Aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiţionată potrivit Codului penal din 1969, mai favorabilă decât aplicarea unei măsuri educative privative de libertate potrivit Codului penal din 1.02.2014
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 1259 din data de 13.05.2014
"În aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. 1 Cod penal și art. 17 din Legea 187/2012, condamnă pe inculpatul V.I., fără antecedente penale, cu aplicarea prevederilor art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, la pedeapsa de un an și 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 și art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal, precum și a art. 109 alin. 1 din Codul penal din 1969.
În temeiul dispozițiilor art. 81 alin. 1 din Codul penal din 1969 dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului V.I., pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 3 luni.";
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin rechizitoriu s-a reținut următoarea situație de fapt: în seara zilei de 4.12.2013, în jurul orei 18,00, pe timp de noapte, pe trotuarul unui drum public din satul Uricani, inculpații V.I. și A.G. l-au lovit cu pumnii și picioarele pe P.I., deposedându-l de un telefon mobil Samsung, cauzându-i un prejudiciu de 150 de lei.
Ambii inculpați au optat pentru procedura recunoașterii învinuirii.
În drept, faptele inculpaților întruneau la data comiterii lor elementele constitutive ale infracțiunilor de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c pentru A.G., respectiv a art. 99 alin. 3 Cod penal pentru V.I..
Instanța a reținut ca lege penală mai favorabilă, potrivit art. 5 alin. 1 Cod penal, dispozițiile penale intrate în vigoare la data de 1 februarie 2014, întrucât limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de tâlhărie comisă de acesta sunt reduse față de cele prevăzute de art. 211 alin. 2 ind. 1 din Codul penal din 1969. Prin urmare, faptele deduse judecății întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 233 și art. 234 alin. 1 lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal pentru V.I., respectiv a art. 77 lit. d Cod penal pentru A.G..
Potrivit art. 17 din Legea nr. 187/2012, în aplicarea dispozițiilor referitoare la legea penală mai favorabilă intervenită în cursul procesului, o pedeapsă cu suspendarea executării, aplicabilă potrivit Codului penal din 1969, este considerată mai favorabilă decât o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de Codul penal.
Instanța, ținând cont de gravitatea faptei comise de inculpatul minor V.I., de intensitatea, numărul și durata actelor de violență pe care acesta le-a comis, împreună cu inculpatul major, și de împrejurările în care a fost adoptată hotărârea infracțională, de comportamentul inculpatului V.I. atât după comiterea faptei, constând în aruncarea cartelei SIM, cât și după depistarea sa, când a aruncat telefonul sustras într-un spațiu verde, apreciază că s-ar impune, în aplicarea art. 114 Cod penal, luarea față de acesta a unei măsuri educative privative de libertate. De aceea, în aplicarea art. 17 din legea de punere în aplicare a Codului penal, reținând ca încadrare juridică a faptei tâlhăria calificată prevăzută de art. 234 Cod penal, instanța i-a aplicat, cu aplicarea dispozițiilor art. 109 alin. 1 din Codul penal din 1969 privind reducerea limitelor de pedeapsă la jumătate, care nu au corespondent în actuala reglementare, o pedeapsă cu închisoarea în limitele, reduse cu jumătate, apoi cu o treime, prevăzute de Codul penal în vigoare pentru majori. La stabilirea acesteia, instanța a avut în vedere gravitatea faptei, urmările actelor de violență asupra persoanei vătămate, locul și motivele comiterii faptei, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului și datele din referatul de evaluare.
Instanța nu a aplicat inculpatului V.I. vreo pedeapsă complementară sau accesorie, având în vedere că recurgerea la aplicarea unei pedepse este strict rodul aprecierii instanței că gravitatea faptei reclama aplicarea unei măsuri educative privative de libertate, fiind vorba de aplicarea principiului legii penale mai favorabile,.
În temeiul dispozițiilor art. 81 alin. 1 din Codul penal din 1969 instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului Velișcu Iulian Alexandru, pe durata unui termen de încercare calculat potrivit art. 82 din Codul penal din 1969, și a atras inculpatului atenția asupra dispozițiilor art. 22 alin. 4 din Legea nr. 187/2012, privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul comiterii din nou a unei infracțiuni în termenul de încercare.
