Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 468/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 468/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 06-08-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 468/C
Ședința publică din data de 06.08.2015
Tribunalul constituit din :
PREȘEDINTE: C. G.
GREFIER: M. C. I.
M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov - a fost reprezentat de procuror N. M. C..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de contestatorul O. I. M. împotriva sentinței penale nr. 1515/17.06.2015 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ .
Potrivit art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns contestatorul – condamnat O. I. M. personal, aflat în detenție la Penitenciarul București – Jilava, asistat de apărător ales - avocat B. Teofrastus, conform împuternicirii avocațiale . nr._/2015 atașată la fila 12 dosar, dar și de apărător desemnat din oficiu – avocat Z. L., cu delegația pentru asistentă juridică obligatorie . nr._/2015 depusă la fila 13 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care expune pe scurt obiectul cauzei – liberare condiționată (art. 587 NCPP), stadiul procesual – contestație, după care:
În temeiul art. 91 alin. 4 Cod procedură penală, față de prezența la termen a apărătorului ales – avocat B. Teofrastus, Tribunalul constată încetată delegația apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul – condamnat O. I. M., iar conform Protocolului privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală înregistrat la M. Justiției cu nr._/06.06.2015, raportat la timpul necesar studierii dosarului și complexitatea cauzei, va stabili în favoarea acestuia onorariu parțial de 100 lei.
Tribunalul, față de dispozițiile art. 356 alin. 2 Cod procedură penală, permite apărătorului ales o scurtă grefă cu contestatorul-petent, care solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care depune în ședința publică un memoriu, o caracterizare, hotărârea comisiei de disciplină și o diplomă de studii (filele 18 – 21 dosar).
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, arată că nu se opune administrării probei cu înscrisuri, fiind utilă și concludentă soluționării cauzei, în temeiul art. 100 Cod procedură penală.
Tribunalul, deliberând, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de condamnat, apreciind-o utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Tribunalul acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Apărătorul ales al contestatorului - condamnat O. I. M., având cuvântul, solicită admiterea contestației și desființarea sentinței pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București și, pe cale de consecință, solicită liberarea condiționată a condamnatului.
Arată că instanța de fond când a respins cererea de liberare condiționată formulată de petent a avut în vedere 4 argumente. Primul argument constă în faptul că acest condamnat a avut un comportament oscilant pe perioada detenției. Arată că acest termen oscilant privește o noțiune mai largă și nu vizează niște împrejurări concrete care să ateste că petentul – condamnat nu s-a comportat în mod civilizat în penitenciar. Menționează că acest lucru reiese și din gradul de educație al condamnatului, acesta a participat la cursuri de alfabetizare, iar acest aspect spune mult în cadrul aprecierii comportamentului acestuia.
Un alt argument al instanței de fond a constat în faptul că petentul – condamnat nu a făcut eforturi serioase pentru integrare. De asemenea, arată că și aceasta este o noțiune destul de vastă și nici de această dată nu se precizează concret care ar fi aceste dovezi serioase de îndreptare, având în vedere că, din analiza întregului material probator în cauză, se poate observa că petentul - condamnat a participat la foarte multe activități în cadrul penitenciarului, cum ar fi activitățile productive. Mai arată că din procesul – verbal reiese că acesta a câștigat ca urmare a muncii prestate 92 de zile. Totodată, apreciază că motivarea instanței de fond este insuficientă.
De asemenea, arată că petentul – condamnat a fost recompensat de 5 ori și a fost sancționat de 3 ori. Învederează că la acest termen a depus o dovadă de la penitenciar din care rezultă că, în urma anchetei una dintre aceste sancțiuni a fost considerată ca nefiind săvârșită de către condamnat. Față de aceste aspecte, apreciază că sunt motive temeinice să fie admisă prezenta contestație și să se dispună liberarea condiționată a condamnatului.
Consideră că perioada îndelungată de ședere în penitenciar a condamnatului, respectiv 4.473 de zile din care a executat deja 3.445 de zile, și menținerea în continuare a condamnatului în penitenciar, nu este de natură să ducă la îndreptarea acestuia. În consecință, solicită admiterea contestației.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, învederează că potrivit dex-ului cuvântul „oscilant” înseamnă „șovăitor”, „ezitant”, „fluctuant”, adică raportat la situația condamnatului acesta, într-adevăr, a fost recompensat din lunga perioadă de detenție, având în vedere că execută o pedeapsă de 12 ani și 3 luni închisoare, dar, de asemenea, a și fost sancționat disciplinar de 3 ori, de aceea instanța de fond a precizat că petentul a avut un comportament fluctuant când a apreciat comportamentul de care a dat dovadă condamnatul pe perioada detenției ca fiind oscilant.
Apreciază că pe perioada detenției condamnatul a avut un comportament oscilant, întrucât acesta a fost recompensat, dar și sancționat disciplinar. Pe cale de consecință, în ceea ce privește comportamentul deținutului, arată că nu există dovezi temeinice de îndreptare care să formeze convingerea instanței că acesta se îndreaptă către o normalitate.
De asemenea, susține că din pedeapsa de 12 ani și 3 luni închisoare condamnatul a câștigat ca urmare a muncii prestate doar 92 de zile, deci nici această condiție privind stăruința în muncă nu a fost o dovadă temeinică de îndreptare. Totodată, văzând și împrejurarea că petentul – condamnat este cunoscut cu antecedente penale, prin raportare la persoana acestuia, apreciază că liberarea condiționată la acest moment procesual nu este oportună față de cele expuse anterior. În consecință, pune concluzii de respingere a contestației și menținerea nu doar ca legală, ci și ca temeinică a sentinței pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București. Cu cheltuieli de judecată în sarcina contestatorului – condamnat.
Contestatorul-condamnat O. I. M., având ultimul cuvânt, solicită liberarea sa condiționată. Învederează că are un copil la liceu care practică un sport de performanță, soția sa este bolnavă, are un raport în curs de desfășurare, a participat la 3 sau 4 cursuri, mai are o evidențiere făcută, dar nu a primit un exemplar de pe această evidențiere la acest moment. Solicită să fie liberat condiționat pentru a merge acasă la familie.
Tribunalul declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penala nr. 1515/17.06.2015 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._, s-au dispus următoarele:
S-a respins ca nefondată cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul O. I. M. (fiul lui G. și A., născut la data de 28.01.1980 în București, CNP_).
S-a fixat termen de reiterare a cererii la data de 03.12.2015.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat petentul - condamnat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul pentru asistența juridică din oficiu s-a plătit conform Protocolului încheiat între M. Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, sub nr._, petentul - condamnat O. I. M. a contestat procesul - verbal al Comisiei de liberări din cadrul PNT București - Jilava prin care s-a propus amânarea liberării condiționate, solicitând liberarea sa condiționată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut că la data de 04.06.2015 Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate, din cadrul Penitenciarului București - Jilava a analizat situația condamnatului și a dispus amânarea sa cu 6 luni.
Din procesul - verbal nr. 21/04.06.2015 rezultă că petentul se află în executarea pedepsei de 12 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 258/2014 pronunțată de Tribunalul G., în baza căreia a fost emis mandatul de executare nr. 261/2014. Executarea pedepsei a început la data de 29.12.2005 și va expira la 28.03.2018; pedeapsa este egală cu 4.473 zile, iar pentru a putea deveni propozabil în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute 3/4 din pedeapsă, respectiv 3.354 zile, din care, în cazul în care muncește 372 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate, și 2.982 zile efectiv executate. A executat de la 29.12.2005 până la 04.06.2015 un număr de 3.445 zile, i se consideră ca executate pe baza muncii prestate 92 zile, în total având 3.537 zile câștigate și executate.
Instanța de fond a făcut aplicarea art. 5 NCP cu privire la legea penală mai favorabilă și a analizat condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale și procesual penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate, instanța a constatat că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive, atât cu privire la cerințele imperative pentru acordarea liberării condiționate, cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiționat. În plus, noua reglementare cuprinde cerințe suplimentare cum ar fi îndeplinirea integrală a obligațiilor civile, faptul că persoana condamnată are vocația de a fi liberată condiționat numai dacă execută pedeapsa în regim semideschis sau deschis.
Potrivit art. 59 din Codul penal din 1969, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei condamnatul care a executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege, este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Petentul - condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, însă acest lucru nu îi conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea liberării condiționate. Liberarea condiționată este o măsură de excepție, care trebuie justificată temeinic de comportamentul condamnatului, de natură a crea instanței convingerea că executarea restului de pedeapsă în stare de libertate ar conduce la atingerea scopului educativ și preventiv al pedepsei.
Instanța de fond a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, întrucât condamnatul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, nu a fost disciplinat, este cunoscut cu antecedente penale, iar timpul executat din pedeapsă nu este suficient pentru reeducarea acestuia.
Astfel, pe durata detenției petentul a avut un comportament oscilant, nu a făcut eforturi serioase în vederea reintegrării sociale, a fost recompensat de cinci ori, dar a fost și sancționat disciplinar de trei ori, a prestat sporadic activități productive.
Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate conduce în mod automat la liberare condiționată, instituție juridică care de altfel ar trebui să garanteze cel puțin teoretic că petentul - condamnat, odată pus în libertate, nu își va mai continua comportamentul infracțional.
Petentul este cunoscut cu antecedente penale, ceea ce impune prudență la analiza oportunității liberării condiționate.
Totodată, pedeapsa pe care o execută în prezent urmează să expire în cursul anului 2018, iar de la analiza precedentă și până în prezent nu au intervenit elemente care să fi schimbat, în mod substanțial și pozitiv, situația petentului - condamnat.
Față de aceste considerente, instanța de fond a apreciat că la acest moment este nevoie de executarea în continuare a pedepsei în vederea atingerii scopului educativ și preventiv prevăzut de lege, urmând să respingă cererea de liberare condiționată ca nefondată, conform art. 587 alin. 2 Cod procedură penală.
Instanța a fixat un termen de reiterare a cererii la data de 03.12.2015 (șase luni de la momentul analizei în cadrul comisiei), termen pe care l-a considerat necesar a fi stabilit în vederea reexaminării situației petentului.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, petentul - condamnat a fost obligat la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul pentru asistența juridică din oficiu s-a plătit conform Protocolului încheiat între M. Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație petentul-condamnat O. I. M., contestație înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ la data de 06.07.2015.
Examinând sentința contestată, față de motivele invocate și din oficiu, Tribunalul va respinge contestația formulată de petentul O. I. M., pentru următoarele considerente:
Tribunalul apreciază că judecătorul fondului a analizat în mod amănunțit situația condamnatului O. I. M., atât din punct de vedere legal, cât și personal, pronunțând o soluție legală și temeinică.
Astfel, conform art. 100 alin. 1 NCP condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii sunt, printre altele:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Conform art. art. 59 Cod penal 1969, după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Analizând comparativ instituția liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii, conform disp. art. 59 Cod penal 1969 și art. 100 NCP, Tribunalul constată că, sub aspectul condițiilor ce trebuie îndeplinite de condamnat pentru a beneficia de aceste dispoziții, dispozițiile legale din vechea lege sunt mai favorabile acestuia.
Astfel, legea nouă introduce condiții noi pe care condamnatul trebuie să le îndeplinească în cazul în care dorește să beneficieze de beneficiile liberării condiționate cum ar fi: cel condamnat să se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis și cel condamnat să fi îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească. Prin alin. 4 al art. 100 NCP s-a reformulat într-o manieră mai largă condiția cu privire la evaluarea din punct de vedere personal a condamnatului după executarea fracției obligatorii prevăzută de lege.
Făcând aplicarea disp. art. 59 din Cod penal 1969, Tribunalul constată că, într-adevăr chiar dacă condamnatul a executat fracția prevăzută de lege, timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să își însușească în totalitate scopul preventiv și educativ al pedepsei și nu este pregătit din punct de vedere educativ să revină în societate, având în vedere natura infracțiunii săvârșite (infracțiunea de trafic de minori) caracterizată printr-o gravitate socială deosebită, prin lipsă de respect față de valori esențiale. Tribunalul apreciază că timpul efectiv executat nu este suficient pentru reeducarea acesteia, toate aceste elemente formând convingerea că la momentul prezent, contestatorul nu prezintă suficiente dovezi ale realizării unor eforturi concrete îndestulătoare în sensul reeducării.
Se observă, de asemenea, așa cum rezultă din caracterizarea aflată la dosarul cauzei, contestatorul se află în executarea unei pedepse de 12 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, iar de la depunerea în penitenciar și până la această analiză a comisiei petentul a avut un comportament în general oscilant și, deși a participat la activitățile de educație și intervenție psihosocială organizate la nivelul secției de deținere, în prezent fiind înscris la cursurile de școlarizare (clasele I - IV), a desfășurat sporadic activități productive cu întreruperi în martie și iunie 2007, februarie 2008, martie 2009 și noiembrie 2012, a fost sancționat disciplinar de 3 ori pentru deținere de obiecte interzise (telefon mobil) și substituirea identității altui deținut, în prezent este în curs de cercetare disciplinară pentru deținere de obiecte interzise (telefon mobil), a fost recompensat de 5 ori pentru implicarea în cadrul activităților de reintegrare socială, dar și cu ridicarea măsurilor disciplinare aplicate anterior, este de natură a crea convingerea instanței că persoana condamnată nu este pregătită din punct de vedere educativ să revină în societate, nedând dovadă că ar încerca să se evidențieze în vreun fel, motiv pentru care nu există suficiente garanții că petentul condamnat, odată pus în libertate, nu va reitera un comportamentul infracțional.
Deși petentul a participat la programe de activități educative și asistență psihosocială organizate la locul de deținere, numărul acestora poate fi considerat redus în raport cu perioada efectivă de timp petrecută în interiorul locului de detenție, respectiv din anul 2005. Prin urmare, eforturile depuse de petent au fost minime și nicidecum nu pot duce la concluzia existenței unor dovezi temeinice de îndreptare.
Termenul fixat de instanța de fond după data de 03.12.2015, nu apare excesiv și nejustificat, ci rezonabil și necesar, remarcând și considerentele expuse anterior.
Aspectele invocate de apărare, în sensul că petentul a executat o fracție mult mai mare decât minimul prevăzut de lege, a participat la activități educative și a fost recompensat, deși apar favorabile, raportat la toate motivele expuse anterior sunt insuficiente la acest moment, în vederea liberării condiționate. Aspectele pozitive trebuie continuate și consolidate.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul constată că prima instanță a făcut o justă apreciere a dispozițiilor incidente în cauză, prin prisma criteriilor enumerate de art. 59 Cod penal, nejustificându-se, la acest moment, liberarea condiționată și, în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală raportat la art. 587 alin. 3 Cod procedură penală va respinge ca nefondată contestația formulată de O. I. M. împotriva sentinței penale nr. 1515 din data de 17.06.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
Văzând și disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală raportat la art. 587 alin. 3 Cod procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de O. I. M. (fiul lui G. și A., născut la 28 Ianuarie 1980, în prezent încarcerat la Penitenciarul București – Jilava) împotriva sentinței penale nr. 1515 din data de 17.06.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 200 lei (care se vor achita în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Direcția de Trezorerie B. - Cod fiscal_).
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06.08.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. G. M. C. I.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 82/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 484/2015.... → |
|---|
