Evaziune fiscală. Latura civilă. Obligativitatea plăţii de către inculpat doar a sumei stabilite de procuror prin rechizitoriu.
| Comentarii |
|
Existenţa în posesia părţii civile a unui titlu executoriu - angajament de plată semnat de inculpat anterior trimiterii în judecată pentru o sumă mai mare decât cea imputată de organele de urmărire penală prin actul de sesizare al instanţei. Consecinţe. Condiţii pentru aplicarea art. 741 C.proc.pen. Necesitatea ca inculpatul să fi achitat atât debitul principal cât şi accesoriile acestuia
Curtea de Apel Cluj, Secţia penală şi de minori, decizia nr. 46/A din 13 martie 2013
Tribunalul Cluj prin sentinţa penală nr.449 din 15.11.2012 în temeiul art.11 pct.2 lit.b, art. 10 lit.i ind.1 C.pr.pen. s-a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul
M.M.M. sub aspectul infracţiunii de evaziune evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen.
În temeiul art. 91 al.1 lit.c C.pen. coroborat cu art. 74 ind.1 al.2 teza a II- a C.pen. s-a aplicat inculpatului M.M.M. următoarea sancţiune administrativă: amenda administrativă în cuantum de 1000 lei.
În temeiul art. 346 al. 1 rap. la art. 14 al. 3 lit. a Cod Procedură Penală şi la art. 1349 al. 1 şi 2 cod civil s-a admis în parte acţiunea civilă a Statului Român, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Garda Financiară Cluj şi în consecinţă a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părţii civile suma de 98.136 lei despăgubiri civile reprezentând majorări şi penalităţi de întârziere impozit pe profit şi TVA, calculate până la data plăţii efective.
În temeiul art. 191 al.1 Cod Procedură Penală a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de 2.000 lei.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele:
Prin Rechizitoriul cu nr. 289/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 15.07.2011 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului M.M.M. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit.,c din Legea nr.241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen.
În actul de sesizare al instanţei de judecată s-a reţinut în esenţă că inculpatul M.M.M. în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 2005 - 2010, în calitate de administrator al S.C. D.I. S.R.L. Turda, a evidenţiat în mod repetat în actele contabile cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale, cauzând bugetului consolidat al statului un prejudiciu de 80.406 lei - din care 45.254 lei reprezentând impozit pe profit şi 35.152 lei TVA.
Inculpatul audiat a recunoscut învinuirea adusă.
Inculpatul M.M.M. deţine calitatea de administrator al S.C. D.I. S.R.L. din anul 1996, societatea comercială având ca şi obiect principal de activitate fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor.
Urmare a derulării de către S.C. D.I. S.R.L. a unor tranzacţii comerciale cu S.C.
C.E. S.R.L. Bucureşti în perioada în care această din urmă societate comercială era declarată inactivă, în cursul lunii martie 2010 la sediul societăţii comerciale administrate de către inculpatul M.M.M. inspectorii Gărzii Financiare Cluj au procedat la efectuarea unui control operativ.
În urma controlului efectuat de inspectorii financiari, pe lângă aspectele constatate în legătură cu tranzacţiile comerciale derulate cu S.C. C.E. S.R.L. Bucureşti şi în raport de care organele de urmărire penală nu au sesizat instanţa de judecată, s-a constatat că, în perioada 2005 - 2009, în calitate de administrator al S.C. D.I. S.R.L. Turda, inculpatul M.M.M. ar fi introdus în contabilitatea societăţii comerciale mai multe cheltuieli care, conform art. 21 al. 4 lit. e din Legea nr. 571/2003, nu sunt deductibile fiind diminuate în acest fel contribuţiile datorate bugetului de stat.
Astfel, din cuprinsul Raportului de inspecţie fiscală parţială întocmit de către
D.G.F.P. Cluj nr. 15415/30.07.2010 rezultă că în perioada 1.01.2005 -. 21.12.2009 societatea comercială administrată de inculpatul M.M.M. a înregistrat pe cheltuieli contravaloarea unor bunuri - galerie bucătărie, combină frigorifică, blat cireş, scaune crom, maşină spălat vase, tâmplărie termopan, parchet, set duş, televizor Philips, DVD, CD Sony - pe care organele de control le-au considerat ca nefiind aferente veniturilor. În
această modalitate s-a calculat suma de 124.445 lei cheltuieli ce nu au fost admise la deducere şi pentru care a fost stabilit un impozit pe profit suplimentar în sumă de 55.063 lei respectiv TVA suplimentar în sumă de 68.899 lei (sume în care au fost cuprinse şi facturile emise de contribuabilul inactiv S.C. C.E. S.R.L. cu privire la care , aşa cum am arătat, organele de urmărire penală nu au sesizat instanţa de judecată).
Inculpatul audiat atât în faza de urmărire penală cât şi a cercetării judecătoreşti a recunoscut învinuirea adusă precizând însă că organele de control au considerat ca nefiind deductibile şi unele cheltuieli care îndeplineau condiţiile pentru a fi considerate ca atare, solicitând sub acest aspect întocmirea unei expertize financiar contabile.
Urmare a admiterii cererii în probaţiune formulată, în cauză a fost efectuat Raportul de expertiză contabilă judiciară depus la filele 93-119.
Pe parcursul urmăririi penale şi al judecării pe fond a cauzei, prin ordinele de plată cu nr. 50/30.03.2011, nr. 51/31.03.2011, nr.112/25.08.2011, nr. 111/25.08. 2011, nr. 93/26.07.2011, nr. 92/26.07.2011, nr. 110/25.08.2011, nr. 56/29.04.2012 respectiv chitanţele cu nr. TS6/5475587 şi nr. TS6/5475561 inculpatul M.M.M. a achitat prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului reprezentat de impozit suplimentar şi TVA suplimentar, în cuantum total de 86.541 lei.
Potrivit art. 74 ind. 1 C.pen., introdus prin Legea nr. 202/2010 şi în prezent declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale din data de 25.05.2011, prevede că în cazul săvârşirii infracţiunii de gestiune frauduloasă, înşelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijenţă în serviciu prevăzute în codul penal ori a unor infracţiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la soluţionarea cauzei în primă instanţă, inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru faptele săvârşite se reduc la jumătate.
Potrivit art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP) în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea cea mai favorabilă.
Or, având în vedere că după comiterea faptei de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen., reţinută în sarcina inculpatului M.M.M. a intervenit Legea nr. 202/2010 prin care a fost introdus art. 741 C.pen., instanţa de judecată a apreciat că acesta reprezintă o lege penală mai favorabilă în sensul art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
De asemenea, având în vedere că până la soluţionarea pe fond a cauzei inculpatul M.M.M. a achitat integral prejudiciul efectiv cauzat statului, reprezentat de impozit pe profit şi TVA, instanţa de judecată apreciază că în cauză este incidentă cauza de nepedepsire edictată prin dispoziţiile art. 74 ind. 1 C.pen.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit.b, art. 10 lit. i ind. 1 C.pr.pen., instanţa a dispus încetarea procesului penal pornit faţă de inculpatul M.M.M., sub aspectul infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1, lit. c din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 41 al. 2 C.pen. şi, în temeiul art. 91 al. 1 lit. c C.pen. coroborat cu art. 74 ind. 1 al. 2 teza a II-a C.pen., a aplicat inculpatului M.M.M. sancţiunea administrativă în cuantum de 1000 lei.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, prin înscrisul comunicat instanţei de judecată, Statul Român - A.N.A.F. prin Garda Financiară, Secţia Cluj, s-a constituit parte civilă
faţă de inculpat cu suma de 229.913 lei cu titlu de prejudiciu total adus bugetului consolidat al statului, din care suma de 55.063 lei reprezintă diferenţa de impozit pe profit, suma de 68.899 lei reprezintă diferenţa TVA, precum şi sumele de câte 49.068 lei majorări şi penalităţi aferente acestor sume.
Cu privire la această constituire de parte civilă instanţa de judecată a constatat că în suma solicitată cu titlu de diferenţă impozit respectiv diferenţă TVA sunt incluse şi sumele cuprinse în facturile emise de contribuabilul inactiv, acte materiale ce nu au fost incluse în infracţiunea continuată cu care a fost sesizată instanţa de judecată de către organele de urmărire penală. Pe de altă parte, deşi s-a solicitat părţii civile să comunice defalcat suma solicitată cu titlu de prejudiciu cauzat, în condiţiile în care inculpatul a achitat impozitul pe profit respectiv TVA, reţinută prin rechizitoriu ca fiind datorată bugetului de stat, aferente infracţiunii reţinută în sarcina inculpatului, aceasta nu s-a conformat solicitărilor instanţei de judecată.
Or, în aceste condiţii, în temeiul art. 346 al. 1 rap. la art. 14 al. 3 lit. a Cod Procedură Penală şi la art. 1349 al. 1 şi 2 Cod Civil va admite în parte acţiunea civilă a Statului Român, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Garda Financiară Cluj şi în consecinţă a obligat inculpatul să plătească în favoarea părţii civile suma de 98.136 lei despăgubiri civile reprezentând majorări şi penalităţi de întârziere impozit pe profit şi TVA, calculate până la data plăţii efective.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpatul M.M.M. şi partea civilă Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Garda Financiară, Secţia Cluj.
Prin apelul promovat, inculpatul a solicitat admiterea acestuia, desfiinţarea sentinţei tribunalului şi înlăturarea obligării sale la plata sumei de 98.136 lei întrucât prejudiciul a fost recuperat integral. Învederează că sumele datorate la bugetul de stat sunt: 55.063 lei impozit pe profit şi 68.899 lei TVA, în total suma de 123.962 lei, reţinându-se o pagubă finală de 80.406 lei plătită în întregime, aşa cum rezultă din scriptele ataşate la dosar.
Prin apelul declarat, partea civilă ANAF -GARDA FINANCIARA CLUJ a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei tribunalului şi obligarea inculpatului către aceasta la plata sumei de 155.825 lei reprezentând 19.668 lei impozit pe profit, 49.068 lei majorări impozit pe profit, 30.206 lei TVA, 56.883 lei majorări TVA, rămasă de recuperat din prejudiciul total de 229.913 lei cauzat de inculpat, bugetului de stat.
Curtea examinând apelurile declarate, prin prisma motivelor invocate, ajunge la următoarele constatări:
Cu privire la apelul inculpatului M.M.M. şi al părţii civile ANAF-Garda Financiară Cluj
> Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj din 11 iulie 2011, inculpatul M.M.M. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu art. 41,42 Cod penal, constând în aceea că în perioada 2005-2010 în calitate de administrator al S.C. D.I. SRL Turda, a evidenţiat în mod repetat în actele contabile cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, cauzând un prejudiciu
bugetului consolidat al statului în sumă totală de 80.406 lei din care 45.254 lei reprezintă impozitul de profit, iar 35.152 lei TVA.
ANAF prin Garda Financiară Cluj, s-a constituit parte civilă în faţa Tribunalului Cluj cu suma de 229.913 lei compusă din: 55.063 lei diferenţă impozit pe profit, 49.068 lei majorări şi penalităţi de întârziere la impozitul pe profit, diferenţă TVA 68.899 lei şi majorări şi penalităţi de întârziere la sumele datorate cu titlu TVA în sumă de 49.068 lei.
Curtea reţine că pe parcursul urmăririi penale şi al judecării pe fond a cauzei, prin ordinele de plată cu nr. 50/30.03.2011, nr. 51/31.03.2011, nr.112/25.08.2011, nr. 111/25.08. 2011, nr. 93/26.07.2011, nr. 92/26.07.2011, nr. 110/25.08.2011, nr. 56/29.04.2012 respectiv chitanţele cu nr. TS6/5475587 şi nr. TS6/5475561 inculpatul M.M.M. a achitat prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului reprezentat de impozit suplimentar şi TVA suplimentar, în cuantum total de 86.541 lei, sumă pentru care a fost trimis în judecată prin actul de sesizare cu titlu de prejudiciu, reţinându-se că judecata se mărgineşte la fapta şi persoana indicate în rechizitoriul parchetului, iar repararea pagubei vizează suma menţionată ca atare de către procuror în acelaşi rechizitoriu. Câtă vreme procurorul a statuat că paguba produsă bugetului de stat este în sumă de 80.406 lei, recuperată integral în faţa primei instanţe, apelantul mai are de recuperat în prezent doar accesoriile aferente impozitului pe profit şi taxei pe valoare adăugată respectiv majorările de întârziere datorate Codului fiscal, de la data producerii pagubei şi până la data plăţii efective.
Actele de la dosar emanând din partea Gărzii Financiare Cluj, precum şi concluziile raportului de expertiză-contabilă judiciară depus atestă că apelantul mai are de achitat statului, majorări de întârziere în sumă de 98.136 lei aferente impozitului pe profit şi TVA-ului calculate de la data de 30.06.2010 şi până la data plăţii efective.
Din probele de la dosar, rezultă însă că inculpatul nu a achitat majorările de întârziere corespunzătoare impozitului pe profit şi TVA-ului aferent calculate până la data plăţii efective, în sumă de 98.136 lei, dar cu toate acestea Tribunalul Cluj a încetat procesul penal, apreciind ca incidente prevederile art. 74 ind.1 Cod penal.
Soluţia este nelegală, deoarece art. 74 ind.1 Cod penal prevede că în cazul infracţiunii de evaziune fiscală se poate înceta procesul penal în cazul în care inculpatul achită obligaţiile fiscale datorate statului, în întregime.
Câtă vreme însă inculpatul nu a achitat şi accesoriile acestora, nu poate beneficia de prevederile legale menţionate, deoarece potrivit art. 14 C.proc.pen., repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune presupune atât recuperarea pagubei efective cât şi despăgubirile pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă.
Temeiul răspunderii inculpatului pentru prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului, în speţa dedusă judecăţii, îl constituie răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, reglementată în art. 998 şi 999 Cod civil. Ori, acest temei al răspunderii obligă inculpatul la repararea prejudiciului integral, atât în ce priveşte dauna efectivă cât şi beneficiul nerealizat. S-a reţinut astfel că, în mod temeinic, tribunalul a stabilit răspunderea inculpatului şi cu privire la plata majorărilor de întârziere aferente prejudiciului adus bugetului consolidat al statului, prin fapta inculpatului ce are caracterul unei infracţiuni.
Pentru aceste considerente, dispoziţiile art. 74 ind.1 Cod penal, nu sunt aplicabile inculpatului, neputându-se reţine că acesta a achitat în integralitate prejudiciul produs prin săvârşirea infracţiunii.
Conform Codului fiscal, în materia creanţelor fiscale, beneficiul nerealizat prin plata cu întârziere a unor obligaţii fiscale este cuantificat prin majorări de întârziere, la plata cărora în mod judicios a fost obligat inculpatul. Pe cale de consecinţă, în latura penală, soluţia tribunalului este nelegală, dar nu se poate agrava situaţia inculpatului apelant în propria cale de atac conform art. 372 C.proc.pen., în lipsa apelului procurorilor.
Sub aspect civil, aşa cum s-a arătat, soluţia este judicioasă prin obligarea apelantului la plata sumei de 98.136 lei majorări de întârziere aferente impozitului pe profit şi TVA-ului corespunzător calculate de la 30.06.2010 - şi până la data plăţii efective. Nu poate fi omis faptul că inculpatul, încă înainte să fie trimis în judecată, la
8.12.2010, a recunoscut în faţa organelor fiscale că datorează suma de 230.000 lei conform adresei de la fila 93 u.p., astfel că în prezent nu poate reveni asupra acestei recunoaşteri. Mai mult, în momentul de faţă, achită în tranşe, benevol, cote părţi, către partea civilă, din suma de 230.000 lei conform angajamentului de plată asumat la
8.12.2010.
Nu în ultimul rând, din actul depus la fila 59 u.p., intitulat „Înştiinţare pentru discuţia finală între ANAF şi inculpat”, acesta arată textual că nu formulează obiecţiuni la sumele stabilite de către partea civilă.
Aşa fiind, apelul inculpatului este nefondat urmând a fi respins în baza art. 379 pct. lit.b C.proc.pen.
> Curtea reţine că apelul părţii civile nu este fondat, câtă vreme înainte de trimiterea sa în judecată, inculpatul, la data de 8.12.2010, recunoaşte în integralitate sumele datorate cu titlu de prejudiciu bugetului de stat, în sumă de
230.000 lei, pentru care a semnat angajament de plată, a şi solicitat Administraţiei Financiare a municipiului Turda aprobarea eşalonată a plăţii acestora, ceea ce echivalează cu recunoaşterea pagubei produse ANAF Bucureşti. Pe de altă parte, în baza principiului disponibilităţii, ce guvernează latura civilă, inculpatul şi în prezent achită în tranşe lunare sumele datorate bugetului consolidat al statului, astfel că partea civilă are un titlu executor împotriva acestuia.
Nu poate fi omis faptul că procurorul l-a trimis în judecată, doar pentru cauzarea unui prejudiciu în sumă de 80.406 lei bugetului de stat, pagubă achitată integral de apelant în faţa Tribunalului Cluj, rămânând neachitate doar majorările de întârziere aferente impozitului pe profit şi TVA-ului.
Pe cale de consecinţă, prin prezenta hotărâre, inculpatul nu poate fi obligat la o sumă mai mare decât cea imputată de procuror prin rechizitoriu, dar pe de altă parte, nici nu poate fi înlăturată propria recunoaştere a inculpatului în faţa ANAF, că în fapt datorează suma de 230.000 lei, la achitarea căreia s-a şi obligat la 8.12.2010, titlul executor fiind în curs de derulare.
Aşa fiind, apelul părţii civile se va respinge ca nefondat în baza art. 379 pct.1 lit.b C.proc.pen.
Se va stabili în favoarea Baroului Cluj suma de 50 lei onorariu parţial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, sumă ce se va plăti din FMJ, conform art. 189 C.p.p.
Văzând disp. art. 192 alin. 2 Cp.p., va obliga inculpatul M.M.M. să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul din oficiu, iar pe partea civilă la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului. (Judecător Delia Purice)
