Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 344/2014. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 344/2014 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 29-04-2014 în dosarul nr. 344/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 344/PI
Ședința publică din data de 29.04.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: S. L.
Grefier: E. M.
Pe rol se află judecarea cauzei penale privind pe inculpatul G. M. L., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 1051/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, prev. de art. 32 NCP rap. la art. 5. 188 alin. 1 NCP.
Mersul dezbaterilor și concluziile părților au avut loc în ședința publică din 28.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 29.04.2014, când în aceeași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 923/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T. înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 12.03.2014, sub număr unic de dosar_, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul G. M. L. pentru infracțiunea de tentativă la omor prevăzută de art. art. 32 N.C.p. rap. la art. 188 alin. 1 N.C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 1 N.C.p. și art. 5 N.C.p.
În actul de sesizare s-a reținut, în fapt că, în data de 20.12.2013, în imobilul cu nr. 4 de pe ., inculpatul G. M. L. l-a înjunghiat cu un obiect tăietor înțepător pe numitul A. I. C., în zona abdominală, cauzându-i o leziune – plagă penetrantă cu eviscerație - care a necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale și care a pus în pericol viața victimei.
Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: proces- verbal de sesizare din oficiu, proces- verbal de cercetare la fața locului, proces- verbal de sesizare al organelor de cercetare penală din cadrul Secției 5 Poliție Timișoara, declarații învinuit/inculpat, declarații martori, fița de cazier judiciar a inculpatului, declarații parte vătămată., raport de constatare medico-legală nr. 3023/23.12.2013, buletin de analiză nr. 2/2014 privind examinarea biocriminalistică a probelor biologice prelevate de la fața locului, planșă foto cu imagini de la fața locului, proces- verbal al organelor de cercetare penală prin care se stabilesc numerele de telefon ale martorilor SzolosiAnthea, L. G. E., Bokor Z. A., ale părții vătămate A. I., C. și ale inculpatului G. M. L., proces- verbal de reconstituire, separate cu inculpatul și partea vătămată, ambele în prezența apărătorului inculpatului, hărțile relaționale privind convorbirile telefonice efectuate pe telefonul inculpatului, părții vătămate, martorei Szolosi Antheea, martorilor L. și Bokor, aferente DVD-R, marca Memorex, ., declarație martoră A. Antheea, referatul organelor de cercetare penală privind activitățile efectuate conform delegării, proces - verbal de sesizare al I. T. – SIC, proces - verbal de cercetare la fața locului demarat inițial de organele de cercetare penală, constituire parte civilă a Spitalului C. Medical de Urgență Timișoara cu acte justificative, raport de constatare medico-legală privind examinarea inculpatului, adrese ale operatorilor de telefonie mobilă privind inexistența înregistrărilor convorbirilor telefonice de pe numerele de telefon ale inculpatului, martorei Szolosi Anthea și a victimei, proces - verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.
Totodată, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral și de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare.
În probațiune a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 1051/P/2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
La termenul de judecată din data de 28.04.2014 inculpatul a declarat că recunoaște în întregime fapta reținută în sarcina sa prin rechizitoriu și solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, potrivit art. 374 alin. 4 C.p.p.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul își însușește situația de fapt reținută în rechizitoriu, respectiv:
Inculpatul G. M. L. este concubinul martorei Sperlea M. C. și locuiesc amândoi în municipiul Timișoara pe ., ., jud. T., împreună cu copii lor minori.
În data de 20.12.2013, martora Sperlea M. s-a deplasat la domiciliul lui A. I., pe același nivel al blocului, la apartamentul nr. 107(A. I. era la lucru la un bar din apropiere) unde s-a întâlnit cu martora Szolosi Antheea-M., cumnata lui A. I.. Sperlea M. era cu cei doi copii și, în apartamentul cu nr. 107, i-a relatat numitei Szolosi Antheea-M. că s-a certat peste zi cu concubinul ei, G. M. L., și că-i este frică de el, că o bate.
După un schimb de telefoane cu A. I. C., fratele I., acesta a venit și el în apartamentul nr. 107. Între timp, inculpatul o suna insistent pe Szolosi Antheea-M. la telefon (Antheea fusese pe holul blocului, la balcon, să fumeze o țigară, și-l văzuse pe G. venind către casă, din acest motiv s-a întors și ea în apartamentul 107).
Între timp, inculpatul s-a deplasat la apartamentul 107, a intrat în locuință și a început să o înjure pe Sperlea M., cerându-i imperativ să vină acasă, astfel cum rezultă din declarația martorei Szolosi Antheea-M.. A. I. i-a cerut inc. G. M. L. să părăsească apartamentul și l-a și împins afară pe hol. Acolo a urmat o scurtă altercație între cei doi.
Martora Szolosi Antheea-M. arată cum a văzut că inc. G. M. L. avea în mână „un briceag” cu care l-a lovit pe A. I. în abdomen. Victima a reușit să scape și a luat-o la fugă pe scări. Martora Szolosi mai arată că inc. G. M. L. a luat-o pe Sperlea M. pe hol, timp în care martora, de frică, s-a închis în baie și a văzut cum inc. G. M. L. și Sperlea M. intrau în apartamentul lor. Martora declară că, după altercație, i-a dus pe cei doi copii acasă la A. I.(deci apartamentul 107), imediat după aceasta(cei doi copii se aflau pe hol plângând). Uitându-se apoi pe geam, a observat mașina SMURD cum ajunge în fața blocului și, ieșind pe hol și coborând pe trepte, l-a văzut la etajul 1 pe A. I. pe jos și niște medici îi acordau primul ajutor. Martora, la solicitarea unuia dintre medici, cu ajutorul fratelui lui A., I., a adus actele victimei și le-a dat medicilor, apoi s-a întors în apartamentul I. unde se aflau copii Melitei. Totul s-a întâmplat în jurul orelor 1730, după declarația martorei.
Martora Sperlea M. confirmă cele spuse de martora Szolosi Antheea până la momentul la care a ajuns în apartamentul 107. Ea arată că în apartament se mai afla A. I. și copii ei. Apoi arată cum a ajuns inc. G. M. L. la apartamentul 107, cum a început scandalul cu A. I. și cum Szolosi Antheea i-a spus că inculpatul „l-a tăiat” pe A.. Martora Sperlea M. mai arată că s-a retras acasă la ea(la apartamentul 119), iar după ea a venit inculpatul, care a închis ușa. În continuare martora arată că, la un moment dat, a auzit bubuituri în ușă, inc. G. M. L. a luat un cuțit cu mâner negru și a deschis ușa, iar martora a văzut afară două persoane(identificate ca M. și Zoli, ce locuiau în zonă) cu pari în mână. Sperlea M. arată cum inculpatul s-a luat după cele două persoane, care au fugit. Când inculpatul s-a întors, i-a relatat martorei Sperlea Melitei că a tăiat pe cineva, fără să-i dea alte amănunte. Atunci martora a dedus că cel tăiat fusese cel indicat de Antheea, și anume A. I.. Ca urmare, martora Sperlea M. a anunțat incidentul la 112. Ea specifică clar organelor de urmărire penală că ea a cerut ajutorul Antheei și lui I., întrucât îi era frică de G., cu care mai avusese probleme. Totodată precizează că nu a văzut ca inculpatul să-l fi lovit cu cuțitul pe A. I..
Victima A. I. susține aceeași variantă, că a fost tăiat pe hol, în fața camerei 107, după ce l-a împins afară pe inc. G. M. L.. De acolo a fugit la etajul unu, unde a rugat un colocatar să sune la 112, după care a leșinat, nu înainte de a-l suna pe un prieten L. M., să vină să-l ajute(greșit notat de procuror ca L.).
Acest L. M. arată cum a fost sunat pe la orele 1800 de A., fără a i se da amănunte, să vină la sora lui(a lui A.). L. Manuek a venit împreună cu un prieten Bokor A.-Z.(cei denumiți generic M. și Zoli de către Sperlea). Ei arată că au văzut când Sperlea M.(pe care o cunoșteau), era urmărită de un bărbat cu un briceag în mână(pe care îl și scosese din buzunar și îl deschisese), care a încercat să-i lovească și pe ei, acuzând-o pe martora Sperlea M. că i-a chemat pe cei doi „la intervenție”. Ambii susțin că ei au fugit apoi de acel bărbat, observând afară din imobil cum l-a luat salvarea pe A. I.. De asemenea, ambii susțin că nu ei ar fi bătut la ușa apartamentului cu nr. 119(deși ușa prezintă urme clare ale unor lovituri puternice, precizate în procesul verbal de cercetare la fața locului).
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul G. M. L. susține că a venit acasă pe la orele 1810, după un schimb de convorbiri telefonice cu Sperlea M., pe telefonul Antheei(concubina îi reproșa că are legătură cu această Antheea). Inculpatul arată că la ei acasă era și mama Melitei, Sperlea E.. De acolo s-a dus la apartamentul lui A. I., unde martorele Sperlea M. și Szolosi Antheea erau „în ușă”. I-a cerut concubinei sale să vină cu el și ambii s-au întors acasă, la numărul 119. După câteva minute s-au auzit bubuituri în ușă și înjurături de pe hol. Inculpatul arată cum a luat „un cuțit” de lângă chiuvetă și a ieșit pe hol, unde a văzut trei indivizi pe care nu îi cunoștea, unul cu un topor și unul cu o bâtă de baseball. Chiar cel care nu avea nimic în mână l-a prins de hanorac pe inculpat, trăgându-i gluga peste cap și lovindu-l cu pumnii(inculpatul a fost examinat medico-legal și nu s-au descoperit urme de lovituri). Atunci inculpatul a „căzut” peste acel individ cu cuțitul, fără a urmări să-l taie, iar cei trei au luat-o la fugă când l-au auzit pe cel vătămat strigând „m-a luat”. Inculpatul chiar arată că nu era sânge pe cuțit și totuși nu știe unde l-a aruncat(audiat fiind și după schimbarea încadrării juridice conform noii legislații, inculpatul arată că nu a văzut ce aveau în mână acești „atacatori”, dar că nimeni nu mai era pe hol și că soacra, concubina și copii săi erau în apartament, nimeni nevăzând derularea faptelor). Tot inculpatul arată că ulterior a aflat de la „Blonda”(Antheea) că l-a tăiat pe „Pilulă”(A. I.).
De remarcat în acest sens este declarația numitei Sperlea E., mama Melitei. Ea arată că a venit în acea zi la fiica ei, pe la 1730, însă doar când a urcat în . din ușă de la . ce discută cu fiica sa despre ce s-a întâmplat(și care tocmai îi spunea că inc. G. l-a tăiat pe A. I. cu „un cuțit sau un briceag”) pe hol, au venit doi tineri care au vrut să-l bată pe G., dar acesta s-a luat după unul din ei, fără să-l prindă. Martora arată încă o dată că la venirea ei, ușa era lovită deja.
În cauză au fost efectuate reconstituiri cu inculpatul și partea vătămată, separat, fiecare susținându-și versiunea sa, stabilindu-se exact apartamentul în fața căruia a avut loc fapta și anume 107, din imobilul respectiv(nu 56 cum în mod eronat s-a consemnat în declarațiile inițiale, acest număr fiind indicat de la început de victimă, de la prima sa declarație).
Din raportul de constatare medico-legală nr. 2023/23.12.2013, reiese că victima a suferit leziuni de violență ce pot data din 20.12.2013, produse prin lovire directă cu un corp tăietor înțepător(o lovitură, plagă penetrantă cu eviscerație, deci nu o cădere în cuțit) ce a necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale și care au pus în pericol viața victimei.
Pe holul blocului, în dreptul ușii cu 119 și 44, au fost găsite urme de sânge uman, insuficient pentru stabilirea grupei sanguine(buletinul de analiză nr. 2/2014). Faptul că sângele nu a fost găsit numaidecât în fața apartamentului nr. 107, unde s-a întâmplat fapta nu este important, pentru că întreaga altercație s-a petrecut pe hol (apartamentele 119 și 107 fiind pe același palier) și a survenit după împingerea din apartamentul 107 a inculpatului G. M. de către A. I..
Este clar că inculpatul și persoana vătămată s-au împins pe hol încolo și încoace și inculpatului i-a trebuit ceva timp să scoată cuțitul din buzunar și să lovească victima, pentru că din declarațiile tuturor martorilor, el nu a apărut la apartamentul 107 cu cuțitul în mână. Chiar concubina sa arată că, după ce a auzit de la martora Szolosi Antheea că inc. G. M. l-a tăiat pe A. I., văzând că este scandal efectiv, a plecat la apartamentul unde locuia( . după ea a venit inculpatul (declarația din 21.12.2013).
În aceste condiții, este posibil ca stropii de sânge găsiți pe partea inferioară a zidului holului și pe pardoseala holului de lângă ușa de acces în . picurat de pe cuțitul cu care inculpatul l-a tăiat anterior pe A. I., în momentul în care, după altercație, inculpatul s-a retras în apartament.
În declarația olografă, martora Sperlea M. arată că atunci când a venit concubinul său la apartamentul unde se afla ea cu Antheea, persoana vătămată A. I. a sărit la concubin și l-a lovit cu pumnul, după care ea și concubinul au plecat la apartamentul 119, unde locuiau. Faptul că nu spune de la început că atunci s-au întâmplat de fapt mai multe, și anume „tăierea” lui A. I., este explicabil, poziția martorei fiind una subiectivă, fiind concubina inculpatului.
În ultima declarație a martorei Sperlea M.-C., din 29.01.2014, aceasta arată că „M.” și „Zoli”(pe care îi știe din zonă) i-au spart ușa cu o bâtă și un topor, după ce G. a avut altercația cu persoana vătămată A. I. (deci nu veniseră cei trei la ușa ei împreună, ci întâi a avut loc altercația dintre cei doi, pe care martora o descrie clar în celelalte declarații, apoi au venit cei doi să-i spargă ușa). Deci succesiunea faptelor apare acum și mai clară, și anume G. M. cu A. I. s-au luat la bătaie și A. I. a fost înjunghiat, apoi au venit cei doi să spargă ușa.
L-a solicitarea inculpatului s-a obținut listingul convorbirilor dintre inc. G. M., Szolosi Antheea, A. I., L. M., Bokor A.-Z., din care reiese(din hărțile relaționale ale acelor convorbiri aflate la dosar) că între orele 1733 și 2037, de pe mobilul Antheei au fost efectuate 6 convorbiri pe numărul lui G., invers, între orele 16 și 2035, tot 6 convorbiri de la G. la Antheea(telefonul lui G. era folosit și de Sperlea M.), apoi de pe telefonul lui G. a fost efectuat un apel la 112 la orele 1826, moment când fapta se consideră consumată, apelul fiind făcut de Sperlea M.(greșit notat 626, pentru că se vede că s-au cerut ilustrarea convorbirilor, pe intervalul 1600-2100). Se mai vede, în același context privind redarea orei, că A. a făcut două convorbiri cu Antheea la 509 și la 604, adică la 1709 și 1804, invers fiind sunat la 1608, 1651, 1803. La fel A. a fost sunat de Bokor la 1800 și 1806(după declarațiile martorilor totul s-a întâmplat înainte de ora 1800 pe la 1730, 1750). Toate aceste convorbiri solicitate fiind de inculpat, nu demonstrează decât că au fost discuții între cei implicați în jurul acelor ore, nu că el ar fi fost deliberat căutat de A., L. și cu Bokor, înarmați cu bâte și topoare, să îl despartă de M., la instigările „Blondei”, cum arată G. în 05.02.2014.
Față de cele de mai sus, instanța își însușește varianta reținută în rechizitoriu cu
privire la modul de derulare faptelor, respectiv: M. s-a certat cu inculpatul pe parcursul zilei și s-a dus cu copii la apartamentul lui A. I.(la nr. 107), unde erau martora Szolosi Antheea și persoana vătămată A. I.. Apoi la apartament a venit inculpatul G. M. care a intrat în conflict cu A. I., lovindu-l cu un cuțit(sau un briceag) pe holul imobilului, corp delict care nu a fort găsit de către organele de urmărire penală. Apoi inculpatul și Sperlea M. s-au dus la apartamentul lor, unde au sosit „M.” și „Zoli”, care au provocat distrugerile ușii. Inculpatul s-a luat apoi după ei, punându-i pe fugă. Nu poate fi determinat momentul exact când a scăpat de cuțit, însă este clar că a săvârșit fapta înainte de a-i veni cei doi la ușă, și că s-a dus de la început cu cuțitul la el, să o aducă pe concubină sa acasă, de la apartamentul I.(unde a avut loc, pe hol, incidentul cu victima)
Susținerile inculpatului cum că el ar fi pus mâna pe cuțit doar în momentul când a auzit bubuituri în ușă și, cu curaj, a înfruntat trei persoane, una având un topor și una o bâtă de baseball, tăind-o exact pe cea neînarmată(în contextul în care nici măcar concubina sa nu a văzut exact ce s-a întâmplat), sunt nesusținute de ansamblul probator administrat în cauză.
În drept, fapta inculpatului G. M.-L. care, în data de 20.12.2013, în jurul orei 1730, în timp ce se afla pe holul imobilului de pe ., ., i-a aplicat persoanei vătămate A. I. C. o lovitură directă cu un corp tăietor înțepător (cuțit ), cauzându-i plagă penetrantă cu eviscerație de aprov 6 cm. ce a necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale și care a pus în pericol viața victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor prev. de art. 32 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C.p. din 1969, art. 5 C.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p.
Din perspectiva laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea de tentativă de omor cu intenție indirectă, întrucât acesta a avut reprezentarea faptului că pune în pericol viața victimei, rezultat pe care nu l-a urmărit însă a admis posibilitatea producerii lui date fiind condițiile în care a acționat, respectiv natura obiectului vulnerant folosit de inculpat(un cuțit, obiect apt să producă moartea), zona corpului ce a fost vizată ori atinsă de lovitură (respectiv abdomen, care este zonă vitală a corpului uman), intensitatea loviturii(plaga produsă de fiind una penetrantă de aprox 6 am, cu eviscerație liberă, care a produs șoc hemoragic, și care a pus în pericol viața victimei, deci nu o rană superficială ori o simplă tăietură).
La individualizarea pedepsei, instanța va da eficientă disp. art. 5 C.p., referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile, apreciind că incriminarea faptei inculpatului potrivit legii noi (disp. art. 32 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 C.p.) sunt mai favorabile sub aspectul condițiilor de incriminare (nu mai este prevăzută varianta agravantă a săvârșirii faptei „în public”), și de sancționare.
Procedând la individualizarea pedepsei conf. art. 74 C.p., instanța va avea în vedere faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, potrivit copiei de pe cazierul judiciar, fiind condamnat anterior și sancționat administrativ cu amendă de către procuror în cursul anilor 2001 - 2008 pentru fapte de furt calificat și privind regimul rutier.
Inculpatul fost condamnat la 3 ani închisoare prin sentința penală nr. 5170/14.11.2006, a Judecătoriei C. dosar 1415/P/2006, arestat la 14.12.2006, eliberat la 23.12.2008 cu un rest de 355 zile, pentru săvârșirea unui furt calificat și mai multe infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
I s-a mai aplicat măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, de 2 ori(DP nr. 375/22.05.2002 a Tribunalului D. și DP nr. 786/21.10.2002 a Tribunalului D.).
A mai fost arestat în dosarul_ a Tribunalului T. pentru 4 luni, pentru furt calificat, eliberat în 25.11.2013 la expirarea pedepsei.
De asemenea, prin ordonanțele_/P/2009 și 7813/P/2010 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara i s-au aplicat două amenzi administrative pentru diverse furturi calificate.
Totodată, instanța va avea în vedere împrejurările și modul de comitere al infracțiunii, precum și mijloacele folosite, prin lovirea repetată a celor trei victime cu un cuțit, cauzându-se acestora multiple leziuni în zone vitale ale corpului, iar victimei fiind pusă în primejdie.
Instanța va da eficiență, ca urmare a aplicării art. 5 C.p.p., a dispozițiilor art. 39 alin. 1 lit. b C.p. din 1969 cu privind recidiva postexecutorie reținând că aceste dispoziții sunt mai favorabile, întrucât, dacă potrivit ambelor dispoziții, sunt îndeplinite condițiile de existență a recidivei postexecutorii, tratamentul sancționator prev. de Codul penal din 1969, permițând reținerea unui minim legal special mai redus, este mai favorabil inculpatului.
Totodată, având în vedere declarația de recunoaștere a inculpatului, se va face aplicarea dis part. 396 alin. 10 C.p.p.
Față de cele de mai sus, art. 188 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C.p. din 1969, art. 5 C.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p. va condamna pe inculpatul G. M.-L. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, apreciind că această pedeapsă este de natura sa realizeze scopul de constrângere si sa contribuie la reeducarea inculpatului.
În baza art.67 alin. 2 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b și h C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, iar, în baza art. 65 alin. 1 C.p. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b și h C.p.
Cât privește individualizarea executării pedepsei, față de cuantumul acesteia, de gravitatea faptei, de persoana inculpatului, de periculozitatea socială a acestuia, se apreciază că reeducarea sa, precum și scopul sancționator și de prevenție generală al pedepsei pot fi atinse prin executare în regim de detenție.
Inculpatul G. M. L. a fost cercetat în stare de arest preventiv, fiind reținut inițial în 21.12.2013, ora 0125. Ulterior a fost arestat preventiv emițându-se pe numele său mandatul nr. 108/21.12.2013 de către Tribunalul T. pentru o perioadă de 29 zile. Arestarea preventivă a fost prelungită succesiv în cursul urmăririi penale și menținută în cursul judecății.
Față de cele de mai sus, în baza art. 72 C.p. va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv din 21.12.2013 la zi, iar, în baza art. 399 alin. 1 C.p.p. va menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 7 al.1 din Legea nr. 76/2008, va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpa în vederea stabilirii profilului genetic și a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
În baza art.5 alin. 5 din Legea 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
Sub aspectul laturii civile, se reține că persoana vătămată A. I. C. nu se constituie parte civilă în cauză.
S. C. Municipal de Urgență Timișoara se constituie parte civilă în cauză cu suma de 4190, 437 lei, reprezentând costul cheltuielilor de spitalizare suportate cu persoana vătămată A. I., conform deconturilor de cheltuieli și actelor medicale depuse la dosar.
Constatând că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a inculpatului, în baza art. 19 și urm, art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 și urm. cod civil rap. la art. 313 al. 1 din Legea 95/2006 modificată prin O.U.G. 72/2006, va admite acțiunea civila formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara și obligă inculpatul la plata sumei de 4190, 437 lei, reprezentând costul cheltuielilor de spitalizare.
În temeiul art.162 alin. 3 din C.p.pen. se va dispune restituirea către inculpat a unui hanorac bleumarin, cu glugă și buzunare laterale, fără fermoar, cu inscripție Helley Hansen.
În baza art. 274 alin. 1 C.p. inculpatul va fi obligat la plata sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Se va dispune plata onorariului apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 32 C.p. rap. la art. 188 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C.p. din 1969, art. 5 C.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p. condamnă pe inculpatul G. M. L.– fiul lui Ș. și R.- C., născut la data de 04.09.1986 în Oradea, jud. Bihor, domiciliat în Timișoara, ., nr. 160, jud.T., CNP_, cu antecedente penale, cercetat în stare de arest preventiv, la o pedeapsă de:
-4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor
În baza art. 65 alin. 1 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b și h C.p.
În baza art.67 alin. 2 C.p. aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.66 alin. 1 lit. a, b și h C.p. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 72 C.p. deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv din 21.12.2013 la zi.
În baza art. 399 alin. 1 C.p.p. menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 7 al.1 din Legea nr. 76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul G. M. L. în vederea stabilirii profilului genetic și a stocării în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
În baza art.5 alin. 5 din Legea 76/2008, inculpatul va fi informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
În baza art. 19 și urm., art. 397 Cod procedură penală ia act că persoana vătămată A. I. C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 19 și urm, art. 397 Cod procedură penală, raportat la art. 1357 și urm. Cod civil rap. la art. 313 al. 1 din Legea 95/2006 modificată prin O.U.G. 72/2006, admite acțiunea civila formulată de partea civilă S. C. Județean de Urgență Timișoara și obligă inculpatul la plata sumei de 4190,437 lei către partea civilă reprezentând cheltuieli de spitalizare.
În temeiul art.162 alin. 3 din C.p.pen. dispune restituirea către inculpat a unui hanorac bleumarin, cu glugă și buzunare laterale, fără fermoar, cu inscripție Helley Hansen.
În baza art. 274 alin. 1 C.p. obligă inculpatul la plata sumei de 3000 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Dispune plata onorariului apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul T..
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.04.2014.
Președinte,
S. L.
Grefier,
E. M.
E.M./2 ex./12.05.2014
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
