Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p.. Decizia nr. 41/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 41/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 15150/318/2012
Dosar nr._
Cod operator: 2443
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 41/2013
Ședința publică de la 11 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Ș. Ș.
Judecător C. C.
Judecător A. S. N.
Grefier I. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror M. T. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj;
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul condamnat C. C. C. împotriva sentinței penale nr. 2527 din 19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul condamnat C. C. C., în stare de deținere asistat din oficiu de avocat P. R..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, recurentul a învederat instanței că susține motivele de recurs expuse în scris după care, nemaifiind cereri și constatând recursul în stare de judecată s-a acordat cuvântul pentru dezbateri:
Avocat P. R. pentru recurentul condamnat a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și pe fond admiterea cererii de întrerupere executare pedeapsă; susține că se impunea efectuarea unui supliment la raportul de expertiză medico-legală deoarece petentul nu a fost examinat personal cu ocazia efectuării expertizei.
Reprezentanta Ministerului Public a susținut că sentința instanței de fond este temeinică și legală și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul condamnat, având personal cuvântul a arătat că este bolnav, iar starea sănătăți sale îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa în regim de detenție, întrucât afecțiunile de care suferă nu pot fi tratate în rețeaua sanitară a penitenciarelor, fiind vorba de o intervenție chirurgicală complicată.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Prin s.pen. nr. 2527/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petiționarul condamnat C. C. C., fiul lui N. și A., născut la 12.03.1961 în Pitești, CNP_ deținut în Penitenciarul Tg-J. în vederea executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin s.pen. nr. 875/08.03.2012 a Judecătoriei Pitești.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut, în esență, că petiționarul condamnat C. C. C. a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună întreruperea executării pedepsei pentru motive medicale, respectiv că starea sănătății sale îl pune în imposibilitatea de a executa pedeapsa în regim de detenție si nu poate fi tratat în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
În dovedirea cererii petiționarul a depus la dosar acte medicale, respectiv scrisori medicale, foi de evoluție și tratament, prescripții, iar la solicitarea petiționarului instanța a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să concluzioneze dacă afecțiunile de care suferă condamnatul îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa în regim de detenție și dacă aceste afecțiuni pot fi tratate în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 4280/14.12.2012 al Institutului de Medicină Legală C. instanța a reținut că petiționarul condamnat prezintă diagnosticul ”Comemorative de criză unică de pierdere a cunoștinței neconfirmată EEG. Crize parestezice hemicorp stâng. Nu pune probleme neurochirurgicale. Afecțiunile de care suferă pot fi tratate în rețeaua sanitară a ANP”.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de dispozițiile art. 455 C.pr.pen. rap. la art. 453 alin. 1 lit. a C.pr.pen. care prevăd că “executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată pe baza unei expertize medico legale că cel condamnat suferă de o boală care-l pune în imposibilitate de a executa pedeapsa”, precum și observând că din cuprinsul raportului de expertiză efectuat în cauză rezultă că afecțiunile de care suferă petiționarul condamnat nu-l pun în imposibilitatea executării pedepsei și pot fi tratate în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, instanța a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru admiterea cererii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs condamnatul C. C. C., criticând-o pentru netemeinicie, cu motivarea că în mod greșit a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei cât timp cu ocazia efectuării expertizei medico-legale nu a fost examinat personal, iar din consulturile medicale realizate în cadrul unei unități spitalicești din București s-a stabilit că petentul trebuie supus unei intervenții chirurgicale.
Tribunalul, analizând prezentul recurs în raport de motivele invocate, precum și din oficiu potrivit art. 3856 alin. 3 C.pr.pen. constată că recursul este nefondat pentru considerentele de fapt și de drept ce urmează:
Astfel, având în vedere dispozițiile art. 453 alin. 1 lit. a C.pr.pen. în mod corect instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să verifice și să stabilească dacă persoana condamnată suferă sau nu de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei.
Observând raportul de expertiză medico-legală nr. 480/A/14.12.2012 întocmit de Institutul de Medicină Legală C. instanța constată că instituția medico-legală a efectuat expertiza prin comisie compusă din medic legist și medic reprezentant al rețelei sanitare a A.N.P. cu luarea în considerare a scrisorii medicale – Foaie de Observație_/2299 eliberată de Spitalul Județean Tg-J. - Secția neurologie, precum și cu luarea în considerare a examenelor de specialitate efectuate la data de 02.11.2012 de către medicul specialist neurochirurg și medicul primar în specialitatea radiologie imagistică medicală.
Așa fiind, motivul de recurs privitor la lipsa examinării personale a condamnatului nu se susține, cu atât mai mult cu cât în afara celor două examene de specialitate indicate anterior și care presupun prin ele însele examinarea personală a pacientului, comisia de expertiză medico-legală a indicat în mod expres în cuprinsul expertizei că: „azi, 30.10.2012, am examinat pe sus-numitul și am constatat următoarele”.
În ce privește motivul referitor la existența unor recomandări medicale din care să rezulte necesitatea supunerii condamnatului unei intervenții chirurgicale de urgență, recomandări ce s-ar afla în flagrantă contradicție cu concluziile raportului de expertiză medico-legală, instanța de recurs are în vedere că înscrisurile medicale depuse de petent la dosar sunt următoarele: scrisoarea medicală – Foaie de Observație_/2299 întocmită de Spitalul Județean Tg-J. - Secția neurologie (filele 16-17), scrisoarea medicală – epicriză întocmită de Spitalul Penitenciar București Rahova (filele 40-42), rezultatul examinării radiologice din 03.10.2012 (fila 43) și rezultatul examinării din 02.11.2012 realizată de medic specialist neurochirurg din cadrul Spitalului Clinic de Urgență C..
Or, medicii specialiști din cadrul Spitalului Penitenciar București Rahova au recomandat, după internarea petentului în unitatea medicală 08.-11.10.2012, tratament medicamentos, evaluare de specialitate, examene radiologice, fără o indicație precisă privind vreo intervenție chirurgicală.
De asemenea, în scrisoarea medicală – Foaie de Observație_/2299 întocmită de Spitalul Județean Tg-J. la data de 20.08.2012 sunt indicate ca tratamente recomandate examene și consulturi cardiologice, tratament medicamentos și investigații suplimentare, inclusiv computerizate, de asemenea, fără să rezulte în concret necesitatea supunerii petentului unei intervenții chirurgicale.
În consecință, nu există nu există nici un fel de indiciu că ar exista contradicții între concluziile expertizei medico-legale efectuată în cauză și actele medicale existente la dosarul cauzei.
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse, constatând temeinicia și legalitatea hotărârii judecătorești recurate, recursul va fi respins ca nefondat potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen., iar în temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul condamnat C. C. C. împotriva sentinței penale nr. 2527 din 19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._, ca nefondat.
Obligă recurentul condamnat la 130 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 11 februarie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, Judecător, Judecător,
Ș. Ș. C. C. A. S. N.
Grefier,
I. D.
Red.C.C.
Tehnored L.L.P.
Jud.fond M.M.
3 ex./04.03.2013
| ← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 40/2013.... → |
|---|
