Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. Legea 39/2003 art. 7. Sentința nr. 13/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 09-05-2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA PENALA
Dosar nr._
SENTINȚA PENALĂ NR.13
Ședința din Camera de Consiliu de la 9 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. M.
GREFIER C. T.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. G. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Pe rol fiind judecarea cererii de revizuire formulată de revizuientul P. G. V. în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.352/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Prahova.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 15 aprilie 2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru data de 30 aprilie 2014, dată la care pentru aceleași motive a amânat pronunțarea pentru data de 9 mai 2014, când după deliberare a pronunțat următoarea hotarâre.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei penale de față, constată:
Prin referatul nr. 73/III/6/2013 P. de pe lângă ICCJ – D.- S. Teritorial Ploiești a sesizat instanța în vederea judecării cererii de revizuire formulată de revizuientul P. G. V. în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr.352/2011 pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Prahova.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ .
Prin referatul nr. 455/_ din 3.12.2013 a Parchetului de pe langa ICCJ a fost sesizata instanța de judecată cu vederea judecării cererii de revizuire formulată de revizuientul P. G. V. în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 39/10.02.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr.89/08.06.2012 a Curții de Apel Ploiești,iar cauza s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr._ .
Întrucât intre cele doua cauze există conexitate, s-a dispus conexarea la dosarul_ a dosarului penal nr._ .
În prima cerere de revizuire petentul revizuient a susținut că în mod incorect prin s.p. 352/2011 a Tribunalului Prahova liderul grupului a fost condamnat la o pedeapsa neprivativa de libertate, în timp ce acesta executa o pedeapsa in regim privativ de libertate, învederând ca aceasta situatie este nelegală.
Ulterior, prin a doua cerere de revizuire acesta a sustinut că între sentinta penala nr. 352/2011 si 39/10.02.2012 ambele ale Tribunalului Prahova ar exista cazul de revizuire al acestora pe temeiul dispozițiilor art. 394 al.1. lit.e în sensul că acestea nu se pot concilia, deoarece se exclud una pe cealaltă.
Instanta a apreciat că atașarea dosarului penal nr._ al Tribunalului Prahova se impunea, motive pentru care a si dispus conexarea celor doua cereri de revizuire ale petentului.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor ce reglementează cazurile de revizuire prevăzute de lege, respectiv art.453 lit.a -f ( fostul art. 394 lit., a si f c.p.), tribunalul apreciază că cererea formulată de condamnat este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare, pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Prin Rechizitoriul nr. 40/D/P/2010 al Ministerului Public- Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.I.I.C.O.T-. S. Teritorial Ploiești prin care s-a dispus trimiterea in judecată a mai multor inculpați printre care si petentul P. G. V., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de:art. 7 al 1 din Legea 39/2003, art. 26 CP. rap. la art. 49 din Legea 161/2003 cu aplic art. 41 al 2 cp., cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a cp., constând în aceea că începând cu anul 2009 a desfășurat activități infracționale din sfera criminalității informatice în cadrul unui grup infracțional organizat la care a aderat la începutul acestui interval.
În cadrul grupării, în baza unei rezoluții infracționale unice, în anul 2009, a facilitat activitatea altor membri ai grupării de a introduce și modifica date informatice în sistemele informatice aparținând W. U. (înregistrându-se în acest interval 13 astfel de atacuri informatice asupra sistemelor informatice din Madrid) cauzându-se prin aceste mijloace un prejudiciu de aproximativ 80.000 de dolari acestei companii.
În urma administrării probatoriilor prin sentința penala nr. 352/21.10.2011 a Tribunalului Prahova, desființata in parte in latura penala din decizia penala 27/17.02.2012 a Curții de Apel Ploiești,definitiva al data de 18.09.2012 prin decizia penala nr. 2845/2012 a ICCJ, acesta a fost condamnat pentru savarsirea in concurs real a infracțiunilor prev.de art. 7 al.1 din Lege a39/2003 si respectiv art. 26 c.p. ra.la art. 49 din Legea 161/2003, fapte din perioada 2009 – 2010 la o pedeapsa rezultanta de 3 ani si 4 luni închisoare si doi ani interzicerea drepturilor prev.de art .64 lit a si b, cu excepția dreptului de a alege ca pedeapsa complementara.
Această sentința penală a fost criticata de petent care a învederat cazul de revizuire prevăzut la disp.art. 394 lit.a (fostul cod de procedura penala ) actualmente art. 453 lit.la c.p.p. arătând ca solicită redozarea pedepsei ce i-a fost aplicata într-o modalitate mai puțin severa de executare decât a liderului de grup, care a primit o pedeapsa cu închisoare de 3 ani si 2 luni închisoare, în modalitatea suspendării sub supraveghere a executării acesteia.
Astfel, a arătat ca prin s.p. 39/10.02.2012 liderul de grup coinculpatul T. D. M. pentru acelasi infracțiuni la pedeapsa precizata anterior.
Potrivit disp. art.453 c.pr.p., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii, atât cu privire la latura penală, cât și cu privire la latura civilă a cauzei.
Din analiza disp. art.453 lit.a-f cod pr.penală rezultă că revizuirea în latură penală poate fi cerută atunci când:
- s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de către instanță la data soluționării cauzei și care dovedesc netemeinicia hotarârii pronunțate în cauză;
- hotarârea a cărei revizuire s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;
- un înscris care a servit ca temei al hotărârii al cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
- un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
- când două sau mai multe hotarâri judecătorești definitive nu se se pot concilia;
- hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotarării pronunțate.
Din conținutul prevederilor menționate rezultă caracterul de cale extraordinară de atac a revizuirii prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare comise cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanță a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.
Cererea de revizuire se soluționează în două etape, respectiv etapa admiterii în principiu în care se verifică dacă cererea de revizuire îndeplinește condițiile în care poate fi exercitată, referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile ce o justifică, titularii cererii și termenul de introducere, această fază privind examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept.
În practica judiciară a instanței supreme (decizia nr.60/24.09.2007 a I.C.C.J.) s-a precizat că în această etapă instanța nu verifică fondul cauzei, în situația în care cererea de revizuire nu se întemeiază pe vreunul din cazurile prevăzute de disp. art.394 c.pr.p. (actualul articol 453 c.p.p.) urmând să o respingă, ca inadmisibilă.
Potrivit dispozițiilor art. 459 c.p.p. admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță, în camera de consiliu, fără citarea părților, instanța examinând dacă cererea a fost formulată în termen și de o persoană dintre cele prevazute de art. 455 c.p.p, dacă cererea a fost întocmita cu respectarea dispozițiilor art. 453 alin.2 si 3 c.p.p, dacă au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale, dacă faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară ce a fost judecată definitiv și dacă faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea.
Aliniatul 5 al articolului 459 c.p.p prevede că, în cazul în care instanța constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute anterior, dispune prin sentință respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.
În speță, motivele invocate de către revizuient, în sensul că au fost descoperite împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de către instanță nu se încadrează în nici unul din cazurile de revizuire prev.de disp. art.453 lit.a-f cod pr.penală.
În practica judiciară (decizia penală nr.3050/28.06.2000 a Curții Supreme de Justiție), s-a precizat că, potrivit disp. art.394 lit.a c.pr.p (actualmente 453 lit.a cp.p.), este posibilă revizuirea unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă, atunci când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi care nu au fost cunoscute de instanță la data soluționării cauzei, iar pe baza acestora se poate dovedi netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză.
Așa cum se poate observa, susținerile revizuientului nu se bazează pe fapte sau pe împrejurări noi necunoscute de instanță la data soluționării cauzei, pentru a se putea încadra în acest caz de revizuire prevăzut de lege.
Mai mult, în practica recentă a instanței supreme (decizia nr.1869/17.03.2005 a I.C.C.J. ), s-a stabilit că în raport cu prevederile art.394 pct.1 lit.a și alin.2 cod pr.penală, în prezent art.453 alin.1 lit.a și alin.4. c.p.p., că faptele sau împrejurările noi, prin care nu se tinde a se dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, … de încetare a procesului penal și numai stabilirea unei situații de natură a atenua răspunderea penală, cum este cazul în speță, nu constituie motiv de revizuire.
Astfel, cazul de revizuire prevăzut de art. 453 lit.a c.p.p. nu se regăsește în cauza.
În privința cazului de revizuire prevăzut de art. 453 lit.e c.p.p. se constată că nici acesta nu este aplicabil în cauză pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Astfel, se constată că petentul si liderul grupului la care acesta a făcut referire au fost condamnați prin sentințe penale diferite pentru fapte la care au participat împreuna, dar apreciere asupra circumstanțelor reale cat si personale ale inculpaților atunci cand instanțele deliberează în vederea aplicării unor pedepse este atributul suveran al acestora ,iar faptul individualizarea judiciară a pedepselor aplicate nu poate constitui un motiv de revizuire, motivat pe faptul ca aceste doua sentințe nu s-ar putea concilia, aceasta situație s-ar fi putut invoca in cazul în care pentru aceleași fapte prin sentințe diferite, s-ar fi dispus soluții contradictorii în sensul că de exemplu s-ar fi constatat printr-o sentință că fapta există și că la aceasta au participat ambii inculpați, în timp ce printr-o alta sentința s-ar fi constatat ca fapta nu exista, ori ca la savarsirea acesteia nu ar fi participat aceleași persoane.
Astfel, în speță nu se regăsește cazul prevăzut de disp.art. 453 lit.e c.p.p.,iar cele doua hotărâri judecătorești supuse revizuirii de către petent nu conțin dispoziții ce nu se pot concilia.
Din analiza tuturor cazurilor de revizuire precizate mai sus, se constată că susținerile revizuientului nu se încadrează în nici unul dintre acestea, situație în care în deplin consens și cu practica judiciară în materie a instanței supreme (decizia penală nr.5060/09.09.2005 a I.C.C.J. și decizia nr.60/24.09.2007 a I.C.C.J.), tribunalul urmează ca în baza disp.art. 458 cod procedură penală raportat la disp.art. 459 alin.5 cod procedură penală și art. 453 alin.1 literele a și e cod procedură penală (legea nouă), să respingă cererea de revizuire formulată de condamnatul P. G. V., născut la data de 22.06.1979, în ., județul Prahova, fiul lui G. și E., aflat în stare de deținere la Penitenciarul Ploiești, privind sentința penală nr.351/21.10.2011 a Tribunalului Prahova, pronunțată în dosar penal nr._, desființată în parte în latură penală prin decizia penală nr.27/17.02.2012 a Curții de Apel Ploiești și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2845/18.09.2012 a I.C.C.J, prin care i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de disp.art. 64 literele a și b cod penal, cu excepția dreptului de a alege ca pedeapsă complementară, pentru comiterea în concurs real a infracțiunilor prev. de disp. art.7 alin.1 din Legea 39/2003 cu aplic.disp. art.320/1 alin.7 c.p.p., infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat, faptă din perioada 2009-2010 și art.26 cod penal rap. la disp. art.49 din Legea 161/2003 cu aplic.disp. art.41 alin.2 c.p. și art.320/1 alin.7 c.p.p., complicitate la infracțiunea de împiedicare a funcționării unui sistem informatic prin modificarea de date informatice, fapte din perioada 2009-2010 și a sentinței penale nr.39/10.02.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr.89/08.06.2012 a Curții de Apel Ploiești, ca inadmisibilă.
Văzând și disp.art. 275 alin.2. c.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Dispune conexarea la dosarul_ a dosarului penal nr._ și după conexare, dispune următoarele:
În baza disp.art. 458 cod procedură penală raportat la disp.art. 459 alin.5 cod procedură penală și art. 453 alin.1 literele a și e cod procedură penală (legea nouă), respinge cererea de revizuire formulată de condamnatul P. G. V., născut la data de 22.06.1979, în ., județul Prahova, fiul lui G. și E., aflat în stare de deținere la Penitenciarul Ploiești, privind sentința penală nr.351/21.10.2011 a Tribunalului Prahova, pronunțată în dosar penal nr._, desființată în parte în latură penală prin decizia penală nr.27/17.02.2012 a Curții de Apel Ploiești și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2845/18.09.2012 a I.C.C.J, prin care i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de disp.art. 64 literele a și b cod penal, cu excepția dreptului de a alege ca pedeapsă complementară, pentru comiterea în concurs real a infracțiunilor prev. de disp. art.7 alin.1 din Legea 39/2003 cu aplic.disp. art.320/1 alin.7 c.p.p., infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat, faptă din perioada 2009-2010 și art.26 cod penal rap. la disp. art.49 din Legea 161/2003 cu aplic.disp. art.41 alin.2 c.p. și art.320/1 alin.7 c.p.p., complicitate la infracțiunea de împiedicare a funcționării unui sistem informatic prin modificarea de date informatice, fapte din perioada 2009-2010 și a sentinței penale nr.39/10.02.2012 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul penal nr._, rămasă definitivă prin decizia penală nr.89/08.06.2012 a Curții de Apel Ploiești, ca inadmisibilă.
Obligă revizuientul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 09.05.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
M. V. Ț. M. C.
Red. M.V
Tehn. D.C.
4 ex/ 6.06.2014
Operator de date cu caracter personal nr.4058
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Hotărâre din... → |
|---|
