. pentru a dispune cu privire la aplicarea legii mai favorabile, conform art. 6 din Codul Penal, în vigoarea din 01.02.2014.

Sesizarea a fost însoțită de fișa de evaluare a deținutului, copiile sentințelor penale și ale mandatelor de executare a pedepsei închisorii.

Primind cauza, T. D. a înregistrat-o și a dispus citarea persoanei condamnate.

În ședința publică de la 31.01.2014, instanța, din oficiu, a ridicat excepția necompetenței materiale a Tribunalului D., dispunând, prin sentința penală nr. 58/31.01.2014 declinarea competenței de soluționare în favoarea Judecătoriei C..

Pentru a dispune astfel, T. D. a reținut următoarele:

Este de observat în această privință că o cerere de contestație la executare este subsecventă condamnării, așa încât determinarea competenței trebuie să urmeze regimul judecății cauzei în care s-a formulat cererea ulterioară, cum este în cazul contestației la executare.

Ca urmare, față de acest caracter autonom al contestației la executare, se impune să fie incidentă regula tempus regit actum în aplicarea normelor de procedură penală.

Așa fiind, instanța competentă să judece cererea de contestație la executare nu poate fi decât aceea care, la data introducerii cererii este competentă să judece în primă instanță infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat.

Reiese deci că, într-o asemenea situație, ne aflăm în fața a două cauze diferite, cea dintâi în care s-a pronunțat condamnarea având ca obiect rezolvarea unui raport de drept penal de conflict, stins prin tragerea la răspundere penală a autorului, în vreme ce în a doua cauză activitatea jurisdicțională de soluționare a cererii de contestație la executare rezolvă un aspect adiacent obiectivului principal al procesului penal.

Mai mult, în timp ce prima activitate jurisdicțională este integrată într-o fază specifică procesului penal, cea de a doua, privind contestația la executare, se situează în afara acestuia, în faza de executare a hotărârii.

Instanța a mai constatat că, potrivit art. 25 C.p.p., judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe, iar potrivit art. 27 pct. 1 lit. a C.p.p. tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile prevăzute de Codul penal în art. 174 - 177, art. 179, art. 189 alin. 3 - 5, art. 197 alin. 3, art. 211 alin. 3, art. 212 alin. 3, art. 215 alin. 5, art. 254, art. 255, art. 257, art. 266 - 270, art. 2791, art. 312 și art. 317, precum și infracțiunea de contrabandă, dacă a avut ca obiect arme, muniții sau materii explozive ori radioactive.

Instanța a reținut, așadar, că raportat la infracțiunile prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, d, f Cp, art. 211 alin. 2 lit. d, f Cp, art. 20 Cp rap. la art. 197 alin. 1 Cp, art. 208 alin. 1 art. 209 alin. 1 lit. g, i Cp, art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 2/1 lit. b Cp, art. 197 alin. 1 Cp, art. 189 alin. 1 Cp, art. 211 alin. 2 lit. c Cp, art. 211 alin. 1 Cp, art. 192 alin. 2 Cp, art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2/1 lit. b Cp, art. 201 alin. 1 și 4 Cp, competența materială de soluționare a cauzei revine, la data introducerii prezentei sesizări, judecătoriei, și nu tribunalului.

Normele de competență materială sunt reglementate în mod imperativ, sub sancțiunea nulității absolute, conform art. 197 alin. 2 si 4 C.p., sancțiune care se aplică din momentul în care au fost încălcate normele legale privind competența în materia procesului penal, vătămarea produsă fiind prezumată în mod absolut și neputând fi înlăturată prin niciun alt mijloc procedural.

D. urmare, în baza art. 39 alin. 1 C.p.p. instanța a admis excepția privind necompetența materială a Tribunalului D. invocată de instanță din oficiu.

Întrucât infracțiunile ce fac obiectul cauzei nu mai sunt în competența tribunalului, în baza art. 42 C.p.p. și art. 461 alin. 2 C.p.p rap. la art. 460 C.p.p. instanța a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei având ca obiect contestație la executare privind pe condamnatul N. M. în favoarea Judecătoriei C., aceasta fiind judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de detenție.

Judecătoria C. înregistrând cauza, a procedat la verificarea competenței, constatând la rândul său că nu are competența materială să soluționeze contestația la executare, astfel că, prin s.p. nr. 445 din 04.02.2014, a reținut aplicarea art. 23 din Legea nr. 255/2013 rap. la art. 50 C.pr.pen. respectiv competența de soluționare în favoarea Tribunalului D. și, constatând că a intervenit un conflict negativ de competență, în baza art. 51 alin. 2 C.pr.pen., a sesizat Curtea de Apel C., în vederea soluționării acestuia.

În motivarea soluției date de către Judecătoria C., s-a reținut, în esență că, potrivit dispozițiilor art. 23 alin. 2 din Legea nr. 255/2013, cererile, contestațiile și sesizările privind persoanele aflate în executarea pedepselor și a măsurilor educative privative de libertate se soluționează de către instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de reeducare iar în cauză, instanța de executare, în a cărei circumscripție se află și locul de deținere în momentul formulării sesizării (Penitenciarul Pelendava) este T. D..

Pe rolul Curții de Apel C. conflictul negativ de competență a fost înregistrat la data de 06.02.2014 și a privit termen de soluționare la data de 10.02.2014.

Examinând actele și lucrările dosarului, s-a constatat că obiectul conflictului negative de competență îl constituie o contestație la executare privind aplicarea legii penale mai favorabile pentru hotărârile rămase definitive, contestație pentru care procedura de soluționare este reglementată de dispozițiile art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Examinând acest articol s-a constatat că dispoziții derogatorii de la procedura de soluționare a contestației la executare, reglementată în prezent de art. 598 și art. 597 C.pr.pen., au fost prevăzute numai în ceea ce privește modalitatea de soluționare a acestei tip de contestație la executare în sensul că, spre deosebire de procedura de drept comun care impune ca judecata contestației să se realizeze în conformitate cu prevederile art. 597 C.pr.pen. și anume cu citarea părților, în prezența inculpatului aflat în stare de detenție sau internat într-un centru educativ și cu participarea procurorului prin dispozițiile art. 23 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 s-a prevăzut că judecata contestației privind aplicarea legii penale mai favorabile persoanelor definitiv condamnate se desfășoară fără participarea condamnatului și a procurorului.

În ceea ce privește competența de soluționare a acestei contestații la executare nu au intervenit modificări față de procedura de drept comun, art. 23 din Legea nr. 255/2013 făcând referire la „instanța de executare” ca fiind instanța competentă material.

Dispozițiile art. 553 alin. 1 C.pr.pen. (art. 418 vechiul C.pr.pen.) stabilesc că instanța de executare este instanța ce pune în executare hotărârea de condamnare, respectiv prima instanță de judecată.

Or, în cauză, instanța care a pus în executare hotărârea prin care s-a stabilit ca persoana condamnată N. M. să execute pedeapsa de 15 ani închisoare este T. D., instanță care a emis mandatul de executare nr. 115/2009 din 02.06.2009 și în cadrul căreia activează judecătorul delegat cu executarea care, potrivit art. 554 alin. 2 C.pr.pen.(art. 419 alin. 2 din vechiul C.pr.pen.) va sesiza instanța de executare atunci când „în cursul executării” se ivește vreo nelămurire sau împiedicare la executare.

Este adevărat că ulterior datei la care a fost condamnat N. M. au intervenit modificări legislative iar competența de judecată în primă instanță pentru infracțiunile comise de acesta (infracțiunile prev. de art. 211 alin. 2 lit. b, d, f Cp, art. 211 alin. 2 lit. d, f Cp, art. 20 Cp rap. la art. 197 alin. 1 Cp, art. 208 alin. 1 art. 209 alin. 1 lit. g, i Cp, art. 211 alin. 2 lit. c, alin. 2/1 lit. b Cp, art. 197 alin. 1 Cp, art. 189 alin. 1 Cp, art. 211 alin. 2 lit. c Cp, art. 211 alin. 1 Cp, art. 192 alin. 2 Cp, art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2/1 lit. b Cp, art. 201 alin. 1 și 4 Cod penal) a fost stabilită în favoarea judecătoriei. La data la care au fost soluționate definitiv cauzele în care a fost condamnat competența aparținea însă tribunalului care corect a soluționat cererea de contopire și, în calitate de instanță de executare a emis mandatul în baza căruia persoana condamnată N. M. execută în prezent pedeapsa privativă de libertate.

În condițiile în care textele de lege care stabilesc competența de judecată a contestației la executare au un caracter univoc orice interpretare în sensul că instanța competentă să judece cererea de contestație la executare ar trebui să fie aceea care, la data introducerii cererii este competentă să judece în primă instanță infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat, nu poate fi primită.

Pentru aceste considerente competența de soluționare a contestației privind aplicarea legii penale mai favorabile ce face obiectul cauzei a fost stabilită în favoarea Tribunalului D., ca și instanță de executare.

Cauza a fost înregistrată la data de 11.02.2014, sub același număr de dosar, când instanța a reținut următoarele:

Prin sesizarea înregistrată pe rolul Tribunalului D. sub nr._, comisia de aplicare a legii penale mai favorabile constituită în Penitenciarul Pelendava C. a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la condamnările dispuse prin sentința penală nr. 109/03.03.2009 a Tribunalului D., privind pe condamnatul N. M..

S-a arătat, că prin această sentință a fost admisă cererea de contopire și a descontopit pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cp aplicată prin s.p. nr. 172/16.05.2007 Tribunalului Hunedoara rămasă definitivă prin neapelare la data de 29.05.2007 în:

1 - pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată în baza art.211 alin.2 lit.d, b, f C.p., cu aplic.art.13 C.p. și art.37 lit.a, b C.p. ( faptă din 29/30.30.04.1998)

2 - pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată în baza art.211 alin.2 lit. d și f C.p. cu art.37 lit.a și b C.p.( faptă din 25/26.mai 2001)

3 - pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în baza art.20 C.p.rap.la art.197 alin.1 C.p. cu aplic.art.13 C.p. și art.37 lit.a și b C.p. ( faptă din 25/26 mai 2001)

4 - pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. g și i C.p., cu aplic.art.37 lit.a și b C.p. ( faptă din 02/03 septembrie 2003)

5 - pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b C.p. aplicate în baza art.20 rap.la art.197 alin.1 C.p. cu aplic.art.37 lit. a și b C.p. ( faptă din 02/03 sept.2003).

6 - pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în baza art.208 alin.1, 209 alin.1 lit.g, i C.p. cu aplic.art.37 lit. a și b C.p. (faptă din 25/26 ian.2004).

- pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin s.p.nr. 627/2004 a Judecătoriei S..

- pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b C.p. aplicată aceluiași condamnat prin s.p.553/2006 a Tribunalului D..

A descontopit pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare aplicată condamnatului N. M. prin s.p. de contopire nr.553/2006 a Tribunalului D. în pedepsele:

- 3 ani pedeapsa rezultantă pe care o descontopește în:

7 - pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată condamnatului prin s.p. 1368/27.03.2003 a Judecătoriei C. definitivă prin nerecurare a d.p. nr. 684/10.09.2003 a Tribunalului D., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 208, 209 lit.g, i C.p. cu aplic.art.37 lit.a C.p.( faptă săvârșită la 05.02.2001) și restul de pedeapsă de 243 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani aplicată condamnatului prin s.p. de contopire nr.368/07.07.2000 a Tribunalului D. definitivă prin d.p.422/29.09.2000 a Curții de Apel C. și

8- în pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin s.p.88/14.03.2002 a Judecătoriei Calafat definitivă la 01.04.2002 pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.208 alin.1, 209 alin.1 lit. g, i C.p. cu aplic.art.41 alin.2 C.p., art.37 lit. a și b C.p., art.74, 76 C.p. ( faptă săvârșită la 15.04.2001);

9 - pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare aplicată condamnatului prin s.p. nr. 259/22.07.2004 a Tribunalului M., definitivă prin d.p. 446/14.10.2006 a Curții de Apel C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin.2 lit. c și alin.2 lit. b C.p. cu art.37 lit.a, b C.p. ( faptă săvârșită la 27 noiembrie 2003) și restul de 1 an, 11 luni și 25 zile închisoare ( calculat de instanța Tribunalului M. în cauză, după deducerea perioadei executate de la 11.04.2002 la 16.04.2003 din pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare stabilită la contopirea pedepselor aplicate condamnatului prin s.p.nr.88/2002 a Judecătoriei Calafat și s.p.nr.1368/2003 a Judecătoriei C.),

Pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b C.p. aplicată prin s.p. nr. 358/06.07.2005 a Tribunalului D. definitivă prin d.p. 328/27.10.2005 a Curții de Apel C. pe care la rândul ei o descontopește în:

10 - pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b C.p. aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.197 alin.1 C.p. cu aplic. art.37 lit.a, b C.p. ( faptă săvârșită la 12.11.2003).

11- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b C.p. aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.20 C.p. rap.la art.197 alin.1 C.p. cu aplic.art.37 lit.a, b C.p. ( faptă săvârșită la data de 28.10.2003);

12 - 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.208-209 alin.1 lit. g, i C.p. cu aplic.art.37 lit.a, b C.p. ( faptă săvârșită la 01/02.01.2004);

13 – 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.189 alin.1 C.p. cu art.37 lit. a, b C.p.(faptă din 13/14.10.2003)

14 - 7 ani închisoare aplicată în baza art.211 alin.2 lit. c C.p. cu aplic.art.37 lit.a, b C.p. (faptă din 13/14.10.2003)

15 - 7 ani închisoare pentru o infracțiune prev. de art. 211 alin.1 C.p. cu aplic. art.37 lit.a, b C.p. ( fapta de la 28.10.2003 și 12.11.2003)

16 - 7 ani închisoare pentru o infracțiune prev. de art. 211 alin.1 C.p. cu aplic. art.37 lit.a, b C.p. ( fapta de la 28.10.2003 și 12.11.2003)

- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. 1368/27.03.2003 a Judecătoriei C. definitivă prin d.p. nr. 684/10.09.2003 a Tribunalului D. .

Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată condamnatului prin s.p nr. 627/28.10.2004 a Judecătoriei S. definitivă prin neapelare la data de 23.11.2004 în restul de 177 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin s.p. nr. 88/14.03.2002 a Judecătoriei Calafat și în pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s..p. nr. 1368/27.03.2003 a Judecătoriei C. definitivă prin d.p. nr. 684/10.09.2003 a Tribunalului D. și în pedepsele aplicate în cauză de:

17 - 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev de art.208 alin.1-209 alin.1 lit. g și i și alin.2 lit. b C.p. cu aplic. art.37 lit.a și b C.p. ( faptă din 04/05.09.2003)

18 - 3 ani închisoare aplicată în baza art.192 alin.2 cu aplic.art.37 lit.a și b C.p. (faptă din 04/05.09.2003).

Descontopește pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d, e C.p. și aplicată condamnatului petent prin sentința penală nr. 317/PI/12 mai 2006 a Tribunalului T. definitivă la data de 25.06.2008 prin decizia penală nr. 96/A/05.06.2008 a Curții de Apel Timișoara în:

19 – 15 ani închisoarea aplicată în temeiul art.211 alin.1, 2 lit. b și alin.2 lit. b cu aplic.art.37 lit.a C.p. ( faptă din 17.ian.2004)

20 – 4 ani închisoare aplicată în baza art.201 alin.1, 4 C.p. cu aplic.art.37 lit.a C.p. ( faptă din 17 ianuarie 2004)

- pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p.nr.1368/2003 a Judecătoriei C..

În baza art.36 alin.2 C.p., art.61 C.p., art.39 C.p. și 35 C.p.

S-au contopit pedepsele aplicate efectiv prin s.p. nr. 172/2007 a Tribunalului Hunedoara, s.p. nr. 627/2004 a Judecătoriei S., s.p. nr. 259/2004 a Tribunalului M., s.p. nr. 358/2005 a Tribunalului D. și s.p. nr. 317/PI/12 mai 2006 a Tribunalului T. în pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, b, d și e C.p., pe care la rândul ei o contopește cu restul de 1 ani 11 luni și 25 zile închisoare ( stabilit prin s.p. nr. 259/2004 a Tribunalului M.), restul de 177 zile din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin s.p.nr.88/2002 a Judecătoriei Calafat ( pentru care s-a revocat beneficiul liberării condiționate prin s.p. nr. 627/2004 a Judecătoriei S.), restul de 243 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. de contopire nr. 368/2000 a Tribunalului D. definitivă prin d.p. 422/2000 a Curții de Apel C. ( pentru care s-a revocat beneficiul liberării condiționate prin s.p. nr. 1368/2003 a Judecătoriei C.) pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoarea aplicată prin s.p. nr. 88/2002 a Judecătoriei Calafat și pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin s.p. nr. 1368/27.03.2003 a Judecătoriei C. definitivă prin nerecurare a d.p. nr. 684/10.09.2003 a Tribunalului D., petentul condamnat urmând să execute pedeapsa de 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b, e, d C.p.

În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr.115/2009 din 02.06.2009 de către T. D., executarea pedepsei începând la data de 06.02.2004.

Dispozițiile incidente din Noul Cp sunt cele prevăzute de: art. 233, 234 alin. 1 lit. d cu aplic. art. 41, art. 233, 234 alin. 1 lit. d cu aplic. art. 41, art. 32 rap. la art. 218 alin. 1 cu aplic. art. 41, art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b, d cu aplic. art. 41, art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b, d cu aplic. art. 41, art. 28, art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b, d cu aplic. art. 35 și 41, art. 233, 234 alin. 1 lit. a, e, art. 218 alin. 1 cu aplic. art. 41, art. 32 rap. la art. 218 cu aplic. art. 41, art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b, d cu aplic. art. 41, art. 205 alin. 1 cu aplic. art. 41, art. 233, 234 alin. 1 lit. e cu aplic. art. 41, art. 223 alin. 1 cu aplic. art. 41, art. 223 alin. 1 cu aplic. art. 41, art. 228 alin. 1, 229 alin. 1 lit. b, d cu aplic. art. 41, art. 224 alin. 2 cu aplic. art. 41, art. 233 alin. 1, 234 alin. 1 lit. d cu aplic. art. 41 și art. 219 alin. 1 cu aplic. art. 41 Cp.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 6 C. pen., art. 595 C. proc. pen. și art. 23 din Legea nr. 255/2013.

La dosarul cauzei s-au depus copie a sentinței penale nr. 109/03.03.2009 a Tribunalului D., fișa de cazier, extras de pe decizia penală nr. 558/28.05.2009 pronunțată de Curtea de Apel C. și fișa de evaluare a condamnatului.

Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 109/03.03.2009 a Tribunalului D. a fost admisă cererea de contopire și a descontopit pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cp aplicată prin s.p. nr. 172/16.05.2007 Tribunalului Hunedoara rămasă definitivă prin neapelare la data de 29.05.2007 în: