INFRACŢIUNILE PREVĂZUTE ÎN ART. 84 DIN LEGEA NR. 59/1934.ACŢIUNE CIVILĂ.INADMISIBILITATE.
| Comentarii |
|
Infracţiunile prevăzute în art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, sunt infracţiuni de pericol, iar scopul acestei incriminări este acela de a determina emiterea corectă a cecurilor, iar nu acoperirea vreunei pagube materiale.
Chiar şi în cazul în care cecul a fost emis cu nerespectarea condiţiilor cerute de lege, el constituind titlu executoriu, nu mai este necesară o hotărâre judecătorească pentru ca partea vătămată creditoare să îşi poată acoperi prejudiciul, acesta putând fi recuperat prin însăşi punerea în executare silită a cecului după o prealabilă învestire cu formulă executorie.
În aceste condiţii, alăturarea acţiunii civile celei penale ar duce, prin soluţionarea (în ipoteza admiterii), la crearea a două titluri executorii (hotărârea penală care soluţionează acţiunea civilă şi cecul însuşi), ceea ce este inadmisibil.
Curtea de Apel Cluj, Secţia penală şi de minori, decizia nr.959/R/06.12.2010
Judecătoria Zalău prin sentinţa penală nr.164/4.06.2010, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului C.V.P. din infracţiunea prev.de art.84 1 pct.2 din Legea 59/1934, în infracţiunea de înşelăciune prev.de art.215 (4) C.pen.
În baza art. 84 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen., a condamnat pe inculpatul C.V.P. la pedeapsa de:
- 6 (şase) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de emitere file C.E.C. fără inserarea tuturor menţiunilor obligatorii .
În baza art. 84 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen., a condamnat pe inculpatul C.V., la pedeapsa de:
- 6 (şase) luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de emitere file C.E.C. fără a avea la tras disponibil suficient.
În baza art. 33 lit. a C.pen. raportat la art. 34 lit. b C.pen., s-au contopit pedepsele sus stabilite pentru infracţiunile concurente şi s-a aplicat inculpatului C.V.P. pedeapsa cea mai grea de 6 (şase) luni închisoare.
În baza art. 81 şi art. 82 C.pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 2 ani şi 6 luni care constituie termen de încercare pentru inculpat .
În baza art. 359 C.proc.pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.pen. privind revocarea beneficiului suspendării în cazul săvârşirii de noi infracţiuni
S-a facut aplicarea art. 71 C.pen. cu art. 64 lit. a teza II şi lit. b C.pen., iar în baza art. 71 5 C.pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza II şi lit. b C.pen..
S-au respins acţiunile civile formulate de către părţile civile: S.C. B.I. S.R.L. Cluj, S.C. R. S.R.L. Baia Mare şi S.C. R. S.R.L. Zalău .
În baza art. 191 C.proc.pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţa a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de 05.11.2009, inculpatul C.V. P. a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs real a două infracţiuni de emitere de CEC-uri fără inserarea tuturor menţiunilor obligatorii şi fără a avea la tras disponibil suficient, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 84 alin. 1 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. .
Părţile vătămate: S.C. B.I. S.R.L. Cluj, S.C. R. S.R.L. Baia Mare şi S.C. R. S.R.L. Zalău s-au constituit părţi civile în cauză cu sumele reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate şi neachitate de către inculpat.
La termenul de judecată din data de 23.04.2010, reprezentanta părţii vătămate SC B.I. SRL Cluj a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului din art. 84 alin. 1 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. 4 C.pen., susţinând că la data emiterii filei C.E.C. partea vătămată S.C. B.I. S.R.L. nu a avut cunoştinţă despre faptul că nu a existat disponibil in cont, iar inculpatul a dat dovadă de rea-credinţă, astfel că a solicitat să se aibă in vedere cuantumul prejudiciului cauzat prin neplata mărfurilor livrate.
Prin rezoluţia din 07.04.2009, s-a început urmărirea penală contra inculpatului pentru comiterea infracţiunilor de emitere a unor file CEC fără inserarea tuturor menţiunilor obligatorii şi fără a avea la tras disponibil suficient.
Prin ordonanţa din 01.09.2009, procurorul a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului în temeiul art. 10 lit. b1 C.proc.pen. şi în baza art. 181 C.pen., cu raportare la art. 91 lit. c C.pen., l-a sancţionat administrativ pentru săvârşirea în formă continuată a faptelor de mai sus, cu amendă în sumă de 1.000 lei.
Urmare a plângerilor formulate de două societăţi - S.C. „R.” S.R.L. Baia Mare respectiv S.C. „B.I.” S.R.L. Cluj împotriva soluţiei procurorului, prin ordonanţa din 19.10.2009 s-a dispus infirmarea în totalitate a soluţiei şi reluarea prin redeschidere penală a urmăririi penale faţă de inculpat, care a fost trimis în judecată .
Inculpatul C.V. P. este administratorul firmei S.C. Rulment Billa S.R.L. Zalău ce are ca obiect de activitate comerţul cu produse industriale, iar în cursul anului 2008 respectiv în lunile august şi septembrie, inculpatul a eliberat 4 file CEC în alb, drept garanţie de plată, semnate doar de el şi ştampilate, la 3 societăţi comerciale cu care a avut relaţii de afaceri.
Conform practicilor comerciale, respectivele file C.E.C. necompletate urmau ca după o anumită perioadă de graţie acordată inculpatului - cumpărător, să fie introduse de beneficiari în circuitul bancar în cazul în care inculpatul nu îşi onora plăţile contractuale pentru marfa cumpărată şi livrată. Astfel:
1. În cursul lunii august 2008, inculpatul C.V. Petru a achiziţionat de la partea vătămată S.C. „R.” S.R.L. Baia Mare cantitatea de 200 kg conductor bobinaj, pe care a achitat-o cu o filă CEC, decontată de bancă.
Acest aspect a atras încrederea societăţii furnizoare care a acceptat o a doua tranzacţie de livrare a cantităţii de 1.000 kg conductor bobinaj în valoare de 34.671,36 lei, către inculpat, dar de această dată C.V.P. i-a lăsat să înţeleagă pe reprezentanţii părţii vătămate că deşi momentan nu are bani pentru decont, afacerile sale îi vor permite achitarea facturii la o dată ulterioară.
În acest context, de comun acord cu partea vătămată, inculpatul a lăsat beneficiarului drept garanţie (în alb) fila C.E.C. seria BA 3130342394, semnată de el şi purtând ştampila unităţii pe care o administrează.
La data de 29.09.2008, reprezentanţii S.C. „R.” S.R.L. Baia Mare, au completat fila CEC cu suma de 34.671,36 lei, pe care au introdus-o la trasul - Banca Transilvania -care au refuzat-o la plată din lipsă totală de disponibil în contul inculpatului.
2. În data de 19.09.2008, între firma inculpatului C.V.P. şi firma părţii vătămate S.C. „B.I.” S.R.L. Cluj a intervenit o înţelegere în temeiul căreia inculpatul a achiziţionat în două rânduri conductori bobinaj, lăsând de fiecare dată ca şi garanţie câte o filă C.E.C. în alb, doar semnată şi ştampilată de el (seria BA 313096245 şi seria BA 3133096244).
Cu acestea, inculpatul garanta plata facturilor BIP 10248/19.09.2008 în valoare de 11.586,72 lei, respectiv factura BIP 10255/29.09.2008 în valoare de 6293,82 lei.
Cele două file CEC, introduse de beneficiarul S.C. B.I. S.R.L. Cluj în circuitul bancar, au fost refuzate la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont de trasul Banca Transilvania.
3. La data de 11.09.2008, inculpatul a procedat în acelaşi mod cu S.C. „R.” S.A. Zalău de la care a achiziţionat marfă în valoare de 7.893,03 lei - lăsând garanţie fila CEC seria BA 31303422393, refuzată parţial la plată, suma refuzată fiind de 7379 lei, din care ulterior inculpatul a achitat cash suma de 4.000 lei.
Din probele administrate în cauză, a rezultat că inculpatul, în calitatea sa de administrator şi comerciant, a desfăşurat relaţii comerciale, iar conform acestora cumpărătorii încheie contracte comerciale cu furnizorii şi uneori lasă file CEC acceptate de furnizori pentru garanţia plăţii mărfurilor cumpărate, astfel că acesta nu a avut intenţia ca prin viclenie să-şi înşele partenerii de afaceri .
Existând dubii asupra intenţiei de a înşela (de a induce în eroare), instanţa a considerat că nu pot fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 4 C.pen., mai mult filele CEC au fost lăsate ca şi garanţie şi au fost completate de către reprezentanţii părţilor civile, drept urmare instanţa a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului din infracţiuni la Legea Cecului în infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 4 C.pen..
În drept, fapta inculpatului C.V.P. de a completa 4 file CEC, cu omiterea înscrierii tuturor menţiunilor obligatorii la data emiterii (august/septembrie 2008) constituie infracţiunea de emitere de CEC-uri fără inserarea tuturor menţiunilor obligatorii, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen..
În drept, fapta aceluiaşi inculpat de a emite 4 file CEC fără a avea la tras disponibil suficient, constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen..
Inculpatul C.V.P. nu are antecedente penale şi a recunoscut faptele comise .
Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţa a stabilit pentru inculpatul o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de emitere file C.E.C. fără inserarea tuturor menţiunilor obligatorii şi o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de emitere file C.E.C. fără a avea la tras disponibil suficient, iar in urma contopirii pedepselor susmenţionate, conform art. 33 lit.a C.pen. raportat la art. 34 lit. b C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare.
Referitor la modul de executare al pedepsei, având în vedere că pedeapsa închisorii aplicată nu este mai mare de 3 ani, iar inculpatul nu este recidivist, instanţa a
apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privare de libertate a inculpatului, astfel în baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei susmenţionată pe o perioadă de 2 ani şi 6 luni, care constituie termen de încercare pentru inculpat, în condiţiile art. 82 C.pen..
Cu privire la pedepsele accesorii privind interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II şi lit. b C.pen., având în vedere criteriile prevăzute de art. 71 3 C.pen., instanţa a apreciat ca fiind necesară şi aplicarea acestor pedepse accesorii în sarcina inculpatului (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exercitiul autorităţii de stat).
De asemenea, în baza art. 359 C.proc.pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C.pen. privind revocarea beneficiului suspendării condiţionate, în cazul săvârşirii de noi infracţiuni.
Referitor la acţiunile civile formulate de părţile civile S.C. B.I. S.R.L. Cluj, S.C. R. S.R.L. Baia Mare şi S.C. R. S.R.L. Zalău, având în vedere decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dată în interesul Legii nr. 43 din data de 13.10.2008 conform căreia instanţa învestită cu judecarea infracţiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr.59/1934 nu va soluţiona acţiunea civilă alăturat acţiunii penale, instanţa a respins ca inadmisibile acţiunile civile ale acestor părţi civile. În această situaţie, creditorii (părţile vătămate) au la dispoziţie acţiunea civilă separată izvorâtă din contract acolo unde este cazul, iar pe de altă parte s-a reţinut ca, CEC-ul are valoare de titlu executoriu conform art. 53 1 din Legea nr.59/1934 astfel că, admiterea acţiunii civile ar duce la crearea a două titluri executorii, ceea ce este inadmisibil.
Văzând şi prevederile art. 189 şi art. 191 C.proc.pen., inculpatul a fost obligat să suporte şi cheltuielile judiciare avansate de stat apreciate la suma de 500 lei, pentru efectuarea actelor de procedură, administrarea şi conservarea mijloacelor materiale de probă .
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpatul C.V.P. şi partea civilă SC R. SRL Baia-Mare, apeluri respinse ca nefondate prin decizia penală nr.106 din 6 octombrie 2010 a Tribunalului Sălaj.
Decizia Tribunalului Sălaj a fost atacată cu recurs de către partea civilă SC R. SRL Baia Mare care a solicitat obligarea inculpatului C.V.P. la plata sumei de 34.671,36 RON cu titlu de prejudiciu creat recurentei, ca efect al emiterii unei file CEC, fără a avea disponibil în cont.
Curtea, examinând recursul declarat, prin prisma motivului invocat, ajunge la următoarele constatări:
Conţinutul infracţiunilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează aspecte referitoare la emiterea şi forma cecului, transmiterea cecului, prescripţia şi infracţiunile care au legătură cu folosirea cecului.
Elementele esenţiale reglementate constau în denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani; numele celui care trebuie să plătească; arătarea datei şi a locului emiterii; numele şi prenumele, firma şi semnătura celui care se obligă.
În esenţă, astfel de infracţiuni constau în emiterea cecului fără autorizarea trasului, emiterea cecului fără a avea la tras disponibilul suficient; emiterea cecului cu dată falsă; emiterea cecului căruia îi lipseşte un element esenţial sau care este emis chiar în favoarea trăgătorului.
Scopul acestor incriminări îl reprezintă în principal, prevenirea cecurilor fără provizia necesară în contul bancar sau a completării lor în modalităţi care ar prejudicia beneficiarul.
Infracţiunile reglementate în Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în doctrină ca formale, sunt periculoase pentru circuitul civil lato sensu. Existenţa lor nu necesită producerea unor consecinţe patrimoniale, deoarece protejează numai relaţiile sociale referitoare la operaţiunile cu
cecuri în vederea asigurării credibilităţii acestor instrumente de plată, cu rol deosebit în relaţiile comerciale.
În cazul săvârşirii unor astfel de fapte, subiectul pasiv este instituţia bancară a cărei credibilitate a fost periclitată prin acţiunea de emitere a cecului fără respectarea condiţiilor legale, iar nu beneficiarul cecului emis cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Ca urmare, infracţiunile prevăzute în art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, sunt infracţiuni de pericol, iar scopul acestei incriminări este acela de a determina emiterea corectă a cecurilor, iar nu acoperirea vreunei pagube materiale.
De altfel, instanţa supremă a statuat anterior în această materie, prin Decizia de îndrumare nr. 1/1968, că infracţiunile de pericol nu sunt cauzatoare de prejudicii prin ele însele şi, ca atare, în cazul unor asemenea infracţiuni instanţa învestită cu judecarea acţiunii penale nu este competentă să soluţioneze şi acţiunea civilă alăturată celei penale.
Mai este de observat că, în cazul infracţiunilor reglementate de dispoziţiile art. 84 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, situaţia-premisă este dată de existenţa unui raport juridic de natură contractuală în care cecul, ca instrument de plată, reprezintă o garanţie a îndeplinirii obligaţiilor asumate de debitori prin contractele comerciale încheiate.
De aceea, în cazul săvârşirii unor astfel de fapte, prejudiciul cauzat creditorului-parte vătămată este determinat de neexecutarea obligaţiei asumate de către debitorul inculpat prin contractul comercial încheiat, iar nu de emiterea ulterioară a cecului cu încălcarea legii penale.
Este firesc, deci, ca în asemenea cauze, pentru acoperirea prejudiciului suferit, creditorii să aibă la dispoziţie numai acţiunea civilă separată, izvorâtă din contract, iar nu şi acţiunea civilă întemeiată pe răspunderea delictuală, care poate fi alăturată celei penale.
De altfel, o asemenea soluţie se impune şi pentru că, în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. 1 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completările ulterioare, cecul are valoare de titlu executoriu.
Or, faţă de aceste dispoziţii legale, chiar şi în cazul în care cecul a fost emis cu nerespectarea condiţiilor cerute de lege, el constituind titlu executoriu, nu mai este necesară o hotărâre judecătorească pentru ca partea vătămată creditoare să îşi poată acoperi prejudiciul, acesta putând fi recuperat prin însăşi punerea în executare silită a cecului după o prealabilă învestire cu formulă executorie.
În aceste condiţii, alăturarea acţiunii civile celei penale ar duce, prin soluţionarea (în ipoteza admiterii), la crearea a două titluri executorii (hotărârea penală care soluţionează acţiunea civilă şi cecul însuşi), ceea ce este inadmisibil.
Prin urmare, obţinerea unui titlu executoriu pe calea acţiunii civile alăturate nici nu şi-ar justifica utilitatea cât timp hotărârea ce s-ar pronunţa în această privinţă nu ar putea cuprinde decât ceea ce deja este menţionat în cecul perfect valabil şi executoriu.
Pentru motivele ce preced, recursul părţii civile s-a respins ca nefondat, în baza art. 38515 pct.1 lit.b C. proc.pen.
