Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 94/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 94/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 1324/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 94/2013
Ședința publică de la 01 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. G.
Judecător F. E.
Judecător G. C.
Grefier A. S.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Părăușeanu M.,
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul-condamnat G. D. împotriva sentinței penale nr. 324/ 19.02.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg.-J..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-condamnat G. D. asistat de avocat ales M. P..
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și recursul fiind în stare de soluționare s-a acordat cuvântul:
Avocat M. P. pentru recurentul - condamnat G. D. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea cererii de liberare condiționată, arătând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 59 C.pen., iar în subsidiar reducerea termenului de rediscutare a situației condamnatului. De asemenea, a solicitat să se țină cont că recurentul – condamnat nu are antecedente penale, a prestat muncă, este un om tăcut și retras, plătește pensie alimentară pentru un minor și mama sa bătrână și bolnavă are nevoie de ajutorul său.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea recursului ca nefondat considerând sentința instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Recurentul - condamnat având ultimul cuvânt și-a însușit concluziile apărătorului, solicitând să fie liberat condiționat și reducerea termenului de rediscutare a situației cu o lună.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 324/ 19.02.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. J. în dosarul nr._ a fost respinsă cererea de liberare condiționată formulată de petiționarul condamnat G. D., fiul lui V. și E., născut la data de 25.06.1983 în București, CNP_, cu domiciliul în oraș Novaci, ..56, județul Gorj în prezent deținut în Penitenciarul Tg-J., stabilindu-se termen de rediscutare a situației condamnatului la data de 22.05.2013.
A fost obligat petentul - condamnat la 20 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. J. sub nr._ petiționarul - condamnat G. D., deținut în Penitenciarul Tg. J., a solicitat instanței liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe care o execută în prezent.
În motivarea cererii petiționarul - condamnat a arătat că întrunește condițiile privind fracția și comportamentul pe timpul executării pentru a putea fi liberat condiționat, nu a fost sancționat disciplinar.
Din analiza actelor aflate la dosar instanța de fond a reținut:
Potrivit procesului - verbal nr._ din 23.01.2013, emis de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Tg. J., înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. J. sub nr._ petiționarul - condamnat G. D. execută o pedeapsă de 2 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 23 /2012 a Tribunalului Gorj în baza căreia a fost emis mandatul nr. 49/2012.
Conform acelorași documente pedeapsa transformată în zile este de 731 zile, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, trebuie să execute 2/3, respectiv 487 zile.
Potrivit procesului-verbal menționat, până la data de 23.01.2013, când a fost pus în discuție la Comisia de propuneri pentru punerea în libertate, petiționarului i s-au considerat total zile câștigate și executate 466 zile, însă datorită comportamentului necorespunzător probat de săvârșirea celor 2 abateri disciplinare pentru care a fost sancționat, comisia a dispus amânarea de la liberarea condiționată a petiționarului, stabilind termen de analizare la 22.05.2013, considerând că perioada executată este insuficientă pentru resocializarea petiționarului condamnat.
Potrivit disp. art. 59 C.pen., „după ce a executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani…condamnatul care este stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei”.
Textul de lege menționat privitor la liberarea condiționată înainte de executarea în întregime a pedepsei face vorbire de o vocație a condamnatului, nu și o obligație a instanței ori a comisiei în sensul în care după efectuarea a 2/3, petiționarul să fie pus automat în libertate, la analiza cererii urmând a se ține cont și de dovezile temeinice de îndreptare, în speță, condamnatul a avut un comportament oscilant pe perioada executării pedepsei, a săvârșit două a abateri disciplinare grave pentru care a fost sancționat în cursul anului 2012, nu și-a îndeplinit recomandările educaționale, participând sporadic la activități productive.
Astfel, instanța de fond, față de concluziile comisiei de liberări, a considerat că, raportat la durata executată și abaterile disciplinare săvârșite, aceasta din urmă a fost insuficientă pentru a se concluziona cert tendința de îndreptare sau chiar îndreptarea petiționarului, nefiind întrunite în totalitate condițiile prevăzute de art. 59 și art. 60 C.pen.
În consecință, instanța de fond in baza art. 450 alin 2 C.pr.pen. a respins cererea formulată de petiționarul-condamnat, în ceea ce privește liberarea sa condiționată.
Cu privire la termenul de amânare, pe lângă considerentele amintite, instanța de fond l-a considerat moderat și nu l-a redus, stabilind același termen de rediscutare a situației condamnatului cu cel stabilit de către Comisia de propuneri din cadrul Penitenciarului Tg.J. la data de 22.05.2013.
Termenul stabilit pentru rediscutare nu este însă obligatoriu în ceea ce privește Comisia de propuneri pentru punerea în libertate condiționată, în sensul punerii la acea dată în libertate a petiționarului și este un termen normal de reevaluare a comportamentului petiționarului, în funcție de conduita sa, putându-se astfel a se propune fie punerea în libertate, fie, în cazul unei conduite neconforme cu regulamentele interioare, amânarea lui de la liberarea condiționată.
Totodată pentru acest nou termen stabilit de instanța de fond, comisia trebuie să aprecieze prin prisma sintagmei de „ dovezi temeinice de îndreptare”, comportamentul petiționarului sau mai exact eforturile sale susținute și serioase de integrare, până la data analizei, în paralel cu îndeplinirea celorlalte condiții, respectiv cu antecedentele sale penale.
Împotriva aceste sentințe a declarat recurs recurentul-condamnat G. D. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, arătând că tatăl său a decedat, iar mama sa are nevoie de ajutor întrucât este bolnavă și singură.
A mai arătat că are un copil minor și că dorește să participe la creșterea acestuia.
Recursul este nefondat.
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului constată că prima instanță a respins în mod just cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat G. D. fixând termenul pentru rediscutarea situației acestuia la data propusă, de altfel, și de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
În acest sens, constată că petentul a avut un comportament oscilant la locul de deținere, demonstrat de săvârșirea a două abateri disciplinare pentru care a fost sancționat, măsurile nefiind ridicate, perioada executată fiind insuficientă pentru resocializarea sa.
Se reține totodată că potrivit caracterizării întocmite de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, condamnatul a participat sporadic la activități productive și nu a participat la activități educaționale și de asistență psihosocială, neîndeplinindu-și recomandările din Planul individualizat de evaluare și intervenție educativă și terapeutică.
În raport de constatările comisiei abilitate din cadrul Penitenciarului Tg J. se poate conchide că perioada de detenție nu a fost suficientă, împrejurare care nu justifică liberarea condiționată la această dată, fără a exclude posibilitatea rediscutării situației condamnatului la termenul fixat de prima instanță.
Pentru aceste considerente în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen. tribunalul va respinge recursul petentului condamnat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul ca nefondat, declarat de recurentul-condamnat G. D., fiul lui V. și E., născut la 25.06.1983, CNP_, cu domiciliul în oraș Novaci, .. 56, jud. Gorj, în prezent deținut în Penitenciarul Tg.J., împotriva sentinței penale nr. 324 din 19.02.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg.-J..
Obligă recurentul – condamnat la 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din data de 01.04.2013 la Tribunalul Gorj.
Președinte,Judecător, Judecător,
G. G. F. E. G. C.
Grefier,
A. S.
red. Fl.E.
tehnored. A.A.
J.F. L. B.
3 ex./ 08 Aprilie 2013
| ← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr.... → |
|---|
