Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr. 345/2012. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 345/2012 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 29-06-2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 345
Ședința publică de la 29 Iunie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. T.
Judecător D. G. G.
Judecător E. C. M.
Grefier C. A.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul D. a
fost reprezentat prin procuror I. S.
Pe rol, soluționarea recursului penal declarat de recurentul-inculpat L. A., împotriva sentinței penale nr. 1424 din 08.05.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, privind pe intimații S. V., S. C. Județean de Urgență Nr. 1 C. și F. de Protecție a V. S. București, având ca obiect vătămarea corporală din culpă (art. 184 C.p.).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-inculpat L. A. asistat de avocat ales N. O. și intimatul-parte vătămată S. V. asistat de avocat N. P., lipsind ceilalți intimați.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, la termenul de judecată din data de 29 iunie 2012 în ședință publică, recurentul-inculpat L. A. și intimatul- parte vătămată S. V. au declarat în fața instanței de control judiciar că se împacă, sens în care s-a luat declarație ce s-a consemnat și atașat la dosar. Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și apreciind cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra recursului.
Recurentul-inculpat L. A. prin apărător ales, avocat N. O. solicită încetarea procesului penal având în vedere că părțile s-au împăcat.
Intimatul-parte vătămată S. V. prin apărător ales, avocat N. P. solicită încetarea procesului penal și să se ia act de împăcarea părților.
Recurentul-inculpat L. A. solicită a se lua act că s-au împăcat și se obligă să achite cheltuielile de spitalizare.
Intimatul-parte vătămată S. V. solicită a se lua act că s-a împăcat cu inculpatul.
Dezbaterile fiind închise,
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față,
Constată că, prin sentința penală nr. 1424 din 08.05.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în baza art. 184 alin. 1, 3 C.p. a condamnat inculpatul L. A., fiul lui S. N. și D. L., ns. la data de 09.04.1987 în C., jud. D., domiciliat în C., .. 42, ., CNP_, la pedeapsa de 9 luni închisoare.
În temeiul 71 C.p.i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei.
În temeiul art. 81 C.p. s-a dispus suspendarea condiționată a executării, s-a dispus suspendarea pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 9 luni, calculat conform art. 82 C.p.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.p. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C.p.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. V., domiciliat în C., ., ., ., CNP_ și a obligă partea responsabilă civilmente F. de Protecție a V. S. la plata către partea civilă S. V., a sumei de 10.000 lei, din care 5.000 lei reprezintă daune materiale și 5.000 lei reprezintă daune morale.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență C. și a obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 1.625, 48 lei, reactualizată până la data plății efective a debitului.
În temeiul art. 191 C.p.p., a obligat inculpatul la plata sumei de 1.300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. 9312/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C. a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul L. A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1 și 3 C.p.
În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în esență, că la data de 18.07.2010, inculpatul L. A. se deplasa cu autoturismul marca BMW, cu numărul de înmatriculare_ pe . municipiul C.. Din cauza neatenției în conducere și a nerespectării regimului de viteză, autoturismul condus de inculpat a intrat în coliziune cu autoturismul marca Renault Laguna, condus de martorul V. D., acesta din urmă fiind proiectat pe contrasens unde a lovit, la rândul său, autoturismul marca Dacia 1310, condus regulamentar de partea vătămată S. V..
În urma accidentului, partea vătămată S. V. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35-40 zile de îngrijiri medicale. Martora S. A., soția părții vătămate, ocupa la momentul producerii accidentului locul din dreapta față al autoturismului avariat, și a suferit în urma coliziunii leziuni ce au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale.
Pentru dovedirea acestei situații de fapt, au fost propuse prin rechizitoriu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului și schița locului accidentului, declarații inculpat, declarații martori, certificate medico-legale, planșe fotografice, raport de expertiză tehnică auto întocmit de Biroul Local de Expertize Judiciare și Contabile din cadrul Tribunalului D..
În cursul cercetării judecătorești, în temeiul art. 323 C.p.p., a fost audiat inculpatul L. A., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
În temeiul art. 326 C.p.p., a fost audiată partea vătămată S. V., declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
În temeiul art. 327 Cp.p., au fost audiați martorii S. A. și V. D., propuși prin rechizitoriu, și martorii P. C. și G. M. S., încuviințați părții civile pentru dovedirea daunelor solicitate, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Partea vătămată S. V. s-a constituit parte civilă în procesul penal, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 15.000 lei, din care 10.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale.
Analizând întregul material probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și în faza de cercetare judecătorească, instanța a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 18.07.2010, în jurul orelor 16.00, inculpatul L. A. s-a deplasat cu autovehiculul marca BMW, cu numărul de înmatriculare_ pe . municipiul C., dinspre bld. Dacia către DN65F. În aceeași direcție de mers, în fața autoturismului inculpatului, se deplasa autoturismul marca Renault Laguna, cu numărul de înmatriculare_, condus de martorul V. D..
Pe sectorul de drum pe care s-a deplasat inculpatul, circulația rutieră se desfășura pe ambele sensuri, existând câte o bandă de circulație pentru fiecare sens de deplasare.
La un moment dat, autoturismul marca Renault Laguna condus de martorul V. D., a încetinit viteza de deplasare în vederea traversării unui șanț acoperit cu pământ, moment în care a fost lovit în partea din spate de autoturismul condus de inculpat, care din cauza nerespectării regimului de viteză și a neatenției, nu a acționat la timp sistemul de frânare.
În urma impactului, autoturismul condus de martorul V. D. și-a schimbat direcția de deplasare, a intrat pe contrasens și a lovit autoturismul marca Dacia 1310, condus de partea vătămată S. V..
În urma accidentului, partea vătămată S. V. a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale, după cum rezultă din certificatul medico-legal nr. 1642/A2/23.07.2010 emis de IML C..
Starea de fapt a fost reținută în baza materialul probator administrat în cauză. Astfel, din declarația martorului V. D. s-a constatat că acesta se deplasa pe . municipiul C., iar în dreptul Service Nord a observat pe carosabil un șanț, acoperit cu pământ. A redus viteza de deplasare în vederea traversării denivelării, iar în acel moment a fost lovit de autoturismul care circula în spatele său. Martorul a menționat că, în urma impactului a fost proiectat pe sensul opus de deplasare, intrând în coliziune cu autoturismul marca Dacia 1310.
Din declarația martorei S. A. rezultă că aceasta se deplasa împreună cu soțul său, partea vătămată S. V., din direcția Centura de Nord a Craiovei către bld. Dacia, iar în dreptul Service Nord, autoturismul cu care se deplasau a fost lovit frontal de un autovehicul care circula din sensul opus.
Conform declarației părții vătămate S. V., în cursul deplasării pe . observat că pe partea carosabilă exista un șanț, a redus viteza de deplasare, în vederea traversării denivelării, iar în acel moment a simțit o izbitură puternică, ulterior pierzându-i cunoștința.
Din concluziile raportului de expertiză tehnică întocmit de Biroul de Expertize Judiciare Tehnice și Contabile de pe lângă Tribunalul D., instanța a reținut că autoturismul condus de inculpat rula în momentul premergător coliziunii cu viteza de 68 km/h, autoturismul condus de martorul V. D. cu viteza de 8,9 km/h, iar autoturismul condus de partea vătămată cu 10,59 km/h.
După impactul dintre autoturismul condus de inculpat și autovehiculul Renault Laguna, condus de martorul V. D., acesta din urmă a fost proiectat în autovehiculul condus de partea vătămată cu viteza de 38,4 km/h.
În același raport de expertiză s-a aratat că inculpatul este singurul conducător auto care a încălcat normele legale ce reglementează circulația pe drumurile publice, accidentul putând fi evitat dacă ar fi păstrat distanța față de autoturismul marca Renault Laguna, dacă ar fi dat dovadă de atenție și dacă ar fi circulat cu viteza regulamentară.
În temeiul art. 69 C.p.p., instanța a înlăturat declarațiile inculpatului L. A., acestea fiind combătute de probele administrate. Susținerile acestuia în sensul că nu are nici o culpă în producerea accidentului și că viteza maximă cu care s-a deplasat a fost de 50 km/h sunt contrazise de concluziile raportului de expertiză, din conținutul cărora instanța a reținut că inculpatul a încălcat dispozițiile legale ce reglementează circulația pe drumurile publice.
Potrivit art. 49 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, limita maximă de viteză în localități este de 50 de km/h. De asemenea, potrivit art. 35 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, participanții la trafic trebuie să aibă un comportament care să asigure fluența și siguranța circulației, să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor și să nu aducă prejudicii proprietății publice sau private.
În conformitate cu disp. art. 51 din OUG nr. 195/2002, conducătorul unui vehicul care circulă în spatele altuia are obligația de a păstra o distanță suficientă față de acesta, pentru evitarea coliziunii.
Din probele administrate, s-a constatat că autoturismul condus de inculpat rula cu viteza de 68 km/h. Instanța a apreciat că dacă inculpatul ar fi respectat regimul de viteză prescris de art. 49 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 și ar fi păstrat o distanță suficient de mare față de autoturismul ce rula în fața sa, accidentul putea fi evitat.
În ceea ce privește apărările formulate de inculpat în sensul incidenței unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv cazul fortuit, instanța a constatat că sunt neîntemeiate. Conform dispozițiilor art. 47 C.p., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, al cărui rezultat este consecința unei împrejurări ce nu putea fi prevăzută.
Instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile cazului fortuit, în condițiile în care inculpatul nu a respectat regulile de circulație pe drumurile publice în vederea evitării oricărui pericol, având pregătirea și experiența necesară, putea și trebuia să prevadă rezultatul socialmente periculos, și anume producerea unui accident de circulație, condiția imprevizibilității absolute a împrejurării care a determinat producerea rezultatului, nefiind îndeplinită.
Declarațiile inculpatului în sensul că șanțul transversal avea o adâncime de aproximativ 10 cm și că, în situația în care acesta ar fi fost semnalizat corespunzător, accidentul putea fi evitat, sunt neîntemeiate, fiind înlăturate.
Conform procesului verbal de cercetare la fața locului coroborat cu declarația martorului V. D., șanțul care traversa carosabilul, perpendicular pe axul străzii, era acoperit cu pământ, nefiind diferență de nivel.
În plus, instanța a apreciat că accidentul s-ar fi produs și în situația în care lucrarea de reabilitare ar fi fost semnalizată, deoarece, cu sau fără existența unor indicatoare rutiere care să semnalizeze efectuarea de lucrări, coliziunea s-a produs din cauza nerespectării regimului de viteză și a distanței corespunzătoare față de autoturismul care circula în fața inculpatului.
Cu privire la apărările formulate de inculpat în sensul lipsei vinovăției, instanța a reținut că fapta a fost săvârșită cu vinovăție, sub forma culpei fără prevedere, astfel cum este definită de art. 19 pct. 2 lit. b C.p. Astfel, deși rezultatul faptei nu a fost prevăzut de inculpat, acesta trebuia și putea să-l prevadă, dacă ar fi dat dovadă de atenție sporită și dacă ar fi respectat regulile de circulație pe drumurile publice.
În drept, fapta inculpatului L. A. care, la data de 18.07.2010, conducând autoturismul marca BMW, cu numărul de înmatriculare_, pe . municipiul C. și, urmare a nerespectării dispozițiilor legale ce reglementează circulația pe drumurile publice, a intrat în coliziune cu autoturismul marca Renault Laguna, cu numărul de înmatriculare_, condus de martorul V. D., acesta din urmă ricoșând pe sensul opus de mers, unde a lovit autoturismul condus de partea vătămată S. V., cauzându-i acestuia leziuni ce au necesitat pentru vindecare 35-40 de zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. 1și 3 C.p.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului L. A., instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, gradul de pericol social al faptei, modul și mijloacele de săvârșire, normele legale privind circulația pe drumurile publice încălcate de inculpat, culpa exclusivă a inculpatului în producerea accidentului de circulație, persoana inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, care a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, dispunând condamnarea acestuia la pedeapsa de 9 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art.81-83 C.p.
În ceea ce privește stabilirea și aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 CP pe durata prevăzută de art. 71 CP, având în vedere jurisprudența C.E.D.O. și principiul proporționalității, în raport de natura infracțiunii, modul și împrejurările de comitere, instanța a apreciat că este proporțională și justificată numai interdicția drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II a și lit. b CP, respectiv interdicția dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și interdicția dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.p., instanța a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
De asemenea, va atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C.p.
Sub aspectul soluționării laturii civile, instanța reține că partea vătămată S. V. s-a constituit parte civilă cu suma de 15.000 lei, din care 10.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale.
Instanța apreciază că față de pericolul social concret al faptei săvârșite, de natura și împrejurările comiterii acesteia, de numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesitate de partea civilă, de timpul în care a fost internată în spital și de leziunile suferite, partea vătămată S. V. a suferit un prejudiciu moral care necesită reparație bănească, prejudiciu evaluat de instanță la suma de 5.000 lei.
Conform certificatului medico-legal nr. 1642/A2/23.07.2010, partea civilă S. V. a suferit numeroase echimoze la nivelul membrelor superioare și inferioare, mai multe fracturi costale, fiind internat în vederea restabilirii sănătății în perioada 18.07.-22.07.2010 la secția Chirurgie Toracică a Spitalului C. Județean de Urgență C..
Din declarațiile martorilor P. C. și G. M. S., se constată că ulterior accidentului, partea civilă a fost imobilizată aproximativ 3 luni, acuzând dureri de cap și în zona costală.
Cu privire la daunele materiale solicitate de partea civilă S. V., prin probele administrate în cauză, respectiv înscrisuri și depozițiile martorilor, s-a făcut dovada unui prejudiciu material în cuantum de 5.000 lei, cheltuieli efectuate de partea vătămată pentru restabilirea sănătății, precum și contravaloarea autoturismului avariat în proporție de 90%. Nu vor fi acordate cheltuielile efectuate de partea civilă pentru achiziționarea unui nou autoturism, taxa de înmatriculare a autoturismului, precum și taxele achitate către Registrul Auto Român, acestea nefiind prejudicii cauzate prin săvârșirea infracțiunii de către inculpat.
Conform adresei nr._/31.10.2011 emisă de F. de Protecție a V. S., autoturismul condus de inculpat nu avea încheiată o poliță de asigurare obligatorie valabilă la data producerii accidentului.
Având în vedere decizia nr. 3/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, în care s-a arătat că în situația în care autoturismul înmatriculat în România nu este asigurat pentru răspundere civilă, F. de Protecție a V. S. are calitatea de parte responsabilă civilmente și poate fi obligat singur, iar nu în solidar, cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile către persoanele păgubite prin accidente de vehicule neasigurate, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă S. V. și va obliga F. de Protecție a V. S. la plata cătra aceasta a sumei de 10.000 lei, din care 5.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale.
Instanța a reținut că S. C. Județean de Urgență C., prin adresa nr._/20.10.2011 s-a constituit parte civilă cu suma de 1625,48 lei reprezentând cheltuielile efectuate cu îngrijirile medicale acordate părții vătămate S. V., solicitând reactualizarea sumei până la data plății efective a debitului.
Conform art. 5 alin. 4 din Ordinul 1 din 4 martie 2008 pentru punerea în aplicare a Normelor privind F. de protecție a victimelor străzi, nici o entitate care a compensat în orice fel persoanele păgubite sau a oferit acestora servicii în legătură cu prejudiciile suferite, în baza unor contracte încheiate ori în baza legii, nu are dreptul să solicite de la Fond recuperarea cheltuielilor efectuate.
În această situație, având în vedere că F. de Protecție a V. S. nu răspunde pentru prejudiciul material creat părții civile S. C. Județean de Urgență C., în temeiul art. 998-999 C.civ, ce reglementează răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, instanța a obligat inculpatul la plata daunelor materiale în cuantum de 1625,48 lei, dovedite conform decontului de cheltuieli de la fila 16, suma urmând a fi reactualizată la data plății efective a debitului.
În temeiul art. 191 alin. 1 C.p.p, instanța a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 1.300 lei.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs inculpatul L. A. criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
Examinând hotărârea atacată prin prisma dispozițiilor legale incidente și în baza actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei, Tribunalul constată că recursul declarat de recurentul inculpat L. A. este fondat.
Prin rechizitoriul cu nr. 8157/P/2010 din data de 15.07.2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului L. A., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 184 C.p.
Reținând că faptele deduse judecății există, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului L. A. la pedeapsa de 9 luni închisoare.
Cu ocazia soluționării recursului declarat de inculpat împotriva sentinței menționate, la termenul din data de 29.06.2012, inculpatul și partea vătămată S. V., prezenți fiind, au declarat în fața instanței de control judiciar că se împacă total și necondiționat.
În aceste condiții, ținând seama de manifestarea de voință a părților, în sensul că s-au împăcat, exprimată în mod direct în fața instanței de control judiciar precum și de dispozițiile art. 132 C.p., care stabilesc că împăcarea părților înlătură răspunderea penală, instanța admițând recursul declarat de inculpat, va dispune în temeiul dispozițiilor art.11 pct. 2 lit. b C.p.p, raportat la art. art. 10 lit. h C.p.p. încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului D. I. la plângerea prealabilă a părții vătămate P. I. C. și încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului L. A..
S. C. Județean de Urgență C. s-a constituit parte civilă pentru suma de 1625,48 lei, însă, având în vedere dispozițiile art. 346 alin. 4 C.p.p, potrivit cărora în cazul retragerii plângerii prealabile, instanța penală nu soluționează acțiunea civilă, Tribunalul nu va soluționa acțiunea civilă exercitată de cele două părți civile.
Pentru considerentele expuse, instanța de control judiciar va admite recursul declarat, va casa hotărârea primei instanțe și, pe fond, va dispune în sensul celor precizate mai sus și a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă S. C. Județean de Urgență C..
În baza art. 192 pct. 2 lit. b C.p.p.. instanța a obligat partea vătămată S. V. și inculpatul L. A. la plata sumei de câte 700 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul L. A., fiul lui S. N. și D. L., născut la data de 09.04.1987 în C., jud. D., domiciliat în C., .. 42, .. 1, ., C.N.P._, împotriva sentinței penale nr. 1424 din 08.05.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
Casează sentința penală nr. 1424/8.05.2012 a Judecătoriei C..
În baza art. 11 pct. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit. h C.p.p.
Încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului L. A. la plângerea prealabilă a părții vătămate S. V., domiciliat în C., ., ..1, ., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. și ped. de art. 184 alin. 1 și 3 C.p., prin împăcarea părților.
Lasă nesoluționată acțiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă S. C. Județean de Urgență C..
În baza art. 192 pct. 2 lit. b C.p.p.
Obligă partea vătămată S. V. și inculpatul L. A. la plata sumei de câte 700 lei fiecare cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 iunie 2012.
Președinte, Judecător, Judecător,
V. T. D. G. G. E. C. M.
Grefier,
C. A.
Red.jud.D.G.G.
G.S. 06 Iulie 2012
J.fond:C:P.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... → |
|---|
