Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 68/2013. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 68/2013 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 01-02-2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 68
Ședința publică de la 01 Februarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. F.
Judecător C. T. O.
Judecător G. C.
Grefier A. M. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror D. B.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de P. DE PE L. J. C., recurentul inculpat J. I. și recurentul condamnat D. B., împotriva sentinței penale cu nr. 1337/04.05.2012, pronunțat de J. C. în dosarul cu nr._, având ca obiect vătămarea corporală (art. 181 C.p.)
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat J. I., asistat de apărătorul din oficiu, avocat Bîltoianu C. și avocat P. C. pentru recurentul parte vătămată D. B..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că s-a executat mandatul de aducere cu recurentul inculpat J. I..
Instanța a învederat recurentului inculpat prevederile art. 70 Cpp, după care s-a procedat la ascultarea acestuia. Declarația a fost consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Avocat P. C. pentru recurentul parte vătămată D. B., solicită admiterea recursului formulat de către recurentul parte vătămată, casarea sentinței penale atacate și rejudecând, pe latură penală, reindividualizarea pedepse, arătând că raportat la starea de fapt expusă în rechizitoriu și vinovăția recurentului inculpat, pedeapsa de 3 luni închisoare cu aplicarea art. 81 Cp este mult prea blândă.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, solicită obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 daune morale, urmând să se țină cont și de vârsta părții vătămate, leziunile suferite de aceasta, zonele vizate și nr. mare de îngrijiri medicale, de asemenea, solicită obligarea recurentului inculpat la plata sumei de 2500 lei cheltuieli judiciare față de partea vătămată, reprezentând onorariu avocat, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită admiterea recursului formulat arătând că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât, în ceea ce privește latura civilă, instanța de fond a făcut greșit aplicarea art. 76 lit d Cpp, în raport de care a coborât limita sub minimul special prevăzut de lege, de asemenea, s-a dat o eficiență prea mare prevederilor art. 74-76 Cp, coborând cuantumul pedepsei, sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere că recurentul inculpat nu a recunoscut săvârșirea faptelor și nu a avut o conduită bună înainte de comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Avocat Bîltoianu C. pentru recurentul inculpat J. I., pe parte penală, solicită admiterea recursului formulat de către recurentul inculpat, casarea sentinței penale atacate și rejudecând, în temeiul art. 11 pct 2 lit a rap la art. 10 al 1 lit c Cpp, având în vedere că fapta nu a fost săvârșită de acesta, să dispună achitarea inculpatului.
De asemenea, învederează instanței că între inculpat și partea vătămată, s-a iscat un conflict verbal, pe fondul consumului de alcool consumat de către partea vătămată, și solicită să aibă în vedere vârsta înaintată a recurentului inculpat și starea de sănătate precară a acestuia.
Pe latură civilă, solicită diminuarea cuantumului daunelor morale și materiale, având în vedere gradul de vinovăție al inculpatului, dar și starea materială a acestuia.
Avocat P. C. pentru recurentul parte vătămată D. B., solicită respingerea recursului declarat de recurentul inculpat, ca tardiv, având în vedere că recurentul inculpat a declarat recurs la data de 22.05.2012, iar pronunțarea pe fondul cauzei, în prezenta cauză a fost la data de 03.05.2012, iar în ceea ce privește recursul Parchetului de pe lângă J. C., solicită admiterea acestuia, având în vedere că instanța de fond a dat o eficiență prea mare prevederilor art. 74-76 Cp, coborând cuantumul pedepsei, sub minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită admiterea excepției de tardivitate invocată de avocat C. P. pentru partea vătămată C. D. B. și respingerea recursului declarat de recurentul inculpatul J. I., ca tardiv, iar în ceea ce privește recursul declarat de partea vătămată D. B., solicită admiterea acestuia, având în vedere că pedeapsa de 3 luni închisoare, cu aplicarea art. 81 Cp, la care a fost condamnat inculpatul, este mult prea blândă.
Avocat Bîltoianu C. pentru recurentul inculpat J. I., în ceea ce privește excepția tardivității, lasă la aprecierea instanței, și solicită respingerea recursurilor declarate de recurentul parte vătămată D. B. și P. de pe lângă J. C..
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat J. I., arată că este de acord cu apărătorul său și lasă la aprecierea instanței.
Dezbaterile fiind încheiate;
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală cu nr. 1337/04.05.2012, pronunțat de J. C. în dosarul cu nr._, în baza art. 181 alin.1 C.p. cu aplic. art. 74 lit. a C.p. rap. la art. 76 lit d C.p. a condamnat pe inculpatul J. I., fiul lui I. și D., născut la data de 06.06.1942, în ., domiciliat în ., .. 74, jud. D., CNP_, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C.p. s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 81-82 Cp.s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni.
În temeiul art. 359 C.p.p. a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.p. privind revocarea suspendării conditionate a executării pedepsei.
În temeiul art. 71 alin.5 C.p. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art. 14 și art. 346 C.p.p. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D. B. și obligă inculpatul la plata de despăgubiri în sumă de 2000 lei reprezentând daune materiale și la plata sumei de 1500 lei reprezentând daune morale către această parte civilă.
În baza art. 193 alin.1 și 2 C.p. a obligat pe inculpatul J. I. la plata sumei de 1500 lei către partea civilă D. B. reprezentând cheltuieli judiciare.
În temeiul art. 191 alin.1 C.p.p. a obligat inculpatul la plata sumei de 340 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei va fi avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
În baza art. 190 alin.4 C.p.p. onorariul interpretului B. F. din cadrul Asociatiei Nationale a Surzilor din România, pentru asigurarea serviciului de interpret din ziua de 19.04.2012, orele 08:00-16:00 a fost avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă J. C. nr._/P/2009 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului J. I. cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii vătămare corporală faptă prevăzută și pedepsită de art. 181 alin. 1 Cp.
În fapt, s-a reținut că, în data de 27.10.2009, în jurul orelor 16:00, în timp ce afla pe un câmp situat în apropierea satului Benești, ., a lovit-o pe partea vătămată D. B., de mai multe ori, cu un corp contondent ( ciomag) în zona capului, a toracelui și a membrelor superioare, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 50-55 zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt, așa cum a fost reținută în actul de sesizare, a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: declarație învinuit, declarația părții vătămate D. B., declarație martor L. T., declarație martor C. V., declarație martor F. A., declarație martor G. D., declarație martor J. T. și certificate de constatare medico-legală nr. 2772/A2/29.10.2009.
În cursul cercetării judecătorești, în temeiul art. 323 C.p.p. a fost audiat inculpatul J. I. care nu a recunoscut săvârșirea faptei, precizând că în ziua de 27.10.2009 a fost împreună cu partea vătămată D. B. și martora L. T. pe câmp, cu vacile la păscut. Inculpatul J. I. a declarat că în ziua respectivă partea vătămată a consumat băuturi alcoolice, după care a lovit-o pe martora L. T. cu ciomagul iar ulterior, în urma unui conflict verbal avut cu acesta, partea vătămată l-a lovit și pe el, provocându-i răni.
În temeiul art. 327 Cp.p., au fost audiați martorii L. T. asistată de interpret, C. V., F. A., G. D. și J. T., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
De asemenea, la dosar a fost atașată fișa de cazier judiciar actualizată a inculpatului din care rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.
La data de 05.03.2012 partea vătămată D. B. a depus o cerere de constituire ca parte civilă cu suma de 10.000 lei daune morale și 2.000 lei daune materiale, fiind audiați martorii F. A. și C. V. și pe latură civilă.
Analizând întregul material probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
În ziua de 27.10.2009, inculpatul J. I., partea vătămată D. B. și martora L. T. au mers pe un câmp din apropierea satului Benești, ., unde aveau grijă de animalele persoanelor ce locuiesc în satul sus –menționat.
În după –amiaza acelei zile, în jurul orei 16.00, partea vătămată le-a solicitat inculpatului și martorei să meargă acasă, după care a început să lovească animalele cu intenția de a le duce în . J. I. nu a fost de acord cu inițiativa părții vătămate D. B., între aceștia doi izbucnind un conflict verbal.
Deranjat de atitudinea părții vătămate, inculpatul a început să o lovească pe a aceasta cu un obiect contondent ( ciomag) pe care îl avea asupra sa. Urmarea a acestor lovituri, partea vătămată a căzut la pământ, iar inculpatul a continuat să o lovească. Acționând astfel, inculpatul i-a provocat părții vătămate leziuni în zona capului, a toracelui și a antebrațelor.
La scurt timp după finalizarea agresiunii exercitată asupra părții vătămate, inculpatul împreună cu martora L. T. au pornit spre satul Benești.
În ceea ce o privește pe partea vătămată, aceasta a reușit să se ridice de la pământ și a pornit, și ea, în direcția urmată de învinuit și martoră.
La .-au întâlnit cu martorii Crucă V. și F. A., care au observat că partea vătămată prezenta leziuni în zona feței, de unde îi curgea sânge și în zona antebrațelor. În acel moment, martora L. T. i-a indicat martorei C. V. că partea vătămată fusese lovită de către inculpatul J. I.. În cursul zilei următoare, partea vătămată i-a relatat martorului F. A. că, în ziua anterioară, fusese bătută de către inculpatul J. I..
Situația de fapt expusă mai sus a fost reținută pe baza declarației părții vătămate din cursul urmăririi penale, care se coroborează, potrivit art. 75 C.p.p., cu declarațiile martorei oculare L. T. ( persoane cu deficiențe de auz și de vorbire, motiv pentru care a fost audiată în prezența interpretului B. F. –posesor al autorizației pentru exercitarea profesiei de interpret al limbajului mimico-gestual nr. 11/14.02.2011, respectându-se, astfel, dispozițiile alin. 1 și 3 al art. 128 C.p.p.) care a perceput nemijlocit actele de violență fizică exercitate de către inculpat asupra părții vătămate ce au presupus lovirea acesteia cu un corp contondent ( ciomag) în zona capului, a toracelui și a antebrațelor.
Susținerile martorei și ale părții vătămate cu privire la zonele corpului unde aceasta a fost lovită de către inculpat și modalitatea în care leziunile au fost provocate sunt confirmate de certificatul medico-legal nr. 2772/A2/29.10.2009 ce atestă faptul că partea vătămată D. B., prezintă leziuni de violență în zona capului, a toracelui și a membrelor superioare, care au putut fi produse prin lovire cu corp dur în data de 27.10.2009 și care necesită 50-55 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
La stabilirea situației de fapt au fost avute în vedere și aspectele de fapt relatate de către martorii C. V. și F. A., astfel cum au fost acestea expuse mai sus, dar și declarațiile martorului G. D. din care rezultă că în după-amiaza zilei de 27.10.2009, s-a întâlnit pe un câmp din apropierea satului Benești, cu inculpatul J. I., partea vătămată Dorbre B. și martora L. T., moment în care a observat că partea vătămată sângera în zona feței, însă nu s-a oprit să discute cu aceasta.
În ceea ce privește atitudinea inculpatului cu privire la faptele săvârșite, se retine că acesta a avut o atitudine oscilantă. Astfel, în etapa actelor premergătoare începerii urmăririi penale, inculpatul J. I. a recunoscut comiterea faptei reținute în sarcina sa, afirmând, în esență, faptul că în data de 27.10.2009, în timp ce se afla pe un câmp din apropierea satului Benești, a lovit-o pe parte vătămată D. B., de mai multe ori, cu un ciomag pe care îl avea asupra sa, în diferite zone ale corpului și și-a motivat această conduită prin faptul că fusese lovit în prealabil, cu un ciomag în zona capului de către această. Ulterior, în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a revenit asupra acestei poziții procesule afirmând că nu a lovit-o pe partea vătămată în ziua sus-indicată. Având în vedere cele expuse anterior, se constată că împrejurările de fapt relatate, inițial, de către inculpat au valoare de probe în prezenta cauză penală în condițiile în care se coroborează potrivit art. 69 C.p.p., îndeosebi, cu declarațiile părții vătămate și ale martorei L. T. precum și cu aspecte atestate de certificatul medico-legal nr. 2772/A2/29.10.2009. De asemenea, la momentul reținerii situației de fapt nu pot fi avute în vedere nici afirmațiile inculpatului potrivit căruia ar fi fost și el lovit de partea vătămată în zona capului în condițiile în care, pe de o parte, acest fapt ( deși este susținută de către soția sa, J. T.) nu a fost evidențiat de către martora L. T., ori de către partea vătămată, iar pe de alta, inculpatul nu a depus la dosarul cauzei un act medical care să ofere, cel puțin, indicii cu privire la existența acestor leziuni și martorii C. V. și F. A. nu au făcut vorbire în declarațiile lor, despre existența unor vătămări pe care să le fi prezentat inculpatul.
La data de 05.03.2012 partea vătămată D. B. a depus o cerere de constituire ca parte civilă cu suma de 10.000 lei daune morale și 2.000 lei daune materiale.
În lumina întregului material probator administrat, instanța de fond a apreciat că s-a făcut dovada incontestabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea dedusă judecății, în modalitatea descrisă în actul de sesizare a instanței, fiind îndeplinite condițiile tragerii la răspundere penală a acestuia.
În drept, s-a arătat că fapta inculpatului care, în data de 27.10.2009, în jurul orei 16.00, în timp ce se afla, pe un câmp situat în apropierea satului Benești, ., a lovit-o pe partea vătămată D. B., de mai multe ori, cu un corp contondent, ( ciomag) în zona capului, a toracelui și a membrelor superioare, cauzându-i, astfel leziuni ce au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p.
La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului J. I., instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., respectiv gradul de pericol social concret al faptei, modalitatea și împrejurările în care s-a săvârșit, urmările produse, reliefate de numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesitate de partea vătămată pentru vindecare, dar și persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, vârsta acestuia -70 de ani, fiind la primul conflict cu legea penală.
Față de cele menționate anterior, instanța a dispus condamnarea inculpatului J. I. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 181 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 74 lit.a C.p. rap. la art. 76 lit. d C.p.
În temeiul 71 C.p. instanța a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei principale.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei față de inculpat, instanța de fond a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 81 alin. 1 C.pen., conform cărora se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani sau amenda; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 38 C.pen.; s-a apreciat, ținând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârși infracțiuni.
Considerând, așadar, că în cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 81 C.pen., respectiv condamnarea prin prezenta sentință fiind de 3 luni închisoare, lipsa antecedentelor penale și convingerea instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea de către inculpat a pedepsei aplicate- convingere fundamentată pe circumstanțele personale ale acestuia și integrarea lui pe deplin în familie și în societate, instanța în baza art. 81-82 C.p., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.pen., instanța a suspendat și executarea pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare.
Conform art. 359 alin. 1 C.pr.pen., instanța a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea în întregime a pedepsei.
În privința laturii civile a cauzei, instanța a constatat că partea vătămată D. B. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 2000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli efectuate în perioada în care nu a putut desfășura activități utile în gospodărie și a apelat la ajutorul unor terțe persoane și cu suma de 10.000 lei reprezentând daune morale.
Instanța de fond a arătat că pentru a se exercita acțiunea civilă in cadrul procesului penal, in conformitate cu prevederile art. 14 Cpp rap la art. 998-999 Cod civil: partea vătămata a suferit un prejudiciu material si moral ca urmare a savarsirii de către inculpat a unei fapte ilicite ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev de art 181 Cp, între fapta ilicita si daunele suferite se afla o legătura de cauzalitate directa si necondiționata, caracterul cert si nereparat încă al prejudiciului si existenta manifestării de voința a parții vătămate de a i se repara dauna suferita in cadrul procesului penal.
Instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile impuse de dispozițiile imperative ale art. 998-999 Cod. civil, în sensul că aceste cheltuieli au fost ocazionate din vina inculpatului, și a admis în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă D. B.. Astfel, prejudiciul material a fost considerat cert în ceea ce privește cheltuielile efectuate de partea vătămată pentru consultațiile medicale, precum și cu privire la sumele plătite în perioada în care nu și-a putut efectua activitățile din gospodărie, conform declarațiilor martorilor C. V. și F. A. și chitanțelor depuse la dosar, cuantumul acestor cheltuieli evaluate la suma de 2000 lei cu titlu de daune materiale, fiind în măsura să asigure o reparație suficientă si proporțională a prejudiciului încercat de către partea civilă.
În ceea ce privește prejudiciul moral suferit de partea civila, cu privire la cuantificarea acestuia, instanța de fond a arătat că legea civila nu prevede criterii de determinare. In consecința, cuantumul daunelor morale s-a stabilit prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecata a criteriilor subiective referitoare la consecințele negative suferite de cel in cauza in plan psihic si fizic, importanta valorilor lezate si măsura lezării lor, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura afectării, precum si măsura in care părții vătămate i-a fost afectata situația profesionala, sociala sau familială.
Instanța a apreciat că vătămarea integrității corporale a parții civile, natura litigioasa a relațiilor dintre parți, împrejurările de loc si timp în care a avut loc ., au avut consecințe grave asupra persoanei sale, întrucât aceasta a avut de îndurat nu numai suferințele fizice care i-au fost pricinuite si care sunt de netăgăduit având in vedere actele medicale existente la dosarul cauzei, ci si suferințele psihice care au decurs in imposibilitatea de a desfășura o viata sociala normala.
În raport de constatările menționate, instanța a reținut că despăgubirile morale acordate victimei trebuie să constituie o justă și integrală reparație a pagubei cauzate prin fapta ilicită, urmând a fi stabilite într-un cuantum suficient a reprezenta o recompensare corectă a traumelor suferite de către victima infracțiunii. Față de toate datele și elementele probatorii ale cauzei, instanța a apreciat că suma de 1500 lei – cu titlu de daune morale este suficientă și de natură a realiza o reparație echitabilă și suficientă a prejudiciului moral cauzat părții vătămate D. B..
Pe cale de consecință, în baza art. 14 și art. 346 C.p.p. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D. B. și a obligat inculpatul la plata de despăgubiri în sumă de 2000 lei reprezentând daune materiale și la plata sumei de 1500 lei reprezentând daune morale către această parte civilă.
În baza art. 193 alin.1 și 2 C.p. a obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei către partea civilă D. B. reprezentând cheltuieli judiciare.
În temeiul art. 191 alin.1 C.p.p. a obligat inculpatul la plata sumei de 340 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei au fost avansate din fondurile Ministerului de Justiție.
În baza art. 190 alin.4 C.p.p. onorariul interpretului B. F. din cadrul Asociatiei Nationale a Surzilor din România, pentru asigurarea serviciului de interpret din ziua de 19.04.2012, orele 08:00-16:00 a fost avansat din fondurile Ministerului de Justiție.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs: P. de pe lângă J. C., arătând că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, întrucât, în ceea ce privește latura penală, instanța de fond a făcut greșit aplicarea art. 76 lit. d Cpp, în raport de care a coborât limita sub minimul special prevăzut de lege, de asemenea, s-a dat o eficiență prea mare prevederilor art. 74-76 Cp, coborând cuantumul pedepsei, sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere că recurentul inculpat nu a recunoscut săvârșirea faptelor și nu a avut o conduită bună înainte de comiterea faptei pentru care a fost trimis în judecat; partea vătămată D. B., pe latură penală, arătând că raportat la starea de fapt expusă în rechizitoriu și vinovăția recurentului inculpat, pedeapsa de 3 luni închisoare cu aplicarea art. 81 Cp este mult prea blândă și pe latura civilă a cauzei, arătând că suma la care a fost obligat recurentul inculpat nu acoperă adevăratul prejudiciu suferit de partea vătămată, de asemenea, nu s-a ținut cont și de vârsta părții vătămate, leziunile suferite de aceasta, zonele vizate și nr. mare de îngrijiri medicale, și nici de cheltuielile judiciare ocazionate părții vătămate, reprezentând onorariu avocat, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească; și recurentul inculpat J. I., pe parte penală, solicitând admiterea recursului formulat, casarea sentinței penale atacate și rejudecând, în temeiul art. 11 pct 2 lit a rap la art. 10 al 1 lit c Cpp, având în vedere că fapta nu a fost săvârșită de acesta, să dispună achitarea sa.
Pe latură civilă, s-a solicitat diminuarea cuantumului daunelor morale și materiale, având în vedere gradul de vinovăție al inculpatului, dar și starea materială a acestuia.
Verificând hotărârea atacata prin prisma motivelor de recurs, dar si a dispozițiilor art. 385/6 alin 3 C.p.p care consacră efectul devolutiv total al recursului, cât și a criticilor formulate, Tribunalul reține următoarele:
În ceea ce privește recursul exercitat de către recurentul inculpat J. I., Tribunalul constată că acesta este tardiv formulat.
Potrivit dispozițiilor art. 385/3 C.p.p. termenul de recurs este de 10 zile și curge pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, de la pronunțare.
Deși recurentul inculpat J. I. a fost prezent la data de 19.04.2012 atunci când au avut loc dezbaterile, calea de atac împotriva sentinței penale nr. 1337/03.05.2012 a Judecătoriei C. a fost declarată l-a data de 22.05.2012.
În ceea ce privește recursul exercitat de recurentul parte vătămată, D. B. instanța de recurs apreciază că acesta este nefondat
Cu privire la latura penală a cauzei reține că inculpatul a fost condamnat de instanța de fond pentru infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p. reținându-se că în data de 27.10.2009, în jurul orei 16.00, în timp ce se afla, pe un câmp situat în apropierea satului Benești, ., a lovit-o pe partea vătămată D. B., de mai multe ori, cu un corp contondent, ( ciomag) în zona capului, a toracelui și a membrelor superioare, cauzându-i, astfel leziuni ce au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p.
Instanța de fond în mod corect a aplicat prevederile art. 72 Cod penal, având în vedere numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor, împrejurările concrete în care s-a produs fapta, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care se află la primul conflict cu legea penală, atitudinea subiectivă a acestuia față de faptă și urmările ei.
Pedepsele aplicate inculpatului ca durată și modalitate de executare s-au făcut cu respectarea prev. art. 72 C.p, având drept consecință finalitatea înscrisă în art. 52 C.p, respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
În ceea ce privește recursul exercitat de partea civilă D. B. instanța de recurs apreciază că acesta este nefondat.
Condițiile răspunderii civile delictuale în cadrul procesului penal constau în: prin infracțiunea comisă să se fi produs un prejudiciu moral sau material; între infracțiunea comisă și prejudiciu, să existe legătură de cauzalitate ; prejudiciul să fie cert sub aspectul existenței și al posibilității de evaluare și să nu fi fost reparat încă ; să existe manifestarea de voința a părții vătămate de a i se repara prejudiciul, exprimată în cadrul procesului penal. Acestea sunt condițiile care trebuie analizate pentru a se statua asupra fiecărei cerințe de natura materială sau moral a parții vătămate.
S-a făcut numai dovada cheltuielilor în cuantum de 2.000 lei reprezentând sumele prevăzute în chitanțe depuse ( cheltuieli legate de consultațiile medicale) precum și suma care a fost achitată pe perioada în care partea vătămată D. B. nu și-a putut efectua activitățile în gospodărie.
Daunele morale în cuantum de 1.500 lei reprezintă rezultatul unei aprecieri juste, temeinice și legale. Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998 și 999 Cod civil, s-a angajat răspunderea civilă delictuală a inculpatului, întrucât, prin faptele sale, a determinat prejudicierea materială și morală a părții vătămate, lezarea sănătății, onoarei și demnității acesteia.
Acțiunea civilă se află în interdependență cu acțiunea penală, astfel încât cuantificarea daunelor morale de către instanța de fond corespunde și echilibrului care trebuie să existe între cele doua laturi ale procesului penal, deoarece prejudiciul nepatrimonial stabilit este în concordanță și cu gravitatea leziunilor suferite de partea civilă, cu modul și împrejurările în care fapta a fost comisă, cu atitudinea inculpatului față de faptă și urmărire acesteia, cu imaginea socială a părții civile.
În ceea ce privește recursul exercitat de recurentul parte vătămată, D. B. pe latură penală instanța de recurs apreciază că acesta este nefondat
Cu privire la latura penală a cauzei reține că inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p. reținându-se că în data de 27.10.2009, în jurul orei 16.00, în timp ce se afla, pe un câmp situat în apropierea satului Benești, ., a lovit-o pe partea vătămată D. B., de mai multe ori, cu un corp contondent, ( ciomag) în zona capului, a toracelui și a membrelor superioare, cauzându-i, astfel leziuni ce au necesitat 50-55 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. 1 C.p.
Instanța de fond în mod corect a aplicat prevederile art. 72 Cod penal, având în vedere numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea leziunilor, împrejurările concrete în care s-a produs fapta, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care se află la primul conflict cu legea penală, atitudinea subiectivă a acestuia față de faptă și urmările ei.
Pedeapsa aplicată inculpatului ca durată și modalitate de executare s-a făcut cu respectarea prev. art. 72 C.p, având drept consecință finalitatea înscrisă în art. 52 C.p, respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Cu privire la recursul declarat de către P. de pe lângă J. C., tribunalul constată că pedeapsa stabilită de către instanța de fond ca durată ( 3 luni închisoare) și modalitate de executare ( aplicarea art. 81 C.p.) s-a făcut cu respectarea prev. art. 72 C.p.
Circumstanțele judiciare sunt acele împrejurări caracterizate ca atenuante de instanța judecătorească care apreciază semnificația juridico-penală a acestora în context cu fapta săvârșită și cu făptuitorul. Reținerea unor astfel de împrejurări este lăsată la aprecierea instanței dar odată reținute ele obligă instanța să le dea efectul atenuant, după caz.
Potrivit dispozițiilor art. 76 lit. e C.p." când minimul special al pedepsei închisorii este de 3 luni s-au mai mare, pedeapsa se coboară sub acest minim, până la minimul general, …"
Pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea prev. de art. 181 alin. 1 C.p. este de la 6 luni la 5 ani închisoare, instanța de fond a reținut dispozițiile art. 74 lit. a C.p. și în mod greșit a făcut aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. d C.p. în loc de dispozițiile art. 76 lit. e C.p.
În baza art. 193 alin. 1 și 2 C.p. instanța de fond a obligat inculpatul la plata sumei de 1500 lei către partea civilă D. B. reprezentând cheltuieli judiciare deși la dosar se aflau două chitanțe în cuantum total de 2500 lei care reprezentau onorariu avocat. Mai mult instanța de fond nu a motivat reducerea cuantumului onorariului astfel, tribunalul apreciază ca fiind numai o omisiune din partea instanței de fond, partea civilă putând solicita înlăturarea omisiuni vădite în baza art. 196 C.p.p.
În consecință în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. a C.p.p. tribunalul va respinge recursul formulat de către recurentul inculpat J. I. împotriva sentinței penale cu nr. 1337/04.05.2012, pronunțat de J. C. în dosarul cu nr._, ca tardiv formulat.
În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge recursul formulat de către recurentul parte vătămată, parte civilă D. B., împotriva sentinței penale cu nr. 1337/04.05.2012, pronunțat de J. C. în dosarul cu nr._, ca nefondat.
În baza art._ pct. 2 lit. d C.p.p. va admite recursul declarat de P. de pe lângă J. C. va casa în parte sentința penală atacată și rejudecând:
Înlătură disp. art. 76 lit. d și retine disp. art. 76 lit. e C.p.
Va menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. va obliga recurentul inculpat J. I. la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu și pe recurentul parte civilă D. B. la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385 ind 15 pct. 1 lit. a C.p.p.
Respinge recursul formulat de către recurentul inculpat J. I. fiul lui I. și D., născut la data de 06.06.1942, în ., domiciliat în ., .. 74, jud. D., CNP_, împotriva sentinței penale cu nr. 1337/04.05.2012, pronunțat de J. C. în dosarul cu nr._ ,ca tardiv formulat.
În baza art. 385 ind.15 pct. 1 lit. b C.p.p.
Respinge recursul formulat de către recurentul parte civilă D. B., împotriva sentinței penale cu nr. 1337/04.05.2012, pronunțată de J. C. în dosarul cu nr._, ca nefondat.
În baza art._ pct. 2 lit. d C.p.p.
Admite recursul declarat de P. de pe lângă J. C..
Casează în parte sentința penală atacată și rejudecând:
Înlătură disp. art. 76 lit. d și retine disp. art. 76 lit. e Cp.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
În baza art. 192 alin. 2 C.p.p.
Obligă recurentul inculpat J. I. la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat oficiu și pe recurentul parte civilă D. B. la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 01.02.2013.
Președinte, Judecător Judecător
E. F. C. T. O. G. C.
Grefier,
A. M. D.
Redact CTO
Tehnored A.D. 04 Februarie 2013/2 ex
Jud fond C D.
| ← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
