Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Sentința nr. 47/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 47/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 11-02-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. V.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 47
Ședința publică de la 11 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L.-M. B.
Grefier C. H.
Pe rol, la ordine, se află spre soluționare sesizarea formulată de Comisia din cadrul Penitenciarului V. în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 836/30.10.2013 și a Ordonanței de Urgență nr. 116 din 23.12.2013, cu referire la aplicabilitatea art. 4, art. 6, art. 113 și art. 125 din Noul cod penal, privind pe condamnatul B. C., fiul lui V. și al A., ns. la data de 15.06.1978 în București, cu domiciliu în București, Calea V., nr. 203, ., ., sector 3 , actualmente deținut în P. V..
La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsește condamnatul.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01 februarie 2014, fiind consemnate în încheierea de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea la data de 11 februarie 2014, când, după deliberare, s-a dat sentința penală de față
TRIBUNALUL
Deliberând în cauza penală de față, T. constată următoarele:
Prin cererea Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului V., înregistrată pe rolul Tribunalului V., la data de 24.01.2014, sub numărul_, instanța a fost sesizată cu privire la numitul B. C., aflat în executarea unei pedepsei de 22 de ani și 8 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal, aplicată prin sentința 412 din 21.10.1999 a Tribunalului Iași, menținută prin decizia nr. 33/27.01.2000 a Curții de Apel Iași, rămasă definitivă prin decizia nr. 3666 din 28.09.2000 a Curții Supreme de Justiție- Secția Penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174-175lit.a,176lit.a)Cod penal,
Sesizarea Comisiei a fost întemeiată pe dispozițiile art. 6 din Noul Cod penal și art. 23 alin. 6 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.
Sesizarea a vizat constatarea intervenirii legii penale mai favorabile în privința pedepsei de 8 (opt) ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, aplicată prin sentința penală nr. 412 din 21.10.1999 a Tribunalului Iași, menținută prin decizia nr. 33/27.01.2000 a Curții de Apel Iași, rămasă definitivă prin decizia nr. 3666 din 28.09.2000 a Curții Supreme de Justiție- Secția Penală.
Au fost atașate la dosarul cauzei următoarele înscrisuri: fișa de evaluare, mandatul de executare nr. 521/1999 din 19.10.2000 emis de T. Iași, sentința penală nr. 412/21.10.1999 a Tribunalului Iași, cu referat al Biroului de executări penale, fișa de cazier judiciar.
La termenul de judecată din 1 februarie 2014, T. a calificat prezenta sesizare ca având drept temei art. 6 din Noul Cod penal și art. 23 alin. 1 și 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale.
Analizând actele și lucrările dosarului, T. reține că numitul a fost condamnat la pedeapsa de 22 de ani și 8 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal, aplicată prin sentința 412 din 21.10.1999 a Tribunalului Iași, menținută prin decizia nr. 33/27.01.2000 a Curții de Apel Iași, rămasă definitivă prin decizia nr. 3666 din 28.09.2000 a Curții Supreme de Justiție- Secția Penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174-175lit.a,176lit.a)Cod penal, constând în aceea că, la data e 10.03.1999, s-a înarmat, în prealabil si apoi, timp de aproximativ 1 oră a agresta victima, cauzându-i suferințe prin multiplele leziuni produse prin loviri repetate cu corpuri contondente si obiecte înțepătoare, leziuni ce au determinat decesul ei la data de 16.03.1999.
S-a constatat ca inculpatul a fost reținut si arestat preventiv de la 11.03.1999.
S-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 521/1999 din 19.10.2000 emis de T. Iași.
Analizând legea penală mai favorabilă in abstracto, se constată că:
I. Dispoziții legale incidente
Art. 6 alin. 1 din Noul Cod penal, stabilește că atunci când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Art. 6 alin. 6 din Noul Cod penal, prevede că atunci când legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepsei complementare sau măsurilor de siguranță acestea se execută în conținutul si limitele prevăzute de legea nouă.
II. a. Pedeapsa prevăzută de Codul penal din 1969 pentru infracțiunea săvârșită de condamnatul Bujei C..
Pentru infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 174-175lit.a,176lit.a)Cod penal, se prevedea pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu închisoarea de la 15-25 ani și interzicerea unor drepturi.
II. b. Pedeapsa prevăzută de Noul Cod penal pentru infracțiunea săvârșită de condamnatul B. C. .
Pentru infracțiunea de omor calificat prev. de art. 189 al.1 lit.a și h)Cod penal (infracțiunea de omor deosebit de grav prev. de art. 174-175lit.a,176lit.a)Cod penal, are corespondent în Noul Cod penal în prevederile art. 189 al.1 lit.a și h)Cod penal, minimul special este de 15 ani și maximul special de 25 ani, fiind prevăzută și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.
III. a. Reglementarea pedepselor complementare și accesorii în Codul penal din 1969
Conform art. 64 din Codul penal din 1969, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi constă în interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi:
a)dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
b)dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat;
c)dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii;
d) drepturile părintești;
e) dreptul de a fi tutore sau curator.
Interzicerea drepturilor prevăzute la lit. b) nu se poate pronunța decât pe lângă interzicerea drepturilor prevăzute la lit. a), afară de cazul când legea dispune altfel.
Potrivit art. 65 din Codul penal din 1969, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puțin 2 ani și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă.
Condiția arătată în alin. 1 cu privire la cuantumul pedepsei principale trebuie să fie îndeplinită și în cazul în care aplicarea pedepsei prevăzute în acel alineat este obligatorie.
Conform art. 53 alin. 2 lit. a) din Codul penal de la 1969, pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi avea o durată cuprinsă între 1 an – 10 ani.
Conform art. 71 din Codul penal din 1969, pedeapsa accesorie constă în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64.
III. b. Reglementarea pedepselor complementare și accesorii în Noul Cod penal
Potrivit art. 66 alin. 1 din Noul Cod penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi constă în interzicerea exercitării, pe o perioadă de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre următoarele drepturi:
a)dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice;
b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
c) dreptul străinului de a se afla pe teritoriul României;
d)dreptul de a alege;
e) drepturile părintești;
f) dreptul de a fi tutore sau curator;
g) dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii;
h) dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme;
i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanță;
j) dreptul de a părăsi teritoriul României;
k) dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;
l) dreptul de a se afla în anumite localități stabilite de instanță;
m) dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice, stabilite de instanță;
n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanță, ori de a se apropia de acestea;
o)dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde victima desfășoară activități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată.
(2) Când legea prevede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică, instanța dispune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b).
(3) Interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în alin. (1) lit. a) și lit. b) se dispune cumulativ.
(4) Pedeapsa prevăzută în alin. (1) lit. c) nu se va dispune atunci când există motive întemeiate de a crede că viața persoanei expulzate este pusă în pericol ori că persoana va fi supusă la tortură sau alte tratamente inumane ori degradante în statul în care urmează a fi expulzată.
(5) Când dispune interzicerea unuia dintre drepturile prevăzute în alin. (1) lit. n) și lit. o), instanța individualizează în concret conținutul acestei pedepse, ținând seama de împrejurările cauzei.
Potrivit art. 67 din Noul Cod Penal, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi poate fi aplicată dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea sau amenda și instanța constată că, față de natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și persoana infractorului, această pedeapsă este necesară.
Aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită.
Interzicerea dreptului străinului de a se afla pe teritoriul României nu se aplică în cazul în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Totodată, conform art. 65 din Noul Cod penal, pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b), d) - n) a căror exercitare a fost interzisă de instanță ca pedeapsă complementară.
Analizând comparativ prevederile legale mai sus arătate, tribunalul constată faptul că pedeapsa pe care o execută condamnatul B. C., respectiv cea de 22 ani închisoare nu depășește pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă de către condamnat potrivit Noului Cod penal, drept pentru care nu se impune reducerea acesteia.
Se impune însă a se dispune ca pedeapsa complementară de 8 (opt) ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, aplicată prin sentința penală nr. 412 din 21.10.1999 a Tribunalului Iași, menținută prin decizia nr. 33/27.01.2000 a Curții de Apel Iași, rămasă definitivă prin decizia nr. 3666 din 28.09.2000 a Curții Supreme de Justiție- Secția Penală, fie execută în conținutul si limitele prevăzute de legea nouă, adică pe o durată maximă de 5 ani.
Față de considerentele anterior expuse, în baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală raportat la art. 595 Noul Cod de procedură penală, va admite contestația la executare ca urmare a sesizării din oficiu a Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013, la nivelul Penitenciarului V., privind pe condamnatul B. C., fiul lui V. și A., născut la data de 15.06.1978 în București, cetățean român, cu ultimul domiciliu în București, Calea V., nr.203, ., ., actualmente deținut în P. V..
Va constata intervenirea legii penale mai favorabile în privința pedepsei complementare de 8 (opt) ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, aplicată prin sentința penală nr. 412 din 21.10.1999 a Tribunalului Iași, menținută prin decizia nr. 33/27.01.2000 a Curții de Apel Iași, rămasă definitivă prin decizia nr. 3666 din 28.09.2000 a Curții Supreme de Justiție- Secția Penală.
În baza art. 6 alin. 6 Noul Cod Penal, va aplica condamnatului B. C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), lit. b) și d) din Noul Cod penal pe o durată de 5(cinci) ani, după executarea pedepsei principale a închisorii
Condamnatul B. C., fiul lui V. și A., născut la data de 15.06.1978 în București,CNP_, cetățean român, cu ultimul domiciliu în București, Calea V., nr.203, ., ., sector 3, fără antecedente penale, actualmente deținut în P. V., va executa, în continuare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174-175lit.a,176lit.a)Cod penal, care are corespondent și în Noul Cod penal, respectiv art. 189al.1 lit.a,h) Noul Cod penal, pedeapsa de 22(douăzecisidoi) ani închisoare și 5(cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), lit. b) și d) din Noul Cod penal .
Va interzice inculpatului-condamnat B. C. drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Va deduce din pedeapsa de 22(douăzecisidoi) ani închisoare și 5(cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), lit. b) și d) din Noul Cod penal, durata deja executată de la data de 11.03.1999 la zi.
Va înlătura dispozițiile contrare și menține celelalte dispoziții din sentința penală nr. 412 din data de 21.10.1999 a Tribunalului Iași, menținută prin decizia penală nr. 33 din data e 27.01.2000 a Curții de Apel Iași și menținută prin decizia nr. 3666 din data de 28.09.2000 a Curții Supreme de Justiție-Secția Penală.
Va dispune retragerea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 521/1999 din 19.10.2000 emis de către T. Iași, precum și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Conform art. 272 alin. 1 Noul Cod de procedură penală și art. 275 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
În baza art. 23 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală raportat la art. 595 Noul Cod de procedură penală, admite contestația la executare ca urmare a sesizării din oficiu a Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013, la nivelul Penitenciarului V., privind pe condamnatul B. C., fiul lui V. și A., născut la data de 15.06.1978 în București, cetățean român, cu ultimul domiciliu în București, Calea V., nr.203, ., ., sector 3, actualmente deținut în P. V..
Constată intervenirea legii penale mai favorabile în privința pedepsei complementare de 8 (opt) ani a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal din 1969, aplicată prin sentința penală nr. 412 din 21.10.1999 a Tribunalului Iași, menținută prin decizia nr. 33/27.01.2000 a Curții de Apel Iași, rămasă definitivă prin decizia nr. 3666 din 28.09.2000 a Curții Supreme de Justiție- Secția Penală.
În baza art. 6 alin. 6 Noul Cod Penal, aplică condamnatului B. C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), lit. b) și d) din Noul Cod penal pe o durată de 5(cinci) ani, după executarea pedepsei principale a închisorii
Condamnatul B. C., fiul lui V. și A., născut la data de 15.06.1978 în București,CNP_, cetățean român, cu ultimul domiciliu în București, Calea V., nr.203, ., ., sector 3, fără antecedente penale, actualmente deținut în P. V., va executa, în continuare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174-175lit.a,176lit.a)Cod penal, care are corespondent și în Noul Cod penal, respectiv art. 189al.1 lit.a,h) Noul Cod penal, pedeapsa de 22(douăzecisidoi) ani închisoare și 5(cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), lit. b) și d) din Noul Cod penal .
Interzice inculpatului-condamnat B. C. drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) Cod penal, ca pedeapsă accesorie.
Deduce din pedeapsa de 22(douăzecisidoi) ani închisoare și 5(cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), lit. b) și d) din Noul Cod penal, durata deja executată de la data de 11.03.1999 la zi.
Înlătură dispozițiile contrare și menține celelalte dispoziții din sentința penală nr. 412 din data de 21.10.1999 a Tribunalului Iași, menținută prin decizia penală nr. 33 din data e 27.01.2000 a Curții de Apel Iași și menținută prin decizia nr. 3666 din data de 28.09.2000 a Curții Supreme de Justiție-Secția Penală.
Dispune retragerea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 521/1999 din 19.10.2000 emis de către T. Iași, precum și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
Conform art. 272 alin. 1 Noul Cod de procedură penală și art. 275 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Cu drept de a formula contestație la Curtea de Apel Iași, în termen de 3 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 februarie 2014.
Președinte,
L.-M. B.
Grefier,
C. H.
Red: B.L.M.
2 ex/28.02.2014
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
