Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 212/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 212/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 19-06-2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA PENALA
Dosar nr._
DECIZIA PENALĂ NR. 212
Ședința publică din data de 19.06.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE - S. A. C.
GREFIER - D. L.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror R. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de P. de pe lângă J. Ploiești împotriva s.p. nr. 764/12.03.2014 a Judecătoriei Ploiești în dosarul penal nr._, privind pe condamnata F. M. M., fiica lui C. și A., născută la 15.12.1982, în prezent aflată în Penitenciarul Târgșor.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns condamnata F. M. M. personal, în stare de deținere, asistată de avocat din oficiu D. C. din cadrul Baroului Prahova, potrivit delegației pentru asistența juridică obligatorie aflată la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care.
Cu permisiunea instanței avocat D. C. a luat legătura cu condamnata.
După declarația orală că nu mai sunt cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cererea în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul în fond solicită în temeiul disp. art. 23 alin. 3 din Legea nr. 255/2013 admiterea contestației, desființarea sentinței penale nr. 7764/12.03.2014 pronunțată de J. Ploiești și în rejudecare să se constate că în ceea ce privește concursul de infracțiuni prev. de art. 208 alin.1 -229 alin. l lit a Cod penal din anul 1969 și violare de domiciliu, se va constata că în noul Cod penal îi corespunde infracțiunea complexă de furt calificat prev. de art. 229 alin. 2 lit b care este pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani astfel că nu se impune aplicarea art. 6 alin. 1 din NCP iar pedeapsa rezultantă aplicată este aceeași cu cea care se va executa, respectiv de 7 ani.
Avocat D. C. având cuvântul în fond pentru petenta condamnată F. M. M., solicită respingere a contestației formulate de Ministerul Public și menținerea sentinței pronunțate de J. Ploiești.
Condamnata F. M. M. având ultimul cuvânt arată că dorește menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond.
TRIBUNALUL:
Deliberând asupra contestației penale de față, constată următoarele:
Prin s.p. nr. 764/17.03.2014 pronunțată de J. Ploiești, în baza art. 23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 C. proc. pen., s-a admis contestația la executare ca urmare a sesizării formulate de Comisia de evaluare a dosarelor constituită în cadrul Penitenciarului Ploiești, privind pe condamnata F. M. M., născut la data de 15.12.1982, fiul lui C. si A., C.N.P._.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată de 6 ani închisoare dispusă prin s.p. nr. 258/19.02.2013 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 597/23.04.2013 a Curții de Apel Ploiești, după cum urmează: pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr.prev.de art. 192 alin. 2 C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen și art. 320 ind.1 alin. 7 C.proc.pen., faptă din 14.08.2012; pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr.prev.de art. 208 alin. 1 – 209 alin.1 lit. a C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen și art. 320 ind.1 alin. 7 C.proc.pen., faptă din 14.08.2012; pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința nr. 1406/22.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă la data de 13.08.2012 și prin care, urmare, în baza art. 83 alin. 1 C.pen, a revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
S-a menținut revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința nr. 1406/22.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă la data de 13.08.2012, în baza art. 83 alin. 1 C.pen, dispusă prin s.p. nr. 258/19.02.2013 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 597/23.04.2013 a Curții de Apel Ploiești.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată de 5 ani închisoare dispusă prin s.p. nr. 585/28.06.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, definitivă prin decizia penală 2196/15.11.2012 a Curții de Apel București, după cum urmează: pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr.prev.de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 – 209 alin.1 lit. aC.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen., faptă din 23.05.2011, pedeapsa care în baza art. 6 Noul cod penal a fost redusă la maximul special de 3 ani prev. de art. 228 alin. 1 Noul cod penal; pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infr.prev.de art. 192 alin. 2 C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen., faptă din 23.05.2011, pedeapsă care în baza art. 6 din Noul cod penal a fost redusă la maximul special de 2 ani prev. de art. 224 alin. 2 Noul cod penal; pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev.de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 – 209 alin.1 lit. a alin. 2 lit.b C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen., faptă din 17.11.2011, pedeapsă care în baza art. 6 Noul cod penal a fost redusă la maximul special de 3 ani prev. de art. 228 alin. 1 Noul cod penal; pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev.de art. 192 alin. 2 C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen., faptă din 17.11.2011, pedeapsă care în baza art. 6 din Noul cod penal a fost redusă la maximul special de 2 ani prev. de art. 224 alin. 1 Noul cod penal; pedeapsa de 3 ani închisoare urmare a anularii suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicata prin s.p. nr. 1406/2012 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 1936/12.10.2011 a Curții de Apel București; pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare urmare a anulării suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicata prin s.p. nr. 754/17.11.2009 a Judecătoriei Sector 6 București, definitivă prin decizia penală nr. 1643/R/19.10.2010 a Curții de Apel București; sporul de 1 an închisoare.
În baza art. 36 al.1 C.p. rap. la art. 33 lit.a C.p. cu aplic. art. 34 lit.b C.p. si art. 35 C.pen. au fost contopite pedepsele principale menționate anterior, repuse în individualitatea lor si astfel cum au fost reduse, dispunându-se ca petenta condamnată să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani inchisoare la care adauga sporul de 1 an intrat în autoritate de lucru judecat, condamnata executand în final 4 ani inchisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art.71, art.64 lit.a, b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege in alegerile legislative, prev. de art. 64 al.1 lit. a C.p.
S-a dispus anularea M.E.P.I. nr. 1905/11.12.2013 emis în baza sentinței penale nr. 1589 din 22.07.2013 pronunțată de J. Ploiești, definitiva prin decizia penala nr. 594/06.12.2013 a Tribunalului Prahova și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii.
S-a dedus perioada reținerii 25.01.2012, 08.09.2009, a arestării preventive de la 21.09.2009 la 19.10.2009, și a perioadei executate de la 14.08.2012 la zi.
În baza art. 275 al. 3 din C.pr.p. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că infracțiunea de furt calificat, prev. si ped. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1, lit. a C. pen. nu mai este prevăzută de noua reglementare în sensul agravantei prev. de art. 209 al. 1, lit. a C. pen. 1969, fapta fiind prevăzută doar în forma simplă, de art. 228 C. pen., regimul sancționator fiind cuprins între limitele de pedeapsa de 6 luni la 3 ani sau cu amenda, astfel că se impune reducerea pedepsei aplicate condamnatei la maximul special de 3 ani.
De asemenea, arată prima instanță că infracțiunea de violare de domiciliu prev. si ped. de art. 192 alin. 2 C. pen. anterior, în varianta agravanta de doua sau mai multe persoane nu mai este prevăzută de actuala reglementare, fapta fiind prevăzută doar în forma simplă, de art. 224 alin. 1 C. pen., regimul sancționator fiind cuprins între limitele de pedeapsa de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
De asemenea, instanța a constatat că infracțiunea de violare de domiciliu în forma agravata prev. de art. 224 alin. 2 C.pen. are ca regim sancționator pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amenda, prin urmare, în temeiul art. 6 C.pen. se impune reducerea pedepsei aplicata inculpatei la maximul special de 3 ani.
Împotriva acestei soluții, în termen legal, a declarat contestație P. de pe lângă J. Ploiești.
În motivarea contestației, P. de pe lângă J. Ploiești a criticat sentința pentru nelegalitate, în sensul că în ceea ce privește concursul de infracțiuni prev. de art. 208 alin.1 -229 alin. l lit a Cod penal din anul 1969 și violare de domiciliu, se va constata că în noul Cod penal îi corespunde infracțiunea complexă de furt calificat prev. de art. 229 alin. 2 lit b care este pedepsită cu închisoare de la 2 la 7 ani astfel că nu se impune aplicarea art. 6 alin. 1 din NCP iar pedeapsa rezultantă aplicată este aceeași cu cea care se va executa, respectiv de 7 ani.
Tribunalul, examinând sentința contestată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, având în vedere și motivele invocate, constată contestația formulată ca întemeiată.
Astfel, Tribunalul reține că prin s.p. nr. 1589/22.07.2013 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin d.p. nr. 594/06.12.2013 a Tribunalului Prahova, s-a admis cererea de contopire pedepse formulată de condamnata F. M.. S-a dispus descontopirea pedepsei rezultante de 6 ani închisoare dispusă prin s.p. nr. 258/19.02.2013 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 597/23.04.2013 a Curții de Apel Ploiești, după cum urmează: pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev.de art. 192 alin. 2 C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen și art. 320 ind.1 alin. 7 C.proc.pen., faptă din 14.08.2012; pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev. de art. 208 alin. 1 – 209 alin.1 lit. a C.pen., cu aplicare art. 37 lit. a C.pen și art. 3201 alin. 7 C.proc.pen., faptă din 14.08.2012; pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința nr. 1406/22.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă la data de 13.08.2012 și prin care, urmare, în baza art. 83 alin. 1 C.pen, a revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
S-a menținut revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința nr. 1406/22.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 5 București, definitivă la data de 13.08.2012, în baza art. 83 alin. 1 C.pen, dispusă prin s.p. nr. 258/19.02.2013 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin decizia penală nr. 597/23.04.2013 a Curții de Apel Ploiești.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată de 5 ani închisoare dispusă prin s.p. nr. 585/28.06.2013 a Judecătoriei Sector 3 București, definitivă prin decizia penală 2196/15.11.2012 a Curții de Apel București, după cum urmează: pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev.de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 – 209 alin.1 lit. a C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen., faptă din 23.05.2011; pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev. de art. 192 alin. 2 C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen., faptă din 23.05.2011; pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev.de art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 – 209 alin.1 lit. a alin. 2 lit.b C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen., faptă din 17.11.2011; pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infr. prev.de art. 192 alin. 2 C.pen., cu aplicare art.37 lit. a C.pen.; pedeapsa de 3 ani închisoare urmare a anularii suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicata prin s.p. nr. 1406/2012 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin decizia penală nr. 1936/12.10.2011 a Curții de Apel București; pedeapsa de 2 ani și 9 luni închisoare urmare a anulării suspendării sub supraveghere a pedepsei aplicata prin s.p. nr. 754/17.11.2009 a Judecătoriei Sector 6 București, definitivă prin decizia penală nr. 1643/R/19.10.2010 a Curții de Apel București; sporul de 1 an închisoare.
În baza art. 36 C.penal, art. 39 alin. 1 C.penal, 33, 34 lit. b C.penal au fost contopite pedepsele descontopite anterior, dându-se spre executare pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1 an, în final executând 7 ani închisoare.
În baza acestei sentințe a fost emis M.E.P.I. nr. 1905/11.12.2013 al Judecătoriei Ploiești.
La data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 Noul Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 187/2012, legea de punere în aplicare a codului penal, pedeapsa aplicată pentru a infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a cestei legi.
Prin urmare, se constată că, în aplicarea acestor dispoziții, instanța este ținută să verifice doar dacă pedeapsa aplicată în concret printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru o anumită infracțiune, depășește limita maximă a pedepsei prevăzute de legea nouă pentru acea infracțiune.
În realizarea acestui demers, instanța va avea în vedere definiția noțiunii de pedeapsă prevăzută de lege, care potrivit dispozițiilor art. 187 C.penal reprezintă pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Prin urmare, nu pot fi avute în vedere instituții precum circumstanțele atenuante sau agravante (în acest sens s-a pronunțat și I.C.C.J. prin decizia nr. 8 din 26.05.2014, pronunțată în dezlegarea în principiu a unei probleme de drept), cauza de majorare a pedepsei prevăzută pentru infracțiunea continuată (în acest sens s-a pronunțat și I.C.C.J. prin decizia nr. 7 din 26.05.2014, pronunțată în dezlegarea în principiu a unei probleme de drept), reducerea pedepsei în cazul judecății potrivit art. 3201 C.p.p. (în acest sens s-a pronunțat și I.C.C.J. prin decizia nr. 14 din 16.06.2014, pronunțată în dezlegarea în principiu a unei probleme de drept) sau alte cauze de majorare sau reducere a pedepsei.
Se va face o corespondență între textele legale care incriminează fapta concretă a persoanei condamnate, sub imperiul ambelor legi și apoi se vor compara limitele de pedeapsă.
Comparația vizează practic stabilirea, în funcție de fapta concretă comisă de o persoană, a încadrării juridice potrivit legii noi.
Aplicând principiile enunțate la cauza de față, Tribunalul constată că susținerile Parchetului de pe lângă J. Ploiești sunt întemeiate, în sensul că infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin.1 lit. a C.pen și de art. 192 alin. 2 C.pen. le este corespondentă infracțiunea complexă de furt calificat, prev. de art. 228 – 229 alin. 2 lit. b C.penal (comiterea furtului prin violare de domiciliu), infracțiune complexă pedepsită de lege cu închisoarea de la 2 al 7 ani.
Din studierea sentinței de condamnare a petentei reiese că într-adevăr fapta a fost comisă prin violare de domiciliu, în varianta folosirii de calități mincinoase, astfel că nu se impunea reducerea celor patru pedepse de către instanța de fond.
Cum nici în cazul celorlalte pedepse aplicate nu sunt incidente dispozițiile art. 6 C.penal, întrucât nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă, după cum a remarcat și instanța de fond, fapt necontestat nici de parchet și nici de către condamnată, soluția care s-ar fi impus ar fi fost respingerea sesizării formulate de Comisia din cadrul penitenciarului Târgșor.
Față de cele învederate, Tribunalul urmează ca în baza art. 4251alin. 7 pct. 2 lit. a C.p.p., să admită contestația formulată de P. de pe lângă J. Ploiești împotriva s.p. nr. 764/12.03.2014 a Judecătoriei Ploiești, să desființeze în totalitate sentința atacată și rejudecând cauza, în baza art. 6 C.penal să respingă sesizarea formulată de Comisia de evaluare a dosarelor constituită la nivelul Penitenciarului Târgșor privind pe condamnată.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat urmează să rămână în sarcina acestuia, iar onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de P. de pe lângă J. Ploiești împotriva s.p. nr. 764/12.03.2014 a Judecătoriei Ploiești, privind pe condamnata F. M. M., fiica lui C. și A., născută la 15.12.1982, în prezent aflată în Penitenciarul Târgșor.
Desființează în totalitate sentința atacată și rejudecând cauza, în baza art. 6 C.penal respinge sesizarea formulată de Comisia de evaluare a dosarelor constituită la nivelul Penitenciarului Târgșor privind pe condamnată.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2014.
PREȘEDINTE
S. A. C.
GREFIER
D. L.
Fiind în C.O.,
semnează P.-grefierul instanței
Red. S.A./S.A.
4 ex/ 02.07.2014
Dosar fond_ J. Ploiești
Judecător fond – B. I.
Operator de date cu caracter personal 4058
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 238/2014.... | Traficul de influenţă. Art.257 C.p.. Sentința nr. 704/2014.... → |
|---|
