Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 72/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 72/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 05-02-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 72/C
Ședința publică din data de 05.02.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – R. P.
GREFIER – M. C. I.
M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror N. M..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestație la liberarea condiționată formulată de contestatorul-petent M. M. împotriva sentinței penale nr. 4292/11.12.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.
Potrivit art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat contestatorul-petent M. M., personal, aflat în detenție la Penitenciarul Spital București - Jilava și asistat de apărător desemnat din oficiu – avocat C. S., cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie . nr._/2015 depusă la fila 12 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului-condamnat M. M., având cuvântul, după consultarea cu condamnatul, arată că acesta solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care depune în ședință publică o caracterizare (filele 13 - 14 dosar).
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, arată că, în temeiul art. 100 Cod procedură penală, nu se opune administrării probei cu înscrisuri.
Tribunalul, deliberând, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de condamnat, apreciind-o utilă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Tribunalul acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului-petent M. M., având cuvântul, solicită admiterea contestației și liberarea condiționată a deținutului, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, pune concluzii de respingere a cererii de liberare condiționată formulată de condamnat, având în vedere comportamentul acestuia pe perioada detenției. De asemenea, ia act de caracterizarea depusă la acest termen de judecată de către condamnat, dar ține cont și de caracterizarea depusă la dosarul cauzei în care se face referire la împrejurarea că acesta a fost sancționat disciplinar în anul 2013 pentru lovirea unui alt deținut.
Totodată, arată că acesta nu a fost recompensat niciodată. Susține că deținutul are un bogat trecut infracțional și, de asemenea, a mai beneficiat anterior de beneficiul liberării condiționate de nu mai puțin de 3 ori. Față de acest comportament și față de profilul socio-uman al petentului-condamnat, văzând și împrejurarea că termenul de reiterare este stabilit la data de 20.02.2015, pune concluzii de respingere a prezentei contestații ca vădit neîntemeiate și de menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București.
Contestatorul-petent M. M., având ultimul cuvânt, susține că are de executat o condamnare de 2 ani și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis, din care a executat deja 2 ani și 4 luni închisoare. Învederează că are 52 de ani, iar unul din cei 5 copii ai săi a luat calea drogurilor. De asemenea, mai arată că este bolnav, are diabet și are probleme cu inima. În concluzie, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.
Tribunalul declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 4292/11.12.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 4 București a respins ca nefondată propunerea de liberare condiționată privind pe petentul-condamnat M. M. – fiul lui F. și G., născut la data de 18.08.1962, CNP_, încarcerat în Penitenciarul Spital - Jilava.
A fost fixat termen de reiterare a cererii la data de 20.02.2015.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a petentului condamnat s-a virat din fondul M.J. către Baroul București.
Măsura dispusă s-a comunicat Administrației locului de deținere.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București sub nr._ la data de 25.11.2014 a fost înregistrată propunerea de liberare condiționată privind pe petentul-condamnat M. M..
Prin procesul-verbal nr. 46/20.11.2014 întocmit de Comisia de propuneri s-a reținut că executarea pedepsei de privative de libertate la care a fost condamnat petentul a început la data de 01.10.2012 și urmează să expire la data de 25.07.2015; transformată în zile pedeapsa este egală cu 1.028 zile.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute fracția de 2/3 din pedeapsă, respectiv 685 zile de închisoare.
Comisia a constatat sub acest aspect că deținutul a executat de la 01.10.2012 până la 20.11.2014, 781 zile de închisoare.
S-a mai reținut că deținutul este la a doua analiză, apreciindu-se că persoana condamnată poate fi liberată condiționat, timpul petrecut în detenție fiind suficient pentru atingerea scopului pedepsei.
Instanța a făcut aplicarea art. 5 din Noul Cod penal cu privire la legea penală mai favorabilă și a analizat condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale și procesual penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal anterior, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive, atât cu privire la cerințele imperative pentru acordarea liberării condiționate, cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiționat.
Analizând actele dosarului, precum și prevederile legale în vigoare în materia liberării condiționate, instanța a considerat că este nefondată propunerea de liberare condiționată a petentului urmând a o respinge ca atare pentru următoarele considerente:
Potrivit procesului-verbal nr. 46/20.11.2014, petentul M. M. a fost condamnat la pedeapsa de 1.028 zile închisoare prin sentința penală nr. 71/2012 a Judecătoriei B. V., fiind emis mandatul de executare al pedepsei închisorii nr. 110/2012.
Potrivit aceluiași proces-verbal, petentul este cunoscut cu antecedente penale.
Instanța a constatat că persoana deținută a executat fracția de 2/3 din pedeapsă pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, deci condiția legală relativă la timpul din pedeapsa ce trebuie executat este îndeplinită. Deși petentul-condamnat a executat fracția de pedeapsa stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsata exclusiv la latitudinea instanței de judecata
Instanța a avut în vedere și disp. art. 59 VCP potrivit cu care poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracția de pedeapsă prevăzută în mod obligatoriu de lege, a fost disciplinat, stăruitor în munca și a dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
În ce privește comportamentul pe perioada detenției, instanța a reținut că, deși a participat la activitățile de educație și asistență psihosocială desfășurate la nivelul secției de deținere, a fost sancționat disciplinar în decembrie 2013 pentru lovirea unui deținut și nu a fost recompensat pe perioada detenției. Pe de altă parte, instanța de fond a reținut că antecedența penală reprezintă o împrejurare de care nu se poate face abstracție atunci când unui condamnat i se acorda liberarea condiționată. Astfel, având în vedere a trecutul infracțional bogat al petentului, precum și faptul că a mai beneficiat de instituția liberării condiționate de 3 ori anterior, instanța a apreciat că la acest moment - nu este oportună liberarea condiționată a numitului M. M..
Circumstanțele particulare ale deținutului astfel cum au fost reținute denotă faptul că acesta nu întrunește condițiile pentru a fi liberat condiționat și, mai mult decât atât, această măsură nu este în prezent nici oportună. Instanța a constatat că timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsa aplicată nu este suficient pentru ca acesta să-și însușească scopul preventiv și educativ al pedepsei prevăzut de art. 52 VCP, astfel încât în viitor să nu mai comită și alte fapte prevăzute de legea penală și să fie redat societății, impunându-se ca acesta să-și intensifice eforturile în ceea ce privește formarea unei atitudini de respect față de valorile sociale și ordinea de drept.
Prin urmare, instanța a apreciat că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a petentului-condamnat M. M. și, față de cele reținute mai sus, propunerea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța a fixat termen de reiterare a cererii la data de 20.02.2015, apreciind că termenul stabilit este necesar cel puțin pentru a atrage atenția petentului asupra ordinii de drept și normelor de conviețuire socială, dar și asupra obligativității respectării acestor valori.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a petentului condamnat s-a virat din fondul M.J. către Baroul București.
Măsura dispusă s-a comunicat Administrației locului de deținere.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație petentul M. M., cale de atac înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ din data de 07.01.2015.
Examinând sentința contestată, față de motivele invocate și din oficiu, Tribunalul va respinge contestația formulată de petentul M. M., pentru următoarele considerente:
Astfel cum în mod legal și temeinic a reținut instanța de fond, simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea liberării condiționate, instituție juridică ce, de altfel, ar trebui să garanteze cel puțin teoretic că petentul-condamnat, odată pus în libertate, nu își va perpetua comportamentul infracțional, garanție ce ar trebui să reiasă din faptul că în penitenciar acesta a avut un comportament care să genereze măcar o prezumție în acest sens.
Or, din caracterizarea înaintată de Penitenciarul Spital București - Jilava rezultă faptul că petentul-condamnat, de la depunerea în penitenciar și până la a doua analiză a comisiei, a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat disciplinar în decembrie 2013 pentru lovirea unui deținut și nefiind recompensat pe perioada detenției. De asemenea, Tribunalul reține din aceiași caracterizare faptul că petentul nu a câștigat nicio zi ca urmare a muncii prestate. Prin urmare, eforturile depuse de petent au fost minime și nicidecum nu pot duce la concluzia existenței unor dovezi temeinice de îndreptare.
Se constată că persoana condamnată, deși a executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege, din punct de vedere disciplinar, a adoptat un comportament necorespunzător, rezultând astfel că, în speță, continuarea privării de libertate în baza unei hotărâri definitive de condamnare poate fi apreciată de instanța de judecată ca reprezentând soluția legală și necesară pentru ocrotirea societății, pentru înfăptuirea justiției și atingerea funcțiilor pedepsei, printre care și cea de exemplaritate.
Pe de altă parte, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite pentru care petentul execută în prezent pedeapsa de 1.028 zile închisoare (conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere, sub influența băuturilor alcoolice), comportamentul necorespunzător manifestat pe perioada detenției, dar și restul rămas de executat, starea de recidivă, cât și faptul că acesta a mai beneficiat de instituția liberării condiționate de nu mai puțin de 3 ori, Tribunalul apreciază că petentul-condamnat nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, impunându-se executarea în continuare a pedepsei în vederea atingerii scopului educativ și preventiv al acesteia, atât pentru a atrage atenția petentului asupra ordinii de drept și normelor de conviețuire socială, cât și asupra obligativității respectării acestor valori, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune liberarea condiționată.
Prin urmare, Tribunalul apreciază că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a condamnatului, motiv pentru care va respinge contestația ca nefondată, făcând și aplicarea disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală raportat la art. 587 alin. 3 Cod de procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul-petent M. M. (fiul lui F. și G., născut la 18 August 1962, în prezent încarcerat la Penitenciarul Spital București – Jilava).
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 200 lei (care se vor achita în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Direcția de Trezorerie B. - Cod fiscal_).
În temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 100 de lei, se avansează și va fi plătit din fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului Ilfov conform Protocolului încheiat între M. Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 05.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. P. M. C. I.
Red. și tehnored. jud. R.P. / 24.03.2015
Jud. Sectorului 4/jud. I.A.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 722/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 76/2015.... → |
|---|
