Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Art.447 C.p.p. şi art.86 ind 4 C.p.. Decizia nr. 21/2014. Tribunalul VASLUI

Tribunalul VASLUI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 21/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 05-03-2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

T. V.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ Nr. 21/A

Ședința publică de la 05 Martie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L.-M. B.

Judecător E. S.

Grefier M. G.

Ministerul Public - Parchetului de pe lângă T. V. este reprezentat de Procuror A. E. - C.

Pe rol se află soluționarea apelului formulat de condamnatul M. M., fiul lui M. A. și al lui A., născut la 13 Februarie 1988, cu domiciliul în com. VOINEȘTI, . împotriva sentinței penale nr. 569/26.11.2013, pronunțată de Judecătoria Bârlad.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul M. M., personal și asistat de avocat B. G., care depune delegație de substituire pentru avocat desemnat din oficiu, Z. F., lipsă fiind intimatul-partea vătămată P. Ș. - A..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

- cauza are ca obiect revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art.447 C.p.p. și art.86 ind 4 C.p.) – apel,

- cauza se află la al doilea termen de judecată,

- s-au depus relațiile solicitate de la Biroul Executorului Judecătoresc,

- este lipsă de procedură cu intimatul – parte vătămată dat fiind faptul că nu a fost restituită la dosar dovada citării acestuia.

T. apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită, față de faptul că partea vătămată a primit personal și a semnat dovada de îndeplinire a procedurii de citare pentru un termen de judecată anterior – la data de 17.01.2014.

Apelantul M. M. procedează la depunerea unui set de înscrisuri, într-un singur exemplar, constând în copii de pe: factura nr._/25.03.2013 emisă de Poșta Română – OP V., chitanța nr._/25.03.2013 emisă de Serviciul de Ambulanță Județean V., chitanța . SMB nr. 351/20.03.2013 emisă de Spitalul Mun. de Urgență E. B., chitanță pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții . nr._/20.03.2013 și procesul – verbal nr. 636/2013 emis de Biroul Executorului Judecătoresc S. I. M..

Nemaifiind alte cereri de formulat, T. acordă cuvântul în susținerea apelului.

Avocat B. G., pentru apelant, solicită admiterea apelului și să se constate că a fost achitat prejudiciul cauzat. Apreciază că nu sunt motive pentru revocarea suspendării executării pedepsei.

Apelantul – condamnat M. M. solicită admiterea apelului.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului ca fiind fondat, desființarea în întregime a Sentinței penale nr. 569/2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad și rejudecând cauza, să se respingă sesizarea formulată de petentul – parte vătămată P. Ș. A. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, executării pedepsei de două luni închisoare la care a fost condamnat apelantul prin sentința penală nr. 260/2012 a Judecătoriei Bârlad, modificată prin Decizia penală nr. 294/2012 a Tribunalului V..

Solicită să rămână în sarcina statului cheltuielile judiciare.

Apreciază că sesizarea părții vătămate se impune a fi respinsă ca urmare a admiterii apelului declarat de condamnat întrucât în apel, condamnatul a făcut dovada îndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, plătind despăgubirile în integralitate.

T. reține cauza în pronunțare, după deliberare dând decizia de față:

T.:

Asupra apelului penal de față, instanța reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 569/26.11.2013, Judecătoria Bârlad a admis cererea formulată de petentul - parte vătămată P. Ș. - A., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul M. M. prin Sentința penală nr. 260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 294/R din 19.12.2012 pronunțată de T. V., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate P. Ș.- A., suspendare condiționată dispusă în temeiul art. 81 Cod penal pe durata termenului de încercare.

În temeiul art. 84 Cod penal raportat la art. 447 aliniat 2 Cod procedură penală, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare, la care a fost condamnat inculpatul M. M., prin Sentința penală nr. 260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad – dosar nr._, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate P. Ș.- A..

Condamnatul M. M. va executa pedeapsa de 2 ( două) luni închisoare.

Pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal, a interzis condamnatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

A obligat pe condamnatul M. M. să plătească petentului P. Ș. - A. suma de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză au rămas în sarcina statului.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 294/R din 19.12.2012 pronunțată de T. V., M. M. a fost condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate P. Ș.- A., suspendare condiționată dispusă în temeiul art. 81 Cod penal pe durata termenului de încercare de 2 ani și 2 luni.

În temeiul art. 81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

A fixat termen de încercare de 2 ani și 2 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.

A pus în vedere inculpatului disp. art. 83 cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Inculpatul M. M. a fost obligat să plătească părții vătămate P. Ș. - A., constituită parte civilă, suma de 858 lei cu titlu de daune materiale și suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile Spitalul de Urgență „E. B.” Bârlad, suma de 458,92 lei, cu titlu de daune materiale, părții civile Spitalul de Urgență N. O. – Iași, suma de 60,52 lei, cu titlu de daune materiale, și părții civile Serviciul de Ambulanță V., suma de 551,40 lei, cu titlu de daune materiale.

Perioada termenului de încercare curge de la data de 19.12.2012 și se împlinește la data de 19.02.2015.

În această perioadă de timp, chiar și după ce partea vătămată l-a notificat prin Cabinet Avocat - E. I. V. prin adresa din data de 04.03.2013, condamnatul s-a sustras cu rea credință de la executarea obligațiilor civile către partea vătămată.

1. Din actele dosarului rezultă următoarele informații cu privire la starea materială a condamnatului M. M.:

Condamnatul a realizat venituri în anul școlar 2012-2013 fiind încadrat ca profesor de sport la Școala gimnazială nr. 1- Rădeni, încasând un salariu total în perioada 16.09._13 de 14.672 lei, având un venit mediu lunar de aproximativ 1.220 lei.

Condamnatul deține pe raza comunei Voinești suprafața de 3 ha teren agricol cultivat cu porumb, grâu, cartofi, și mai deține 4 bovine, 2 cabaline, 4 porcine, 50 ovine și 60 de păsări realizând un venit anual agricol de 25.000 lei, având un venit mediu lunar de aproximativ 1.750 lei.

La data de 27.02.2013 condamnatul a împrumutat suma de 15.000 lei de la Banca Cooperatistă P. Curcanu filiala Puiești, împrumut rambursabil în 60 de luni cu o rată lunară de 387 lei.

Deși condamnatul a deținut un autoturism marca Reno Clio, rezultă că l-a vândut la data de 12.01.2012.

2. Din actele dosarului rezultă următoarele informații cu privire la starea familială a condamnatului M. M.:

Condamnatul este căsători cu M. O..

Soția condamnatului realizează venituri din data de 14.07.2008, în calitate de salariat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată în cadrul Primăriei comunei Dragomirești, jud V., cu un venit mediu net lunar pe anul 2012 de 500 lei.

Din căsătoria acesteia cu condamnatul a rezultat un copil minor M. A. - M. născută la data de 16.09.2012.

Pe perioada concediului de maternitate, M. O., soția condamnatului beneficiază de indemnizație concediu pentru creșterea copilului și alocație de stat în valoare de 800 lei lunar.

Condamnatul și familia acestuia locuiesc împreună cu părinții condamnatului - M. M. și M. A. în ..

Părinți condamnatului au o afacere, sunt apți de muncă, se întrețin singuri, nefiind făcute dovezii în sensul că aceștia ar fi în întreținerea condamnatului.

3. Din actele dosarului rezultă următoarele informații cu privire la starea de sănătate a condamnatului M. M. și a familiei acestuia:

Nu rezultă că familia condamnatului compusă din părinți, soție copil, minor sau acesta, ar suferi de afecțiuni care să necesite cheltuieli medicale și de spitalizare excesive, costisitoare.

Afecțiunea copilului minor, invocată de condamnat și dovedită cu acte medicale, este diagnosticată ca fiind Herpangina care este definită de dicționarul medical ca fiind „o boala infectioasa minora a copilului, provocata de virusuri Coxsackie (parte din familie enterovirusurilor, cele mai des intalnite la oameni, dupa rinovirusuri) si marcata prin febra, disfagie, si vezicule pe mucoasa gatului. Se manifesta si prin dureri in gat, febra si mici ulceratii la nivelul gurii fiind în aria afecțiunilor de tipul răceala, gripa, . si alte infectii virale, fiind o afectiune care nu da complicatii sau urmari grave si nu dureaza mult.„

Din declarațiile martorilor G. A., L. S., C. E. și Dangă R. rezultă că autoturismul condamnatului a fost vândut, dar în realitate tot el îl conduce, deplasându-se la serviciu cu acesta, iar împrumutul făcut în bancă a fost făcut cub scopul de a achiziționa diverse bunuri.

Condamnatul și familia acestuia locuiesc împreună cu părinții acestuia, M. M. și M. A. în ., contribuind ambele familii la cheltuielile de întreținere, cele două familii gospodărindu-se împreună, iar părinții condamnatului au o afacere, un magazin cu profil alimentar în curtea locuinței.

Condamnatul nu a făcut dovada că are de achitat debite din alte creanțe sau că are în întreținere alte persoane, decât cele mai sus menționate.

Cele reținute mai sus rezultă din: ancheta socială nr. 119 din 27.08.2013 emisă de Primăria Voinești, jud. V., acte de stare civilă - certificat naștere, adresa nr._ din 27.06.2013 emisă de Administrația finanțelor Publice Bârlad, adeverință venit agricol nr. 89 din 15.02.2013 emisă de . nr. 6 din 27.02.2013 încheiat cu Banca Cooperatistă P. Curcanu V., contract de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat cu Ț. A. C. la data de 11.01.2012, adresa nr._ din 02.10.2013 emisă de MAI Serviciu regim permise de conducere, adeverința nr. 495 din 27.09.2013 emisă de Școala gimnazială nr. 1 ., adeverința nr. 4388 din 01.10.2013 emisă de Primăria comunei Dragomirești, jud. V., acte și rețete medicale.

Din probe nu rezultă că M. M. ar avea o stare materială pauperă, ci dimpotrivă are un nivel de trai decent, realizează venituri, atât el, cât și soția acestuia, condamnatul nefiind singurul întreținător.

Condamnatul a realizat venituri din salariul de profesor de sport și din agricultură și creșterea animalelor, iar în perioada termenului de încercare, media lunară a acestor venituri a fost de 3. 000 lei.

Copilul condamnatului a suferit de boli obișnuite, specifice vârstei, nefiind făcută dovada unor tratamente costisitoare, ci doar a unei medicații uzuale.

Părinții condamnatului sunt persoane valide, apte de muncă, care nu necesită întreținere, având propriile venituri din afacere.

Condamnatul a contractat ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, în perioada termenului de încercare, un împrumut bancar de valoare suficient de mare ca să permită achitarea obligațiilor civile față de partea vătămată, obligații stabilite prin sentința penală, dar nu numai că nu a făcut dovada achitării măcar parțiale a acestor despăgubiri, ci le-a folosit în scop personal, tot în scopul creșterii nivelului său de trai, decent și la acel moment, nefiind făcută dovada că acest împrumut a avut o altă afectațiune de natură a justifica o imposibilitate obiectivă de plată a unor obligații stabilite printr-o hotărâre judecătorească.

Condamnatul a manifestat față de partea vătămată o atitudine de rea credință, neachitându-i nici o sumă din despăgubirile pe care i le datora conform sentinței penale de mai sus, deși avea posibilitatea să facă acest lucru, măcar parțial și periodic, achitându-i sub formă eșalonată de rată despăgubirile, câte o parte din veniturile pe care le realiza, fără a-și afecta propria limită de subzistență.

Condamnatul a avut și în timpul judecării cauze, o atitudine de rea credință, ascunzând instanței faptul că a realizat venituri și că are un loc de muncă, aceste informații fiind obținute de instanță de la partea vătămată.

Deși obligația față de partea vătămată a devenit exigibilă la data de 19.12.2012, iar prezenta acțiune a fost formulată la data de 25.04.2013, nici până la data pronunțării sentințe, noiembrie 2013 condamnatul nu a manifestat buna credință de a a-și achita obligațiile stabilite printr-o hotărâre judecătorească, deși realizează venituri, având o stare materială corespunzătoare ca proporționalitate cu cuantumul despăgubirilor.

Față de actele dosarului, instanța a apreciat că cererea petentului, parte civilă este întemeiată și dovedită, urmând a fi admisă.

Conform art. 84 Cod penal, dacă până la expirarea termenului de încercare, condamnatul nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța dispune revocarea suspendării executării pedepsei, afară de cazul în care cel condamnat dovedește că nu a avut putința de a îndeplini acele obligații.

În cauza de față, instanța de fond a constatat că din 19.12.2012, dată din care a început să curgă termenul de încercare și până în prezent, condamnatul a realizat lunar venituri decente, în baza contractelor de muncă încheiate cu angajatorii, reținându-se că acesta nu a avut în această perioadă alte debite, decât cele rezultate din sentința penală de condamnare, și din cele contractate ulterior pentru îmbunătățirea propriului nivel de trai, deja decent, dar suficiente să acopere și creanța către parte vătămată.

Art. 447 Cod procedură penală, care reglementează procedura revocării sau anulării suspendării executării pedepsei, prevede că, asupra revocării sau anulării suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute în art. 83 ori în art. 85 din Codul penal sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzută în art. 86^4 ori în art. 86^5 din Codul penal se pronunță, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanța care judecă ori a judecat în primă instanță infracțiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.

Dacă până la expirarea termenului de încercare nu au fost respectate obligațiile civile prevăzute în art. 84 sau cele prevăzute în art. 86^4 alin. 1 din Codul penal, partea interesată sau procurorul sesizează instanța care a pronunțat în primă instanță suspendarea, în vederea revocării suspendării executării pedepsei.

După cum rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 81 și 86¹ din Codul penal, în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin. 1 și 2, respectiv art. 86¹ alin. 1 și 2 din Codul penal, instanța poate dispune suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare, suspendarea executării pedepsei neatrăgând, potrivit art. 81 alin. 5 din Codul penal, la care face referire și art. 86¹ alin. 4 din Codul penal, suspendarea măsurilor de siguranță sau a obligațiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

Potrivit art. 447 alin. 2 din Codul de procedură penală, dacă până la expirarea termenului de încercare nu au fost respectate obligațiile civile prevăzute de art. 84 din Codul penal sau cele prevăzute de art. 86⁴ din Codul penal, partea interesată sau procurorul sesizează instanța care a pronunțat în prima instanță suspendarea, în vederea revocării suspendării executării pedepsei.

Totodată, conform dispozițiilor art. 84 din Codul penal (la care face trimitere și art. 86⁴ alin. 1 din Codul penal), dacă până la expirarea termenului de încercare condamnatul nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța dispune revocarea suspendării executării pedepsei, în afară de cazul când cel condamnat dovedește că nu a avut putința de a îndeplini acele obligații.

S-a constatat, de asemenea, că, potrivit art. 86 și 86⁶ din Codul penal, dacă în cursul termenului de încercare condamnatul nu a săvârșit din nou o infracțiune și nici nu s-a pronunțat revocarea suspendării executării pedepsei, el este reabilitat de drept. Se impune totodată a se observa că potrivit art. 83 alin. 1 și 2 din Codul penal (la care face trimitere și art. 86⁴ din Codul penal), în situația în care în cursul termenului de încercare condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, descoperită înăuntrul acestui termen, se dispune revocarea suspendării executării chiar dacă pentru noua infracțiune comisă condamnarea definitivă se pronunță ulterior împlinirii termenului de încercare.

Instanța, în pronunțarea hotărârii a apreciat comportamentul anterior al condamnatului, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și la pronunțarea hotărârii, pe o perioadă mai mare de timp, ca fiind de rea credință, aceasta reflectând, de fapt conduita generală a condamnatului, atitudinea sa față de obligațiile civile care îi revin din titlul executor, respectul față de lege, față de o hotărâre emanând de la o autoritate judecătorească și față de creditorul obligației sale de despăgubire.

Conform deciziei Înaltei Curți de Casație și justiție în recursul în interesul legii, cererea de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau a suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligațiilor civile, poate fi introdusă doar anterior împlinirii termenului de încercare, deoarece, ulterior acestui moment, intervine reabilitarea de drept a condamnatului, o concluzie contrară echivalând cu nerespectarea dispozițiilor art. 86 și 86⁶ din Codul penal, dar și a art. 81 alin. 5 și art. 86¹ alin. 4 din Codul penal.

S-a reținut astfel că cererea de revocare trebuie introdusă la un moment care poate să evidențieze intenția condamnatului de a se sustrage de la executarea obligațiilor civile, respectiv să demonstreze reaua-credință a acestuia, deoarece, din interpretarea per a contrario a art. 84 teza finală din Codul penal reiese că revocarea suspendării executării pedepsei nu se poate dispune dacă persoana condamnată dovedește că neîndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare nu s-a datorat relei sale credințe.

Opinia potrivit căreia cererea de revocare a suspendării formulată în cursul termenului de încercare ar fi prematură, întrucât până la acest moment condamnatul își poate executa obligațiile, nu a putut fi primită deoarece ar fi însemnat că persoana condamnată ar fi beneficia de un termen de grație pentru executarea acestora egal cu termenul de încercare. Acest lucru ar echivala cu recunoașterea unui drept neprevăzut de lege și ar face ineficiente dispozițiile cuprinse în art. 81 alin. 5 și art. 86¹ alin. 4 din Codul penal, potrivit cărora suspendarea executării pedepsei nu atrage suspendarea măsurilor de siguranță și a obligațiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare.

În ceea ce privește momentul la care instanța, sesizată cu soluționarea cererii de revocare anterior expirării termenului de încercare, poate dispune revocarea suspendării executării pedepsei, acesta se poate situa fie înainte de împlinirea termenului de încercare, fie după, câtă vreme legiuitorul nu prevede că revocarea trebuie pronunțată înăuntrul termenului.

Sesizarea instanței în vederea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul neîndeplinirii de către condamnat a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, trebuie făcută înainte de expirarea termenului de încercare, indiferent dacă judecarea cauzei are loc anterior sau ulterior expirării acestui termen.

În consecință, instanța a admis cererea formulată de petentul - parte vătămată P. Ș.- A., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul M. M. prin Sentința penală nr. 260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 294/R din 19.12.2012 pronunțată de T. V., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate P. Ș.- A., suspendare condiționată dispusă în temeiul art. 81 Cod penal pe durata termenului de încercare; a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 luni închisoare, la care a fost condamnat inculpatul M. M., prin Sentința penală nr. 260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad – dosar nr._, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate P. Ș.- A..

Instanța nu a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza I cod Penal, deși art. 71 reglementează obligația instanței de a interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

În motivarea acestei hotărâri s-a reținut ca indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnați din câmpul persoanelor cu drept de vot neexistând nici o legătura intre interdicția votului și scopul pedepsei, de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni si de a asigura re inserția sociala a infractorului.

De asemenea, instanța nu a interzis nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infracțiunii, astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit. c.

Împotriva sentinței penale nr. 569, pronunțată la data de 26.11.2013 de către Judecătoria Bârlad, condamnatul M. M. a formulat recurs, criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.

La termenul de judecată din 5.02.2014, în temeiul art. 10 alin. 2 din Legea 255/2013 de punere în aplicare a Legii 135/2010 Codul de procedură penală, tribunalul a recalificat calea de atac din recurs în apel.

Apelantul condamnat M. M. a susținut, în esență, că cererea de revocare trebuia introdusă la un moment care să poată evidenția intenția sa de a se sustrage de la executarea obligațiilor civile, respectiv, care să demonstreze reaua credință. Astfel, a susținut că este prematur introdusă cererea părții – vătămate dat fiind faptul că pe perioada termenului de încercare are posibilitatea de a-și achita obligațiile civile stabilite prin sentința penală.

În susținerea apelului, condamnatul a depus la dosar mai multe înscrisuri.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385ind.6al.3Cod procedură penală, Curtea constată faptul că apelul declarat de către condamnatul M. M. este întemeiat.

Potrivit dispozițiilor art. 447 Cod procedură penală care reglementează procedura revocării sau anulării suspendării executării pedepsei, prevede că, asupra revocării sau anulării suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute în art. 83 ori în art. 85 din Codul penal sau a suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzută în art. 86^4 ori în art. 86^5 din Codul penal se pronunță, din oficiu sau la sesizarea procurorului, instanța care judecă ori a judecat în primă instanță infracțiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.

Prin Sentința penală nr. 260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 294/R din 19.12.2012 pronunțată de T. V., M. M. a fost condamnat la pedeapsa de 2(două) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate P. Ș.- A., suspendare condiționată dispusă în temeiul art. 81 Cod penal pe durata termenului de încercare de 2 ani și 2 luni.

În temeiul art. 81 Cod penal, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

A fixat termen de încercare de 2 ani și 2 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.

A pus în vedere inculpatului disp. art. 83 cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

Inculpatul M. M. a fost obligat să plătească părții vătămate P. Ș. - A., constituită parte civilă, suma de 858 lei cu titlu de daune materiale și suma de 3.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile Spitalul de Urgență „E. B.” Bârlad, suma de 458,92 lei, cu titlu de daune materiale, părții civile Spitalul de Urgență N. O. – Iași, suma de 60,52 lei, cu titlu de daune materiale, și părții civile Serviciul de Ambulanță V., suma de 551,40 lei, cu titlu de daune materiale.

Perioada termenului de încercare curge de la data de 19.12.2012 și se împlinește la data de 19.02.2015.

Din înscrisurile noi depuse în fața instanței de apel rezultă faptul că, în dosarul de executare nr. 636/2013 al Biroului Executorului Judecătoresc-S. I. M., apelantul M. M. a achitat în totalitate suma de 4.888 lei, sumă reprezentând, printre altele, n suma în cuantum de 3858 lei, la care a fost obligat prin sentința penală nr. 260/2012 a Judecătoriei Bârlad cu titlu de daune morale și materiale.

Totodată, apelantul a făcut dovada faptului că, la data de 25.03.2013, a achitat către partea civilă Spitalul Dr. N. O. Iași suma de 60,52 lei, cu titlu de daune materiale( fila 39 dosar apel), la data de 25.03.2013 a achitat către Serviciul Județean de Ambulanță V. suma de 551,40 lei, cu titlu de daune materiale, iar la data de 20.03.2013, a achitat către Spitalul Municipal de Urgență E. B.”Bârlad suma de 458,92 lei cu titlu de daune materiale(fila 40 dosar apel).

În atare condiții, cum condamnatul M. M. si-a îndeplinit obligațiile civile la plata cărora a fost obligat prin sentința penală nr.260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 294/R din 19.12.2012 pronunțată de T. V., instanța de apel reține faptul că nu se impune a se dispune revocarea suspendării executării pedepsei în cuantum de 2(două) luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul M. M. fiul lui M. A. și A., născut la 13.02.1988, în mun. Bârlad, județul V., domiciliat în ., cetățean român, CNP –_, prin sentința penală nr. 260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 294/R din 19.12.2012 pronunțată de T. V., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate P. Ș.- A., ca urmare a îndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Pentru aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 421pct.2lit.a) Cod procedură penală va admite apelul declarat de către intimatul condamnat M. M. împotriva sentinței penale nr. 569, pronunțată la data de 26.11.2013 de către Judecătoria Bârlad, pe care o va desființa în integralitate, rejudecând cauza, în temeiul prevederilor art.447al.2 Cpp rap. la art. 84 Cod penal din 1969 rap. la art. 15 din Legea nr. 187/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, va respinge cererea formulată de către petentul-parte vătămată P. Ș. -A., domiciliat în ., jud. V. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2(două) luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul M. M. fiul lui M. A. și A., născut la 13.02.1988, în mun. Bârlad, județul V., domiciliat în ., jud. V., cetățean român, CNP –_, prin sentința penală nr. 260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 294/R din 19.12.2012 pronunțată de T. V., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate P. Ș.- A., ca urmare a îndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

În temeiul prevederilor art. 276al.6) Cpp, va respinge cererea formulată de către petentul-parte vătămată P. Ș. A. privind obligarea condamnatului M. M. la plata cheltuielilor judiciare efectuate cu prilejul judecării în fond a cauzei.

În temeiul prevederilor ar.t 275al.3) Cpp cheltuielile judiciare avansate de către stat în prezentul apel vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul prevederilor art. 421pct.2lit.a) Cod procedură penală admite apelul declarat de către intimatul condamnat M. M. împotriva sentinței penale nr. 569, pronunțată la data de 26.11.2013 de către Judecătoria Bârlad, pe care o desființează în integralitate,

Rejudecând cauza,

În temeiul prevederilor art.447al.2 Cpp rap. la art. 84 Cod penal din 1969 rap. la art. 15 din Legea nr. 187/2012 privind punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respinge cererea formulată de către petentul-parte vătămată P. Ș. -A., domiciliat în ., jud. V. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2(două) luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul M. M. fiul lui M. A. și A., născut la 13.02.1988, în mun. Bârlad, județul V., domiciliat în ., jud. V., cetățean român, CNP –_, prin sentința penală nr. 260 din 24.05.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 294/R din 19.12.2012 pronunțată de T. V., pentru săvârșirea infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal împotriva părții vătămate P. Ș.- A., ca urmare a îndeplinirii obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

În temeiul prevederilor art. 276al.6) Cpp respinge cererea formulată de către petentul-parte vătămată P. Ș. A. privind obligarea condamnatului M. M. la plata cheltuielilor judiciare efectuate cu prilejul judecării în fond a cauzei.

În temeiul prevederilor ar.t 275al.3) Cpp cheltuielile judiciare avansate de către stat în prezentul apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică,azi, 5.03.2014.

Președinte, Judecător,

L.-M. B. E. S.

Pentru grefier,

M. G. aflat în C.O.

Grefier – șef,

PANSELUȚA B.

Red., tehnored. B.L.-M.

5ex/03.04.2014

Judecătoria Bârlad: jud. R. M. G.

Trei comunicări emise:

- apelant,

- intimat,

- P. de pe lângă T. V..

Data comunicării:

← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr....		Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Art.447 C.p.p. şi art.86 ind 4 C.p.. Decizia nr. 21/2014. Tribunalul VASLUI