Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 669/2015. Tribunalul ILFOV
| Comentarii |
|
Decizia nr. 669/2015 pronunțată de Tribunalul ILFOV la data de 19-11-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ILFOV - SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 669/C
Ședința publică din data de 19.11.2015
Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE – R. P.
GREFIER – M. C. I.
M. P. – P. de pe lângă Tribunalul Ilfov a fost reprezentat de procuror G. F..
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect contestația la liberarea condiționată formulată de contestatorul-petent P. V. împotriva sentinței penale nr. 2115 din data de 18.09.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.
Potrivit art. 369 alin. 1 Cod procedură penală, ședința de judecată a fost înregistrată cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat contestatorul-petent P. V. personal, aflat în detenție la Penitenciarul București - Jilava și asistat de apărător desemnat din oficiu - avocat Schramm C., cu delegația pentru asistentă juridică obligatorie . nr._/2015 depusă la fila 21 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Tribunalul acordă cuvântul în dezbaterea contestației.
Apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului-petent P. V., având cuvântul, solicită admiterea contestației împotriva sentinței penale nr. 2115 din data de 18.09.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.
Pe fondul cauzei, solicită liberarea condiționată a petentului, având în vedere că acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare, a participat la programe și activități educative și de asistență psihosocială și a executat fracția din pedeapsă prevăzută de lege, respectiv 1.608 zile până la data de 20.08.2015. În consecință, solicită liberarea condiționată a petentului.
Reprezentantul Ministerului P., având cuvântul, apreciază sentința pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București ca fiind legală și temeinică, motiv pentru care solicită respingerea contestației ca nefondată, având în vedere pedeapsa de 7 ani închisoare pe care o execută petentul, precum și natura infracțiunii comise.
Contestatorul-petent P. V., având ultimul cuvânt, solicită liberarea sa condiționată, având în vedere că a participat la toate genurile de cursuri desfășurate în penitenciar, are 2 recompense, nu are rapoarte de incident, nu are abateri disciplinare, participă la un program de voluntariat și nu a beneficiat niciodată de instituția liberării condiționate. Arată că alți condamnați au beneficiat de liberarea condiționată chiar de câte 4 ori și nu înțelege de ce nu poate beneficia de liberare măcar o dată.
Mai arată că este foarte bolnav și are 2 copii bolnavi acasă, iar acum 2 luni și-a pierdut tatăl și nu a putut merge cu acesta „pe ultimul drum” pentru că nu i s-a dat voie. Solicită să se găsească vreo „portiță” pentru a i se admite cererea sa de liberare condiționată.
Tribunalul declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2115 din data de 18.09.2015 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 4 București, în temeiul art. 587 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 59-60 Cod penal 1969 și cu aplicarea art. 5 Noul Cod penal, a respins cererea formulată de petentul - condamnat P. V., fiul lui D. și M., născut la data de 15.02.1968, CNP_, deținut în Penitenciarul București - Jilava, ca neîntemeiată.
A fost fixat termen de reiterare a cererii la data de 20.08.2016.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală a fost obligat petentul - condamnat la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat.
Onorariile apărătorilor din oficiu care au asigurat asistența juridică a petentului în dosarele reunite s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Măsura dispusă s-a comunicat Administrației locului de deținere a petentului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București sub nr._ din data de 16.10.2015 (urmare a declinării competenței conform sentinței penale nr. 861/26.05.2015 a Tribunalului București – Secția I Penală în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București, iar prin sentința penală nr. 2115/18.09.2015, Judecătoria Sectorului 4 București, în temeiul art. 43 alin. 3 Cod procedură penală, a dispus reunirea dosarelor nr._/4/2015,_/4/2015 și_/4/2015 la dosarul nr._, având în vedere identitatea de părți și obiect), petentul-condamnat P. V. a contestat procesul - verbal al Comisiei de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate, din cadrul Penitenciarului București - Jilava prin care s-a propus amânarea liberării condiționate.
Cererea nu a fost motivată în fapt și în drept.
Au fost atașate la dosarul cauzei caracterizare, procesul-verbal întocmit de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate.
Analizând actele și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal nr. 32/20.08.2015 întocmit de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate constituită la nivelul Penitenciarului Jilava București, s-a reținut că petentul a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare (2.557 zile) prin sentința penală nr. 136/2011 pronunțată de Tribunalul V. (mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 186/2012). Executarea pedepsei a început la data de 17.12.2010 și durata executării pedepsei urmează să se împlinească la data de 16.12.2017, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute fracția de 2/3 din pedeapsă, respectiv 1.704 zile de închisoare.
Comisia a constatat sub acest ultim aspect că deținutul a executat, de la 17.12.2010 până la 20.08.2015, un număr total de 1.708 zile.
Comisia a apreciat că deținutul nu poate fi liberat condiționat, reținându-se că petentul a avut un comportament indisciplinat, lipsind dovezile temeinice de îndreptare. Petentul se află la prima analiză.
Analizând prevederile legale în materia liberării condiționate în vigoare la data săvârșirii faptei, instanța de fond a reținut că potrivit art. 59 din Codul penal 1969, poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracția de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Astfel, trebuie observat că, în cauză, instanța a făcut aplicarea art. 5 din NCP cu privire la legea penală mai favorabilă și a analizat condițiile impuse de lege pentru acordarea beneficiului liberării condiționate conform legislației anterioare, iar nu conform noilor reglementări penale intrate în vigoare la data de 01.02.2014. Analizând condițiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiționate instanța de fond a constatat că legea penală mai favorabilă este cea a Codului Penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziții mai permisive, atât cu privire la condițiile pentru acordarea liberării condiționate, cât și cu privire la modul de supraveghere al petentului după dispunerea măsurii liberării condiționate.
Instanța de fond a reținut că potrivit art. 59 VCP, poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracția de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele penale.
Totodată, conform art. 59 alin. 1 și 2 VCP, fracția de pedeapsă executată trebuie să fie de 2/3 în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, din care executarea efectivă trebuie să fie de cel puțin jumătate în cazul în care se ține seama de partea din durata pedepsei care poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate.
Raportând aceste criterii legale la situația petentului - condamnat și analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța a apreciat că prin executarea fracției obligatorii de pedeapsă, având un total de 1.708 zile câștigate și executate, petentul - condamnat a dobândit numai o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate.
În ceea ce privește celelalte condiții prevăzute de lege, instanța a reținut că în perioada executării pedepsei, condamnatul a avut un comportament necorespunzător, fiind sancționat pentru nerespectarea Regulamentului de ordine interioară de 2 ori și fiind recompensat o singură dată, aspecte care relevă atitudinea indiferentă a petentului față de scopul pedepsei aplicate.
Astfel, instanța de fond a constatat că participarea la programe și activități educative și de asistență psihosocială organizate la locul de deținere este una minimală în raport cu perioada efectivă de timp petrecută în interiorul locului de detenție. Prin urmare, eforturile depuse de petent nu pot conduce la concluzia existenței unor dovezi temeinice de îndreptare.
Instanța a reținut că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a petentului chiar dacă acesta a îndeplinit fracția prevăzută de lege, deoarece față de acesta funcțiile pedepsei nu au fost realizate, impunându-se ca acesta să-și intensifice eforturile în ceea ce privește formarea unei atitudini de respect față de valorile sociale și ordinea de drept. Simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea beneficiului liberării condiționate, în condițiile în care petentul nu s-a evidențiat în vreun fel la locul de deținere, acolo unde ar fi trebuit ca funcțiile pedepsei să fie îndeplinite față de acesta, iar el ar trebui să fie redat societății cu convingerea că se va reintegra și nu va mai încălca ordinea de drept. De asemenea, trebuie observat și faptul că există un risc destul de ridicat ca petentul să nesocotească regulile de drept penal în cazul în care nu există garanții certe a unei reeducări a comportamentului acestuia, având în vedere natura faptelor săvârșite de către petent.
În consecință, având în vedere comportamentul avut până la acest moment instanța de fond a constatat astfel că timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să își însușească în totalitate scopul preventiv și educativ al pedepsei, prevăzut de art. 52 VCP, astfel încât în viitor să nu mai comită și alte infracțiuni și să fie redat societății.
Față de cele reținute mai sus, având în vedere dispozițiile art. 59-60 din VCP și art. 587 alin. 2 Cod procedură penală și considerând că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu este atins, instanța a apreciat că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a condamnatului, motiv pentru care a respins cererea ca neîntemeiată.
Instanța de fond a fixat termen de reiterare a cererii la data de 20.08.2016, un termen egal cu cel propus de comisia de liberări, termen pe care instanța l-a considerat corespunzător comportamentului dezinteresat manifestat de petent.
Instanța de fond a considerat că fixarea unui termen de amânare de 12 luni este justificată în raport de comportamentul petentului, acesta fiind sancționat disciplinar de 2 ori și nemanifestând implicare în programele și activitățile educaționale care ar putea conduce la existența prezumției de reeducare a petentului. Instanța a considerat că fixarea acestui termen îl poate ajuta pe petent să înțeleagă că pentru a putea beneficia de instituția liberării condiționate trebuie să-și intensifice eforturile de reeducare, să participe la activități care îl pot ajuta să se reintegreze în societate, nefiind de ajuns doar faptul că acesta nu a cauzat probleme deosebite în penitenciar până în prezent.
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală petentul - condamnat a fost obligat la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariile apărătorilor din oficiu care au asigurat asistența juridică a petentului în dosarele reunite s-au avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație petentul P. V., cale de atac înregistrată pe rolul Tribunalului Ilfov - Secția Penală sub nr._ din data de 16.10.2015.
Examinând sentința contestată, față de motivele invocate și din oficiu, Tribunalul va respinge contestația formulată de petentul P. V., pentru următoarele considerente:
Astfel cum în mod legal și temeinic a reținut instanța de fond, simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate duce în niciun caz automat la acordarea liberării condiționate, instituție juridică ce, de altfel, ar trebui să garanteze cel puțin teoretic că petentul-condamnat, odată pus în libertate, nu își va perpetua comportamentul infracțional, garanție ce ar trebui să reiasă din faptul că în penitenciar acesta a avut un comportament care să genereze măcar o prezumție în acest sens.
Or, din caracterizarea înaintată de Penitenciarul București - Jilava rezultă faptul că petentul-condamnat, de la depunerea în penitenciar și până la prima analiză a Comisiei, a avut un comportament oscilant, fiind sancționat disciplinar de 2 ori pentru nerespectare ROI (a fumat în cameră, a urinat în curtea de plimbare) și recompensat o dată cu ridicarea unei măsuri disciplinare aplicate anterior pentru implicarea sa în cadrul activităților de educație. Prin urmare, eforturile depuse de acesta au fost minime și nicidecum nu pot duce la concluzia existenței unor dovezi temeinice de îndreptare.
Se constată că persoana condamnată, deși a executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege, din punct de vedere disciplinar a adoptat un comportament oscilant, rezultând astfel că, în speță, continuarea privării de libertate în baza unei hotărâri definitive de condamnare poate fi apreciată ca reprezentând soluția legală și necesară pentru ocrotirea societății, pentru înfăptuirea justiției și atingerea funcțiilor pedepsei, printre care și cea de exemplaritate.
Pe de altă parte, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvârșite pentru care petentul execută în prezent pedeapsa de 7 ani închisoare (lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte), restul rămas de executat, cuantumul ridicat al pedepsei pe care acesta o are de executat, precum și comportamentul oscilant manifestat pe perioada detenției, Tribunalul apreciază că se impune executarea în continuare a pedepsei, în vederea atingerii scopului educativ și preventiv al acesteia, atât pentru a atrage atenția petentului asupra ordinii de drept și normelor de conviețuire socială, cât și asupra obligativității respectării acestor valori, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune liberarea condiționată.
Prin urmare, Tribunalul apreciază că la acest moment nu se impune liberarea condiționată a condamnatului, motiv pentru care va respinge contestația ca nefondată, făcând și aplicarea disp. art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b) Cod procedură penală raportat la art. 587 alin. 3 Cod de procedură penală respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul-petent P. V. (fiul lui D. și M., născut la 15 Februarie 1968, în prezent încarcerat la Penitenciarul București – Jilava).
În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 230 lei (care se vor achita în contul pentru Tribunalul Ilfov - RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Direcția de Trezorerie B. - Cod fiscal_).
În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 130 de lei, se avansează și va fi plătit din fondul Ministerului Justiției în favoarea Baroului Ilfov conform Protocolului încheiat între M. Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 19.11.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. P. M. C. I.
Red. și tehnored. jud. R.P. /06.01.2016
Jud. Sectorului 4/jud. C.M.M.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 659/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 398/2015.... → |
|---|
