Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340 NCPP. Încheierea nr. 261/2015. Tribunalul OLT
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 261/2015 pronunțată de Tribunalul OLT la data de 07-10-2015
ROMANIA
Tribunalul O.
Dosar_
ÎNCHEIERE nr. 261
Ședința din Camera de Consiliu din data de: 7.10.2015
Instanța constituită din:
Judecător de Cameră Preliminară: D. M. C.
Grefier: D. C.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul O.
Pe rol fiind soluționarea cauzei penale, având ca obiect plângere împotriva soluției procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul O. în dosarul nr. 380/P/2014 privind pe petentul A.-Agenția Județeană a Finanțelor Publice O. pentru DGRFP C. în contradictoriu cu intimatul N. I..
Dezbaterile au avut loc in ședința din camera de consiliu din data de 23.09.2015 fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când judecătorul de cameră preliminară având nevoie de timp a hotărât următoarele:
JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ
Constată că
Prin cererea înregistrată la Tribunalul O. sub nr._ petenta AJFP O. în numele și pentru DRFP C. a formulat plângere împotriva soluției de clasare a cauzei privind pe intimatul N. I., cercetat pentru infracțiunile prev și ped de art. 9 alin. 1 lit. b) și c) din Legea 241/2005 dispusă prin Ordonanța emisă la data de 30.04.2015 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul O. și menținută prin Ordonanța nr. 97/II/2/2015, după respingerea plângerii de către Primul Procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul O..
În motivarea de fapt a cererii sale petenta a arătat că în urma controlului efectuate de DGFP O. – Activitatea de Inspecție Fiscală la . P. s-a constatat că această societate comercială a fost administrată succesiv de N. I. în perioada 12.02.2009 – 27.07.2009 și de T. L. G. în intervalul de timp 28.07._11 și că pe de o parte aceștia au omis în parte să evidențieze venituri realizate iar pe de altă parte au înregistrat în contabilitate venituri care nu au la bază cheltuieli reale.
S-a arătat că în perioada în care a fost administrator intimatul N. I. s-a desfășurat cea mai mare parte a operațiunilor suspecte și cea mai mare parte a sumelor stabilite ca diferențe și obligații fiscale reprezentând prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului vizează trimestrul I și II 2009, după momentul cesiunii activității societății operațiunile producătoare de prejudiciu restrângându-se semnificativ, pentru ca în scurt timp societatea a intrat în insolvență.
În drept s-a făcut referire la dispozițiile art. 340 și 341 NCPP.
S-a dispus atașarea dosarului de urmărire penală.
Judecătorul de cameră preliminară analizând actele și lucrările dosarului constată că plângerea este nefondată pentru următoarele considerente:
La data de 24.09.2014 a fost înregistrat la P. de pe lângă Tribunalul O. dosarul 380/P/2014 urmare a Ordonanței emisă la data de 27.08.2014 în dosarul 43D/P/2013 al DIICOT – Biroul Teritorial O. prin care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de grup organizat prev de art.367 din NCP și declinarea competenței de soluționare a cauzei sub aspectul infracțiunilor de evaziune fiscală.
Pentru intervalul de timp în care administrator al . P. a fost intimatul N. I., referitor la infracțiunile de evaziune fiscală prev și ped de art. 9 alin. 1lit. b) și c ) din Legea 241/2005, s-a stabilit deja prin Ordonanța emisă la data de 29.05.2015 în dosarul 76/P/2012 al Direcției Naționale Anticorupție neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile prev și ped de art. 9 alin. 1 lit. b) și c) din Legea 241/2005.
În ceea ce privește intervalul de timp în care administrator al societății comerciale menționate a fost T. L. G., se reține că aceasta a decedat la data de 11.12.2012, așa cum a rezultat din extrasul din registrul de deces nr._/13.02.2013 emis de Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidența Persoanelor D., astfel că nu mai poate fi trasă la răspundere penală și cu atât mai puțin intimatul N. I., care nu este responsabil de operațiunile derulate în perioada menționată.
Referitor la intimatul N. I. rămân de actualitate considerentele avute în vedere de procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (filele 62 -72 UP), în sensul că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/28.12.2009 care nu a fost contestat a fost aplicată . P. amenda contravențională în cuantum de 483.063 lei, reținându-se încălcarea dispozițiilor art. 219 alin. 1 din OG 92/2003, astfel că prin declanșarea urmăririi penale în cauză s-ar aduce atingere prevederilor art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cu care nimeni nu poate fi judecat de două ori pentru aceeași faptă.
S-a stabilit că fapta de a nu depune la organul fiscal teritorial declarațiile cod 390 și 394 de către administratorii . P. cu scopul de a se sustrage de la plata TVA și a impozitului pe profit ca fiind săvârșită de calificată drept contravenție poate fi asimilată unei „acuzații în materie penală” iar sancțiunea aplicată poate fi asimilată noțiunii de „pedeapsă”, astfel cum au fost acestea prevăzute în dispozițiile art.6 și 7 din CEDO, raportat la calificarea faptei în dreptul național, natura faptei incriminate și natura și gravitatea sancțiunii.
S-a reținut că dispozițiile art. 219 alin. 1 din OG 92/2003 se aplică tuturor fiind deci cu sferă de aplicabilitate generală deoarece Codul de procedură fiscală instituie dispoziții cu aplicabilitate generală și sancțiunile prevăzute de acesta se aplică tuturor și în plus că sancțiunea aplicată, respectiv amenda contravențională în sumă de 483.063 lei are caracter punitiv iar nu un caracter reparator.
De asemenea există elemente esențiale comune pentru contravenția prev de art. 219 alin. 1 din OG 92/2003, de a nu depune la organul fiscal teritorial declarațiile cod 390 și 394 și obligația evidențierii operațiunilor desfășurate și de a se abține de la a nu evidenția operațiunile efectuate și veniturile realizate, ceea ce conduce la concluzia identității de obiect pentru incriminarea contravențională și penală.
Raportat la considerentele ce preced se judecătorul de cameră preliminară din cadrul tribunalului apreciază că la acest moment nu se mai poate declanșa urmărirea penală pentru infracțiunile de evaziune fiscală prev și ped de art. 9 alin. 1 lit. b) și c) din Legea 241/2005 față de intimatul N. I., drept pentru care se va respinge plângerea formulată de petenta AJFP O. în numele și pentru DRFP C. împotriva soluției de clasare a cauzei privind pe intimatul N. I., cercetat pentru infracțiunile prev și ped de art. 9 alin. 1 lit. b) și c) din Legea 241/2005 dispusă prin Ordonanța emisă la data de 30.04.2015 de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul O. și menținută prin Ordonanța nr. 97/II/2/2015, după respingerea plângerii de către Primul Procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul O., ca nefondată.
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. 2 referitoare la plata cheltuielilor judiciare către stat în situația respingerii cererii de față,
PENTRU ACESE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art. 341 alin. 6 lit. a și alin. 8 din NCPP respinge plângerea formulată de petenta AFP O. în numele și pentru DGRFP C. cu sediul procesual în mun. Slatina, ., jud. O. împotriva Ordonanței de clasare emisă în dosar 380/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul O. din data de 30.04.2015 menținută prin Ordonanța nr. 97/II/2/2015, ca nefondată.
În baza art. 275 alin. 2 din NCPP obligă petenta la plata sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.10.2015.
Judecător de cameră preliminară Grefier
D. M. C. D. C.
Tehnoredactat DMC
Ex.2/16.10.2015
| ← Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... → |
|---|
