Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 104/2014. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 104/2014 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 104/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 104/R.
Ședința publică din data de 26 februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. P.
Judecător: A. C. Țira
Judecător: S. L.
GREFIER: R. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror Ț. O. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Pe rol se află judecarea recursului formulat de condamnat recurent Batoteanu N. V., împotriva sentinței penale nr.111/16.01.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă condamnatul aflat în stare de detenție și asistat de avocat oficiu M. M., cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după careinstanța constată ca fiind aplicabile dispoz. art. 10 al. 2 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a codului de procedură penală, dispune judecarea prezentului recurs conform dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în susținerea recursului formulat.
Apărătorul condamnatului solicită admiterea recursului, casarea sentinței primei instanțe și în rejudecare admiterea cererii de liberare condiționată, arată că petentul a îndeplinit fracția de două treimi, obligatorie, pentru a obține vocația liberării condiționate.
Reprezentanta Parchetului, arată că prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, nu sunt întrunite toate condițiile prev. de art. 59 C.pen., pentru a se dispune liberarea condiționată, astfel că solicită respingerea recursului ca nefondat, perioada executată de petent fiind insuficientă pentru reeducarea acestuia, având în vedere conduita oscilantă a petentului.
Condamnatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 111 din 16.01.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._, în temeiul art. 450 alin. 1 CPP, raportat la art. 59 alin. 1 CP, s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de către petentul condamnat BATOȚEANU N. V., vizând pedeapsa de 1159 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 431/2011 a Judecătoriei Reșița, mandat de executare a pedepsei închisorii nr. 989/2012 emis de Judecătoria Reșița; cererea putând fi reînnoită după data de 16.05.2014, în temeiul art. 450 alin. 2 CPP.
În temeiul art. 192 al. 2 CPP a obligat petentul la suma de 150 lei cheltuieli judiciare față de stat, iar în temeiul art.189 al.2 CPP, a dispus plata sumei de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, din fondul Ministerului Justiției către Baroul T..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea formulată de către petentul condamnat BATOȚEANU N. V., înregistrată la instanță sub nr._, la data de 08.01.2014, acesta a solicitat liberarea sa condiționată, din pedeapsa de 1159 zile închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de OUG 195/02, aplicată prin sentința penală nr. 431/2011 emisă de Judecătoria Reșița, susținând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens.
Din procesul-verbal nr. J2/_/14.01.2014 precum și din caracterizarea acestuia întocmite de Comisie rezultă că, petentul-condamnat a început executarea pedepsei la 17.02.2012, aceasta urmând să expire la 20.04.2015.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 772 zile din care, în cazul în care muncește 193 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate și 579 zile efectiv executate.
Analizând situația deținutului, comisia a constatat că acesta a executat de la data de 17.02.2012 până la 14.01.2014, un număr de 698 zile și i se consideră executate, și ca urmare ca muncii prestate 74 zile. Rezultă un total de 772 zile câștigate și executate.
Din caracterizarea depusă la dosar a rezultat faptul că petentul-condamnat a avut o conduită oscilantă în acord cu normele penitenciare și s-a adaptat situațional la mediul carceral. A fost sancționat disciplinar de 3 ori, din care două sancțiuni au fost ridicate prin raport de recompensare, iar una este activă și în prezent, neavând alte recompense, s-a implicat formal în programe de reintegrare socială și nu a participat la activități productive în exteriorul locului de deținere în perioada ianuarie 2012-septembrie 2013.
Totodată, instanța a constatat că petentul condamnat a executat pedeapsa în regim semideschis și are antecedente penale fiind condamnat la: 150.000 lei, amendă penală prin s.p. nr. 664/09.11.1995 a Judecătoriei Reșița; 2 ani cu închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208, 209 C.p. prin s.p. nr. 346/1996, a Judecătoriei Reșița, arestat la data de 17.12.1996 și eliberat la data de 27.12.1995/sub control judiciar; la 1 an închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20, 208, 209 C.p. prin s.p. nr. 433/1996, a Judecătoriei Reșița; la 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208, 209 C.p. prin s.p. nr. 695/1996, a Judecătoriei Reșița, arestat la data de 09.05.1996 și eliberat la data de 03.09.1997, rest 481 zile; la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208, 209 C.p. prin s.p. nr. 282/1999, a Judecătoriei Reșița, arestat la data de 11.02.1999 și eliberat la data de 07.03.2011, rest 360 zile; la 6 luni cu suspendare prin s.p. nr. 698/1999 a Judecătoriei Reșița; la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20, 174, 175 C.p. prin s.p. nr. 78/2002, a Tribunalului C. S., arestat la data de 31.10.2007 și eliberat la data de 31.10.2007, rest 1159 zile.
Față de cele menționate, instanța a constatat că în speță nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de textul de lege respectiv, condamnatul-petent a îndeplinit condițiile referitoare la fracția prevăzută de lege, stăruința în muncă, dar nu îndeplinește condițiile privitoare la dovezile temeinice de îndreptare, disciplină și antecedente penale.
Astfel, instanța a avut în vedere faptul că petentul condamnat a avut o conduită oscilantă în acord cu normele penitenciare, s-a implicat formal în programe de reintegrare socială, dar în același timp, instanța a avut de asemenea în vedere faptul că acesta a fost sancționat disciplinar și, nu în ultimul rând, de comportamentul neadecvat pe parcursul executării pedepsei.
Pornind de la dispozițiile legale enunțate și natura instituției liberării condiționate, instanța a reținut că aceasta creează exclusiv o vocație, și nu un drept al persoanei private de libertate de a fi liberată din penitenciar înainte de executarea integrală a pedepsei.
Instanța a constatat că deși din înscrisurile mai sus indicate, rezultă că petentul îndeplinește condițiile privitoare la executarea fracției necesare din pedeapsă, conduita din penitenciar îi afectează posibilitatea de a putea obține liberarea condiționată. Referitor la conduita din penitenciar instanța a constatat că petentul condamnat a fost sancționat disciplinar de trei ori, ultima dată în luna iulie 2013, sancțiunile fiind pentru deținere de obiecte interzise și nerespectarea Regulamentului de ordine interioară. Chiar dacă două dintre sancțiunile disciplinare au fost ridicate prin rapoarte de recompensă nu se poate reține existența unei conduite disciplinate în perioada detenție.
De asemenea, instanța a constatat că persoana condamnată a beneficiat în repetate rânduri de liberări condiționate, fapt care nu l-a împiedicat să săvârșească în continuare alte infracțiuni.
Legiuitorul a stabilit ca la analiza oportunității liberării condiționate a unui deținut, instanța să țină seama și de antecedentele sale penale și de conduita disciplinară din penitenciar tocmai pentru a constata dacă scopul pedepsei, prevăzut de art.52 CP, a fost realizat prin intermediul eventualelor pedepse aplicate anterior.
Se poate concluziona că pedeapsa nu și-a atins scopul, acela ca petentul să nu mai săvârșească noi infracțiuni, astfel că durata din pedeapsa aplicată, executată până în prezent, chiar dacă depășește două treimi, nu este în opinia instanței suficientă să îndeplinească scopul pedepsei, acela de prevenție, de corecție, fiind justificată și necesară executarea în continuare a pedepsei de către petentul condamnat.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs condamnatul Batoteanu N. V., criticând sentința primei instanțe ca netemeinică, în condițiile în care petentul condamnat a dat dovezi temeinice de îndreptare, solicită admiterea recursului, casarea sentinței primei instanțe și în rejudecare admiterea cererii de liberare condiționată.
Examinând sentința primei instanțe prin prisma motivelor invocate în recurs, în limitele prev. de art. 421 C.p.p., pe baza lucrărilor și materialului dosarului, sub toate aspectele temeiniciei și legalității, se constată că, recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele motive:
Prima instanță pe baza ansamblului probelor dosarului a stabilit întemeiat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 59 C.pen. din 1969, pentru a se dispune liberarea condiționată a petentului Batoteanu N. V..
Astfel, potrivit acestor dispoziții legale pentru a se dispune liberarea condiționată a unei persoane din executarea unei pedepse privative de libertate care nu depășește 10 ani închisoare, se impune ca pe lângă îndeplinirea condițiilor referitoare la executarea a cel puțin 2/3 din durata pedepsei închisorii aplicate și existența dovezilor privind stăruința în muncă și disciplinei pe durata executării pedepsei, să fie îndeplinite și alte condiții referitoare la împrejurarea că persoana respectivă a dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama în același timp și de antecedentele sale penale.
Din procesul verbal nr. J2/_/14.01.2014 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, aflat la fila 9 dosar fond, rezultă că petentul Batoteanu N. V. a fost condamnat la o pedeapsă de 1159 zile închisoare, pedeapsă din care a executat fracția prevăzută de lege pentru a se putea libera condiționat. În același proces verbal referitor la antecedentele penale, se reține că petentul este cu antecedente penale, a mai beneficiat anterior de mai multe ori de liberare condiționată dar nu a înțeles finalitatea acestei instituții și a fost sancționat disciplinar pe parcursul detenției, astfel că se apreciază că nu este îndeplinită condiția referitoare la conduita bună pe parcursul executării pedepsei, fiind recidivist și sancționat disciplinar.
Așa fiind, se reține că sunt neîntemeiate motivele invocate în recursul condamnatului, în sensul admiterii cererii de liberare condiționată, întrucât tribunalul apreciază că prima instanță pe baza ansamblului probelor dosarului a stabilit justificat că este neîntemeiată cererea condamnatului de liberare condiționată în condițiile în care, s-a reținut corect că pedeapsa nu și-a atins scopul, din probele aflate la dosar rezultând că petentul-condamnat a avut o conduită oscilantă în acord cu normele penitenciare și s-a adaptat situațional la mediul carceral, a participat la programe de reintegrare socială, fiind sancționat disciplinar de 3 ori(două dintre sancțiuni fiind ridicate, iar una fiind activă).
Având în vedere motivele arătate se reține că durata din pedeapsa aplicată condamnatului - executată până în prezent - chiar dacă depășește două treimi, nu este suficientă pentru asigurarea realizării scopului pedepsei, acela de prevenție, de corecție, fiind justificată și necesară executarea în continuare a pedepsei de către petentul condamnat, dată fiind antecedența penală, faptul că a mai beneficiat anterior de liberare condiționată și împrejurarea că pe parcursul acestei durate a suferit sancțiuni disciplinare.
Față de aceste considerente văzând dispoz. art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul recurent BATOTEANU N. V., împotriva sentinței penale nr.111/16.01.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
În baza art. 275 al.2 C.p.p., va obliga recurentul condamnat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
În baza art.272 al.2 C.p.p., va dispune plata sumei de 100 lei din fondul MJ către Baroul T., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p., respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul recurent BATOTEANU N. V., fiul lui I. și R., născut la data de 04.12.1974 în prezent deținut în Penitenciarul Timișoara, împotriva sentinței penale nr.111/16.01.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._ .
În baza art. 275 al.2 C.p.p., obligă recurentul condamnat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
În baza art.272 al.2 C.p.p., dispune plata sumei de 100 lei din fondul MJ către Baroul T., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.02.2014.
Președinte,Judecător,Judecător,Grefier,
A. P. A. C. ȚiraSorina LupșaRamona P.
Red. P.A/R.P.
4 ex/13.03.2014
Primă instanță – N. C.
| ← Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 344/2014. Tribunalul TIMIŞ | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
