Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160 ind.2 C.p.p.. Încheierea nr. 477/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 477/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 17-12-2012 în dosarul nr. 477/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
ÎNCHEIEREA PENALĂ Nr. 477/2012
Ședința publică de la 17 Decembrie 2012
Completul compus din:
Președinte: A. C. ȚIRA
Grefier: V. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara, este reprezentat de procuror S. A..
Pe rol se află judecarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul arestat preventiv S. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul S. C., aflat în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales C. C., din cadrul Baroului T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că a fost atașat dosarul de urmărire penală nr. 170/D/P/2012 al P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara.
În condițiile prevăzute de art.1607 alin.2 C.p.p., inculpatul menționează faptul că își însușește cererea formulată de apărător și cunoaște dispozițiile legale privind cazurile de revocare a liberării provizorii, declarația sa fiind consemnată pe cerere.
În condițiile prevăzute de art.1608 C.p.p., instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar.
D-na avocat Candea C. solicită admiterea în principiu a cererii, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 1602 C.p.p.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1602 C.p.p.
Inculpatul, având pe cuvântul asupra admisibilității în principiu a cererii, solicită de asemenea, admiterea acesteia.
Instanța, constatând îndeplinite condițiile de formă prev. de dispozițiile art. 1606 C.p.p., în temeiul art.1608 C.p.p. admite în principiu cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
Se procedează apoi la ascultarea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de către inculpat, prin apărător.
Apărătorul ales al inculpatului S. C. solicită admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1602 alin. 1 C.p.p. Precizează că inculpatul a recunoscut infracțiunea de contrabandă de țigări, iar în ceea ce privește infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, existența acesteia urmează a fi stabilită în cursul procesului, existând dubii cu privire la acest aspect, inculpatul nu dorește să se sustragă de la urmărirea penală, este la prima abatere penală și consideră că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Totodată, învederează instanței că acesta a locuit în Spania timp de 11 ani, unde a avut domiciliul și un loc de muncă, dar datorită crizei mondiale a intrat în șomaj, toate acestea evidențiind că nu a trăit până în prezent din săvârșirea de infracțiuni, având loc de muncă și venituri. Mai dorește să învedereze instanței că clientul său cunoaște prevederile art. 1602 alin. 1 C.p.p. și se obligă să le respecte.
Depune la dosar acte doveditoare în circumstanțiere, respectiv copia carnetului de evidență a șomajului, document justificativ de șomaj și reînnoire a evidenței și certificat de înregistrare a cetățeanului uniunii, traduse în limba română
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii ca netemeinică, considerând că lasarea inculpatului in libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, fiind necesar a se ține cont în acest sens, pe de o parte, de faptul că din fișa de cazier a acestuia rezultă că deține mai multe condamnări, iar pe de altă parte, că acesta a săvârșit actele materiale de contrabandă în contextul în care era deja cercetat pentru o infracțiune identică de parchetul de pe lângă judecătoria D..
Apărătorul inculpatului, în replică, arată că s-a împlinit termenul de reabilitare în ceea ce privește condamnările suferite de inculpat anterior.
Inculpatul S. C., având cuvântul, solicită admiterea cererii și cercetarea sa în stare de libertate.
TRIBUNALUL
Deliberând, constată:
Prin cererea introdusă și înregistrată pe rolul Tribunalului T. sub nr._ la data de 10.12.2012, inculpatul S. C., prin apărător ales, a solicitat, în temeiul art. 1602 C.p.p., liberarea sa provizorie sub control judiciar.
În motivarea cererii, s-a aratat că, așa cum reiese din dosarul nr. 170/D/P/2012 al DIICOT Timișoara, împotriva inculpatului s-a pus în mișcare acțiunea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 din Legea 39/2003, art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 rap. la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.P., art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.P., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.P..
Conform art. 160 ind. 2 alin.1 C.p.p. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă, precum și în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
S-a arătat că nu există date din care să rezulte necesitatea de a–l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau ca va căuta să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți sau să altereze ori să distrugă mijloace de probă. Totodată, s-a arătat că acesta se încadrează prevederilor articolului 160 ind. 2 alin.2 C.p.p., ținând cont și de dispozițiile deciziei 7/09.02.2009 a Î.C.C. J. București, conform carora cererile de liberare provizorie sub control judiciar sunt admisibile în ipoteza săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 7 alin1. din Lg. 39/2003, dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat nu depășește 18 ani, deci consideră că cererea sa este admisibilă și solicită liberarea sa sub control judiciar.
În probațiune, instanța a dispus din oficiu atașarea dosarului nr.170/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara.
Examinând cererea formulată, în baza actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, în virtutea reglementărilor în materie, instanța constată următoarele:
Prin ordonanța nr. 170/D/P/2012 din data de 27.11.2012, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara a dispus punerea în mișcare a acțiunii penală față de inculpatul S. C., alături de inculpații C. C. I., A. A. I., Dudunică V., D. D. V. și H. I., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat în vederea comiterii de infracțiuni, prev. de art. 7 din Legea 39/2003, contrabandă, prev. de art. 270 alin. 3 din Legea 86/2006 rap. la art. 274 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.P., și evaziune fiscală, prev. de art. 2961 alin. 1 lit. l din Legea 571/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.P., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.P..
Prin încheierea penală nr. 134/CC din 28.11.2012 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._/30/2012, în baza art. 1491 al.9 C.p.p., raportat la art. 143 C.p.p., și cu aplicarea art. 148 al. 1 lit. f C.p.p., s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, alături de inculpații A. A. I., Dudunică V., D. D. V. și H. I., pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 28.11.2012 până la data de 26.12. 2012 inclusiv, apreciindu-se că în privința inculpatului sunt incidente disp. art.148 alin.1 lit. f C.p.p., respectiv existența unor date și indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către inculpat a unor fapte prevăzute de legea penală, sancționate cu pedeapsă mai mare de 4 ani, precum și cu privire la faptul că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru odinea publică.
Potrivit dispozițiilor art.1602 alin.1 și 2 C.p.p. liberarea provizorie sub control judiciar poate fi acordată, în cazul infracțiunilor intenționate, dacă pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani, iar pe de altă parte nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Din redactarea acestui text legal care reglementează condițiile liberării provizorii sub control judiciar rezultă cu titlu obligatoriu, imperativ, situațiile în care nu se acordă liberarea provizorie – când există date din care rezultă necesitatea împiedicării inculpatului de a săvârși alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului.
Însă, așa cum rezultă și din decizia nr.16/2011 pronunțată de ÎCCJ în soluționarea unui recurs în interesul legii, simpla formulare a unei cereri de liberare provizorie și îndeplinirea formală a condițiilor prev. de art. 160 ind.2 C.p.p. nu este suficientă pentru a justifica punerea în libertate a inculpatului, instanța având obligația să analizeze eventualele consecințe ale acestei măsuri, astfel încât să existe un echilibru just între interesul particular al inculpatului de a fi cercetat în stare de libertate și interesul general al societății de a fi descoperite faptele antisociale și sancționate persoanele responsabile de comiterea acestora. Altfel spus, cu ocazia analizei temeiniciei și oportunității luării acestei măsuri, instanța de judecată este obligată să aibă în vedere, pe lângă condițiile expres indicate în 1602 alin.1 și 2 C.pr. pen., și dacă temeiurile care au impus arestarea preventivă pot fi diminuate prin obligațiile legale prevăzute de art.1602 al.3 C.pr.pen., și dacă scopul măsurii preventive, circumscris în dispozițiile art. 136 al.1 C.p.p. ( asigurarea bunei desfășurări a procesului penal ori împiedicarea sustragerii inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată sau de la executarea pedepsei) poate fi atins sau nu prin liberarea provizorie sub control judiciar, această apreciere urmând a fi efectuată prin raportare la circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, la elemente ce privesc faptele pentru care inculpatul este cercetat, dar și la datele care circumstanțiază persoana acestuia.
Or, în cauză, prin raportare la materialul probatoriu administrat până în prezent, tribunalul apreciază că inculpatul „are vocație" de a beneficia de liberare provizorie sub control judiciar în raport cu condiția de admisibilitate prev. de art.1602 C.p.p. referitoare la limita maximă de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracțiunile presupus a fi fost săvârșite, însă că cererea nu este întemeiată, nefiind îndeplinită condiția referitoare la inexistența unor date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să săvârșească alte infracțiuni și, în același timp, temeiurile care au justificat arestarea preventivă a inculpatului - prev. de art. 148 lit.f C.p.p. - neputând fi diminuate prin obligațiile prev. de art. 1602 alin.3 C.p.p. și scopul măsurii preventive neputând fi atins la acest moment procesual prin punerea acestuia în libertate provizorie sub control judiciar.
Sub acest aspect, tribunalul constată că materialul probator existent în dosarul de urmărire penală conferă suficiente indicii în legătură cu implicarea inculpatului S. C. în comiterea în mod repetat, pe o perioadă întinsă de timp, de acte materiale care întrunesc fiecare în parte elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, săvârșite împreună cu alte persoane, în condițiile unei structuri organizate în acest sens, și, în același timp, cu privire la existența unei perseverențe infracționale a inculpatului în comiterea aceluiași gen de fapte, în condițiile în care există indicii pertinente că, deși inculpatul era cercetat de parchetul de pe lângă judecătoria D. pentru primul act de contrabandă (săvârșit la data de 12.05.2012), nu a renuntat la activitate infracțională, implicându-se în mod activ în activitatea organizată de contrabandă cu țigări și săvârșind alte acte materiale care realizează elementele constitutive ale acestei infracțiuni.
Or, tribunalul apreciază că toate aceste împrejurări privitoare atât la fapte (fiind vorba de presupuse activități ilicite cu consecințe dintre cele mai grave asupra patrimoniului statului, săvârșite în mod repetat, împreună cu alte persoane, în mod organizat), cât și, în special, la persoana inculpatului, respectiv perseverența deosebită manifestată de acesta în presupusa comitere de infracțiuni la regimul vamal, reprezintă tot atâtea indicii cu privire la faptul că asupra inculpatului planează pericolul de săvârșire a unor infracțiuni similare – în condițiile în care deținerea, transportul și comercializarea de țigarete netimbrate nu apare ca un incident izolat, ci ca un mod de viață al inculpatului, o modalitate de a se întreține -, și că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol evident pentru ordinea publică, precum și pentru buna desfășurare a procesului penal, care nu ar putea fi înlăturat doar prin obligațiile pe care inculpatul ar trebui să le respecte, fiind evident că acesta are un fond infracțional accentuat, dovedind un profund dispreț față de valorile sociale, de normele legale și nu în ultimul rând față de instituțiile statului.
Totodată, față de natura și gravitatea presupusei activității infracționale și circumstanțele personale ale inculpatului, precum și față de perioada relativ scurtă de timp de la momentul arestării preventive, este evident că nu se poate considera că s-au schimbat dimensiunile pericolului pentru ordinea publică ori a interesului public față de acest caz, iar lăsarea în libertate a inculpatului în acest moment procesual nu ar contribui la altceva decât la încurajarea altor persoane să se implice în activități ilicite de același gen – foarte profitabile, întrucât vor beneficia de clemența organelor judiciare, precum și la accentuarea sentimentului de nesiguranță, de revoltă, de neîncredere în instituțiile statului, ce s-a indus în rândul comunității, la nivelul opiniei publice, situații incompatibile cu principiile unei societăți democratice și care trebuie evitate, contribuind și ele alături de alte aspecte de fapt la asigurarea bunei desfășurări a procesului penal în continuare.
Ca atare, apreciind inclusiv că, din această ultimă perspectivă - a amplificării perturbării ordinii publice – liberarea provizorie, chiar prin obligațiile impuse de instanță inculpatului, nu ar asigura realizarea finalității avute în vedere de legiuitor, adică buna desfășurare a procesului penal, în temeiul art.1608a alin.6 C.p.p. instanța va respinge cererea de liberare provizorie sub control judiciar ca neîntemeiată, urmând ca, în temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p., să oblige inculpatul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În baza art. 1608a al.6 C.p.p. raportat la art. 1602 C. p.p., respinge ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul S. C., CNP –_, fiul lui M. și M., născut la data de 16.02.1974 în Timișoara, jud. T., domiciliat în Timișoara, .. 30, jud. T., în prezent aflat în Arestul IPJ T..
În temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 24 ore de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 17.12.2012.
Președinte, Grefier,
A. C. ȚIRA V. D.
ACȚ/V.D. – 3 ex.
18.12.2012
| ← Cerere de reabilitare. Art.494 şi urm. C.p.p., art.134 şi... | Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată. Art.340... → |
|---|
