Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 327/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 327/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 21-10-2013 în dosarul nr. 15731/318/2013/a1
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 327/2013
Ședința publică de la 21 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Ș. Ș.
Judecător A. S. N.
Judecător C. C.
Grefier A. S.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Părăușeanu M.
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul M. I., împotriva încheierii nr. 120/18.10.2013 din Camera de Consiliu pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ 13.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul M. I., asistat de avocat S. I. M., apărător ales, cu împuternicire avocațială nr. 110/21.10.2013.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, constatând recursul în stare de judecata, s-a acordat cuvântul:
Avocat S. I. M. pentru inculpatul M. I. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, revocarea măsurii arestului preventiv și judecarea inculpatului în stare de libertate, motivând că temeiurile care au fost avute în vedere la arestarea preventivă s-au schimbat, acesta recunoscând și regretând faptele comise, nemaiputând să influențeze în nici un mod aflarea adevărului.
În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară, constând în obligarea de a nu părăsi țara, măsură care poate contribui la buna desfășurare a procesului penal în faza de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea recursului ca nefondat, susținând în esența că probele administrate până în prezent confirmă că inculpatul a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată, iar până în momentul de față nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în continuare fiind incident temeiul prevăzut de art. 148 lit. f C.pr.pen.
Recurentul - inculpat M. I. având personal cuvântul, a lăsat soluția la aprecierea instanței.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea nr. 120/18.10.2013 din Camera de Consiliu pronunțată de Judecătoria Tg.J. în dosarul nr._ 13, în baza art.3001 C.pr.pen. alin.3 rap.la art.1601 C.pr.pen. a fost menținută măsura arestării preventive dispusă prin încheierea nr.108 din 26.09.2013 pronunțată în dosarul nr._/318/2013 al Judecătoriei Târgu J., față de inculpatul M. I., fiul lui G. și E., născut la data de 10.06.1985 în Tg.J., jud. Gorj, domiciliat în ., CNP._, deținut în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. - Gorj.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.5680/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-J. înregistrat la Judecătoria Tg-J. la data de 17.10.2013 și pentru care s-a fixat termen pentru 3001 C.pr.pen. la data de 18.10.2013 ora 11:00 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului M. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie faptă prev și ped. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b și c Cod Penal și tentativă la infracțiunea de viol prev și ped. de art. 20 C.pen. raportat la art. 197 alin 1 C.pen
În fapt s-a reținut că în noaptea de 25/26.09.2013, în jurul orei 00:45, după ce consumase băuturi alcoolice în diverse localuri din Rovinari, inclusiv în barul „ La Burlanca” din Rovinari și unde la un moment dat a fost oprită muzica ieșind din incintă a observat partea vătămată O. D. luând hotărârea de a întreține cu aceasta raporturi sexuale .
În urmărirea scopului infracțional, inculpatul a urmărit-o pe aceasta din zona localului „ La Burlanca” până în zona Școlii Generale nr. 1 din Rovinari, unde i-a pus mâna la gură, a trântit-o la pământ și i-a spus pe un ton răstit că îi va data bani dacă este de acord să întrețină cu el raporturi sexuale.
Întrucât partea vătămată a refuzat, aceasta a fost imobilizată de inculpat cu brațele timp de 1-2 minute însă s-a zbătut în final reușind să se elibereze, moment în care inculpatul i-a smuls geanta de umăr pentru a o constrânge să-l urmărească în ideea recuperării bunului, însă partea vătămată aflată în stare de șoc a fugit în mijlocul străzii, a oprit un autoturism în care se aflau doi agenți de pază în patrulare de rutină și cărora le-a spus că fusese victima unei agresiuni.
Între timp inculpatul a fugit cu geanta asupra lui, geantă pe care a deschis-o, i-a inspectat conținutul și a abandonat-o în scara unui . fața locului au apărut și organele de poliție, chemate prin serviciul 112, care au efectuat verificări preliminare, apoi au condus partea vătămată la sediul Poliției orașului Rovinari
După abandonul genții la ora 01,15 inculpatul a fost observat pe . organele de poliție ce se deplasau chiar la intervenția actului ilicit sesizat care l-au legitimat și care neconsiderându-l suspect în acel moment l-au lăsat liber.
Ulterior la ora 01,50 inculpatul s-a deplasat în zona sediul Poliției orașului Rovinari fiind observat din interiorul sediului chiar de partea vătămată, fiind imediat condus la audieri de lucrătorii de poliție, acesta recunoscând faptele săvârșite și indicându-le locul în care își pusese în aplicare atât rezoluția infracțională cât și unde abandonase geanta părții vătămate.
Inculpatul M. I. a fost reținut în baza ordonanței din data de 26.09.2013 a Poliției orașului Rovinari pe o durată de 24 ore, iar ulterior prin încheierea nr. 108 din 26.09.2013 pronunțată în dosarul_/318/2013 al Judecătoriei Târgu J. s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile începând cu 26.09.2013 și până la 24.10.2013, constatându-se întrunite condițiile art.148 lit.f C.p.p., în baza încheierii emițându-se mandatul de arestare nr. 83/26.09.2013.
Apreciind asupra regularității măsurii arestării preventive, instanța de fond a considerat că temeiul care a determinat dispunerea măsurii privative de libertate, subzistă și în prezent.
Astfel, referitor la existența temeiului prev. de art 148 lit f C.p.p., instanța de fond a constatat că ambele infracțiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prev și ped. de art. 211 alin. 1 și alin. 2 lit. b și c Cod Penal și art. 20 Cod Penal raportat la art. 197 alin 1 C.pen este sancționate de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani.
În ceea ce privește indiciile temeinice referitoare la vinovăția inculpatului, instanța de fond a constatat și îndeplinirea acestei condiții, așa cum a rezultat din mijloacele de probă evidențiate în cuprinsul actului de sesizare al instanței (procese verbale de depistare, de conducere în teren și de cercetare la fața locului, declarații martori, raport de constatare medico legal) și nu în ultimul rând de declarația inculpatului ce a recunoscut integral, activitatea infracțională.
Referitor la pericolul concret pentru ordinea publică, pe care îl poate prezenta lăsarea în liberate a inculpatului, instanța de fond a reținut că măsura a fost luată constatându-se că lăsat în libertate inculpatul ar putea afecta prin prezența lui ordinea publică pe care ar tulbura-o și ar crea un sentiment de insecuritate al comunității
Consideră astfel instanța de fond că și în prezent, inculpatul lăsat în libertate poate prezenta pericol concret pentru ordinea publică, în sensul că faptele lui reprobabile și aspru pedepsită de legea penală, în modalitatea săvârșirii, a alegerii victimei, o persoană de sex feminin, a urmăririi acesteia și deposedării prin violență, pe timp de noapte, denotă o latență a unei personalități compatibile cu infracționalul la care adaugă instanța punerea în mișcare a unei acțiuni penale și trimiterea în judecată tot pentru o infracțiune de viol ( în prezent nu s-au definitivat verificările referitoare la antecedența penală - cazier incomplet).
Pe de altă parte, săvârșirea în public a unor atare fapte asigură cu certitudine propagarea în mediul public a ei prin intermediul persoanelor ce au asistat, implicit prin intermediul persoanei vătămate, astfel că starea de libertate ar contrasta flagrant cu o concepție socială generală despre măsura preventivă în sensul că așteptările publice ar fi ca persoanele ce le săvârșesc să fie reținute și arestate, împiedicate să vicieze siguranța socială.
Procedând altfel, adică lăsând inculpatul în libertate s-ar genera indignare și neîncredere, a membrilor comunității față de activitățile organelor judiciare, inclusiv față de instituțiile judiciare în sine, la care se poate adăuga cu siguranță aceea că partea vătămată, ori persoane ce au perceput direct împrejurări legate de ilicitul dedus judecății s-ar simți în nesiguranță, neocrotite de lege.
Astfel, a apreciat instanța că nu a dispărut temeiul avut în vedere la luarea măsurii preventive și prevăzut de disp. art 148 lit f C.p.p., și drept pentru care în baza art.300 1 C.p.p. a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat prin încheierea nr.108 din 26.09.2013 pronunțată în dosarul_/318/2013 al Judecătoriei Târgu J..
Împotriva încheierii sus-menționate a declarat recurs inculpatul M. I., care prin apărătorul său, în esență a susținut că temeiurile care au fost avute în vedere la arestarea preventivă s-au schimbat, acesta recunoscând și regretând faptele comise, nemaiputând să influențeze în nici un mod aflarea adevărului, impunându-se înlocuirea măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară, constând în obligarea de a nu părăsi țara, măsură care poate contribui la buna desfășurare a procesului penal în faza de judecată.
Recursul este nefondat.
Examinând încheierea recurată, prin prisma motivului de recurs invocat, cât și din oficiu, se constată ca este temeinică si legală.
In cauză, sub aspectul temeiniciei se constată că prima instanță a reținut în mod corect că din probele dosarului menționate în rechizitoriu rezultă presupunerea rezonabilă că acesta a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată.
În al doilea rând, instanța a constatat în mod corect că măsura arestării preventive este legală, în cauză fiind îndeplinite cerințele art. 148 lit. f C.pr.pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar inculpatul prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă neschimbându-se până în prezent.
În cauză, pericolul concret pentru ordinea publică pe care-l prezintă inculpatul este reliefat de modalitatea de comitere a faptelor, pe care le-a recunoscut și de gravitatea acestora.
Pe de altă parte, pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, de sentimentul de insecuritate în rândul societății, generată de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită (tentativă de viol și tâlhărie) sunt cercetate și judecate în stare de libertate.
C.E.D.O. admite că, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice o detenție chiar în cursul procesului.
Un asemenea element nu ar putea fi apreciat ca pertinent și suficient decât dacă se bazează pe fapte ca cele din cauză, de natură să arate că eliberarea deținutului ar tulbura în mod real ordinea publică.
Pentru motivele arătate se apreciază că în cauză nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai blândă.
În consecință, recursul inculpatului urmează să fie respins ca nefondat în baza art. 315 15 pct. 1 lit. b C.pr.pen.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 C.pr.pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul ca nefondat, declarat de inculpatul M. I., fiul lui G. și E., născut la data de 10.06.1985 în Tg-J., jud. Gorj, domiciliat în ., CNP._, deținut în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul IPJ - Gorj, împotriva nr. 120/18.10.2013 din Camera de Consiliu pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ 13.
Obligă recurentul – inculpat la 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 Octombrie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
Ș. Ș. N. A. S. C. C.
Grefier,
S. A.
Red. Ș.Ș.
Tehnored. A.S.
Jud. fond M. M.
3 ex./21.10.2013
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 323/2013.... → |
|---|
