Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 4/2013. Tribunalul IALOMIŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2013 pronunțată de Tribunalul IALOMIŢA la data de 23-01-2013 în dosarul nr. 6211/312/2012
Dosarul penal nr._
ROMANIA
TRIBUNALUL I.
DECIZIA PENALA NR. 4 /R
Ședința publică din data de 23.01.2013
Tribunalul compus din:
Președinte: T. O.
Judecător: I. G. Z.
Judecător: M. B.
Grefier: F. S. C.
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE L. TRIBUNALUL I., reprezentat de PROCUROR – N. A. .
Pe rol soluționarea recursului declarat de condamnatul V. D., împotriva sentinței penale nr.1142 din 10.12.2012 pronunțată de Judecătoria Slobozia, în dosarul cu nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul – condamnat, în stare de arest, asistat de avocat I. O., desemnat din oficiu de Baroul Ialomița.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care ;
Apărătorul recurentului – condamnat și reprezentantul parchetului, pe rând, arată că nu mai au cereri de formulat.
Tribunalul ia act, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurentului – condamnat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, punerea în libertate condiționată a condamnatului și reanalizarea probelor din dosar, în special raportul comieiei care reliefează în detaliu comportamentul condamnatului în perioada detenției. În subsidiar, solicită reducerea termenului pentru punerea în discuție la comisia de liberări condiționate, întrucât acesta este prea mare, fiind fixat la data de 06.07.2013, cu onorariul de avocat oficiu.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului și menținerea sentinței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Recurentul – condamnat, solicită reducerea termenului de reînoire a cererii .
Dezbaterile declarându-se închise, recursul rămâne în pronunțare.
După deliberare.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr. 1142 din 10.12.2012 pronunțată de Judecătoria Slobozia, s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul – condamnat V. D. (fiul lui I. și N., născut la data de 01.04.1990 in loc. D., jud. Călărasi, in prezent deținut în Penitenciarul Slobozia), ca neîntemeiată.
S-a stabilit ca cererea sa fie reînnoită potrivit art. 450 alin 2 CPP, după data de 06.07.2013.
A obligat petentul – condamnat la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu pentru asistenta juridica acordată din oficiu acestuia, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justitiei in favoarea Baroului Ialomița.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a apreciat că nu sunt întrunite prevederile art.59 Cod penal..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat în termen, petentul V. D., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând punerea sa în libertate condiționată și reducerea termenul de reînoire a cererii.
Tribunalul examinând sentința ce face obiectul recursului de față, actele și lucrările dosarului cauzei, motivele de recurs invocate, în raport de dispozițiile art. 385 alin. 3 Cod procedură penală constată că recursul formulat nu este fondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
Potrivit art.59 Cod penal, după ce a executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea in întregime a pedepsei .
Din conținutul acestor dispoziții reiese fără putință de tăgadă faptul că liberarea condiționată nu este un drept, ci numai o vocație a condamnatului, iar pentru acordarea acestei măsuri de încredere din partea societății, persoana condamnată trebuie să dea dovezi temeinice și suficiente de îndreptare.
În cauza dedusă judecății așa cum rezultă din mențiunile făcute în procesul verbal, petentul a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat disciplinar de patru ori, nu a fost recompensat.
Așadar, în mod corect a apreciat prima instanță că, deși a executat fracția de 2/3 din pedeapsă, condamnatul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, încât scopul pedepsei nu a fost atins și, deci, liberarea condiționată nu ar fi oportună.
Pentru aceste considerente, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b Cod pr. penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul condamnat V. D., împotriva sentinței penale nr. 1142 din 10.12.2012 a Judecătoriei Slobozia.
Va obliga recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Văzând și dispozițiile art.417 lit.c Cod pr. penală .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385 ind 15, pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul V. D. (fiul lui I. și N., născut la data de 01.04.1990 in loc. D., jud. Călărasi, in prezent deținut în Penitenciarul Slobozia) împotriva sentinței penale nr. 1142 din 10.12.2012 a Judecătoriei Slobozia.
Obligă recurentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu, ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.01.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.IGZ
Tehnored.C.F.
02 ex/23.01.2013
Jud.fond.G./Jud. Slobozia
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
