JUDECATĂ. CERCETARE JUDECĂTOREASCĂ. RENUNŢARE LA AUDIEREA MARTORILOR. CONDIŢII.
Comentarii |
|
Instanţa poate dispune ca martorii propuşi să nu mai fie ascultaţi numai dacă audierea lor nu mai este necesară, cercetarea judecătorească fiind completă si concludentă chiar si fără depoziţiile lor.
Prin sentinţa penală nr.351 din 8 iunie 2000, pronunţată de Tribunalul Bucureşti secţia a ll-a penală a condamnat pe inculpaţii B.N., D.l. şi S.D. la pedepse rezultante de câte 4 ani şi, respectiv, 5 ani închisoare pentru comiterea mai multor infracţiuni de furt calificat.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii, susţinând că instanţa de fond nu a efectuat cercetarea judecătorească şi i-a condamnat pe baza probatoriilor administrate exclusiv în faza de urmărire penală, care au fost în mod greşit interpretate.
Examinând aceste susţineri în raport de actele şi lucrările dosarului, Curtea a reţinut că apelurile sunt întemeiate.
Din această analiză rezultă, în primul rând, că prima instanţă a judecat cauza deşi inculpaţii B.N. şi S.D. erau în imposibilitate de a se prezenta la proces, fiind internaţi în spital şi au încunoştinţat instanţa despre această împiedicare, solicitând un ultim termen pentru a fi prezenţi şi a fi audiaţi.
La dosar există acte medicale, inclusiv două expertize medico-legale, care atestă starea gravă de sănătate a inculpaţilor.
Curtea a reţinut că audierea inculpaţilor era cu atât mai necesară, cu cât nici măcar în declaraţiile date pe parcursul urmăririi penale ei nu au recunoscut săvârşirea faptelor.
Pe de altă parte, singurul inculpat audiat de instanţă, D.I., a negat participarea sa la comiterea faptelor, şi a solicitat administrarea de probatorii.
în aceste condiţii, măsura instanţei de a judeca în fond cauza, fără să administreze nici o probă şi renunţând, prin ivocarea prevederilor art.329 Cod proc.pen., chiar şi la audierea martorilor propuşi prin rechizitoriu, constituie o gravă încălcare a regulilor fundamentale care guvernează procesul penal, îndeosebi aflarea adevărului şi dreptul la apărare.
Aşa fiind, neefectuarea cercetării judecătoreşti în condiţiile legii a impus admiterea apelurilor, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti. (Judecator Viorica Constiniu)
(Secţia I penală, decizia nr.651/2000)