Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 339/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 339/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 28-10-2013 în dosarul nr. 10191/318/2013
Dosar nr._ Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 339/2013
Ședința publică de la 28 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. G.
Judecător F. E.
Judecător G. C.
Grefier A. S.
Ministerului Public a fost reprezentat de procuror M. Părăușeanu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj.
Pe rol judecarea recursului penal declarat de recurentul condamnat B. E. împotriva sentinței penale nr. 1620 din 28.08.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg.-J..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul condamnat B. E. asistat de avocat C. O. substituind pe avocat M. M.-M., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau excepții de invocat și recursul fiind în stare de judecată s-a acordat cuvântul:
Avocat C. O. pentru recurentul condamnat a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea contestației la executare, arătând că deși a fost complice la comiterea infracțiunii de furt, a primit aceeași pedeapsă ca făptuitorii.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea recursului ca nefondat considerând sentința instanței de fond ca fiind temeinică și legală.
Recurentul condamnat a solicitat admiterea recursului, depunând concluzii scrise la dosar.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 1620/ 28.08.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg.-J., a fost respinsă contestația la executare formulată de petiționarul condamnat B. E., fiul lui D. și G., născut la 07.06.1979 în Fărcășești, jud. Gorj, CNP_, domiciliat în Rovinari, Aleea Școlii, ..2, ., deținut în Penitenciarul Tg-J. și a fost obligat la 120 lei cheltuieli judiciare din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu S. T., fiind avansată anticipat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-J. sub nr._, petiționarul – condamnat B. E. a contestat pedeapsa pe care o execută în prezent, invocând motivul prevăzut de art. 461 al.2 C.pr.pen..
Ca și motive ale contestației a mai arătat că a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de furt însă a fost complice dar a primit aceeași pedeapsă ca făptuitorii, că rolul său a fost minor în actele ilicite, că era bine integrat în sensul că avea doi copii minori, era căsătorit, era singura sursă de venit și nu avea antecedente penale, că-și ducea existența prin mijloace licite, că pe timpul detenție a avut o bună conduită, a desfășurat activități productive și că solicită astfel reducerea pedepsei.
Din analiza actelor aflate la dosar, instanța de fond a reținut:
Prin sentința penală nr.180/30.08.2012 a Judecătoriei Motru, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2400/2012 a Curții de Apel C., petiționarul a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 208-209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen..
Astfel, atât faptic cât și ca temeiuri în drept invocate, petiționarul pe calea contestației la executare a solicitat reducerea pedepsei.
În primul rând, petiționarul a contestat cuantumul pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 180 din 30.08.2012 a Judecătoriei Motru, care însă se află sub autoritate de lucru judecat și neputând face obiectul unei atare cereri, individualizarea pedepsei soluționându-se în mod definitiv și fiind supuse analizei atât instanței de fond, cât și instanței de recurs.
În al doilea rând, și cu trimitere la pedeapsa aplicată prin aceiași sentință, s-a reținut că la aplicarea pedepsei au fost avute în vedere dispozițiile art. 3201 C.pr.pen., cărora li s-a dat eficacitate în raport de elementele din dosar, iar pe calea acestei proceduri nu se putea interveni în cuantumul duratei ce trebuie executate.
Pe de altă parte, niciunul din motivele invocate de petiționar nu erau prevăzute ca și caz în care se putea face contestație la executare, dispozițiile art. 460 alin 1 C.pr.pen. prevăzându-le expres și limitativ, considerente pentru care instanța de fond a respins cererea petiționarului - condamnat B. E..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul condamnat B. E. criticând sentința instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, recursul nefiind motivat în scris.
În expunerea verbală și concluziile scrise și depuse, apărătorul din oficiu a arătat că recurentul B. E. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 208-209 alin. 1 lit. a, g și i C.pen. cu aplicarea art. 3201 C.pr.pen. și având în vedere că deși a fost complice la comiterea infracțiunii de furt a primit aceeași pedeapsă ca făptuitorii, motiv pentru care a solicitat reducerea pedepsei.
Recursul este nefondat.
Tribunalul, examinând recursul, constată că prima instanță a respins în mod just contestația la executare formulată de petentul condamnat B. E., constatând că, din datele cauzei, nu a reieșit existența vreunuia dintre cazurile de contestație la executare prevăzute de art. 461 C.pr.pen..
Se reține că, petentul condamnat a invocat în mod expres dispozițiile art. 461 C.pr.pen., invocând existența unor cauze de stingere sau de micșorare a pedepsei, cu motivarea că a avut o atitudine corespunzătoare în timpul desfășurării procesului penal, că are o situație familială specială și că a beneficiat de prevederile art. 3201 C.pr.pen., recunoscând necondiționat faptele comise.
Cu alte cuvinte petentul condamnat, în deplină cunoștință de cauză, a invocat împrejurări circumstanțiale personale, considerând că acestea pot fi avute în vedere pe calea unei contestații la executare în scopul reducerii cuantumului pedepsei stabilite cu autoritate de lucru judecat de către instanța de executare.
Aceste motive nu pot fi primite nici de către instanța de recurs, cazurile în care se poate formula o contestație la executare fiind enumerate expres în Codul de procedură penală, neîncadrându-se în nici unul dintre cazurile de la art. 461 C.pr.pen..
Față de acestea în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen., tribunalul va respinge recursul recurentului condamnat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul ca nefondat, privind pe recurentul – condamnat B. E., fiul lui D. și G., născut la 07.06.1979 în Fărcășești, jud. Gorj, CNP_, domiciliat în Rovinari, Aleea Școlii, ..2, ., deținut în Penitenciarul Tg-J., împotriva sentinței penale nr. 1620 din 28.08.2013 pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Tg.-J..
Obligă recurentul condamnat la 130 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 Octombrie 2013, la Tribunalul Gorj.
Președinte, Judecător, Judecător,
G. G. F. E. G. C.
Grefier,
A. S.
red. Fl.E.
tehnored. A.A.
J.F. M. M.
3 ex./15.11. 2013
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
