LIBERTATE SUPRAVEGHEATĂ. INCULPAT MINOR CARE A ÎMPLINIT VÂRSTA DE 17 ANI. INAPLICABILITATE.
| Comentarii |
|
Măsura educativă a libertăţii supravegheate constă în lăsarea în libertate a minorului, sub supraveghere deosebită, pe timp de un an, calculat de la data punerii în executare a măsurii.
Faţă de durata fixă a acestui termen, precum şi de împrejurarea că, spre deosebire de măsurile educative prev.de art.104 şi 105 C.pen., libertatea supravegheată nu mai poate fi prelungită când minorul devine major, rezultă că aplicarea acestei măsuri educative nu este posibilă dacă la data soluţionării cauzei în prima instanţă inculpatul minor împlinise vârsta de 17 ani.
Prin sentinţa penală nr.591/09.11.1999 a Tribunalului Bucureşti - secţia I penală s-a aplicat inculpatului minor D.I.G., născut la 08.11.1982, măsura educativă a libertăţii supravegheate pe timp de 1 an, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie sub forma tentativei, prev.de art.20 rap.la art.211 alin.2 lit.e C.pen., cu aplicarea art.99 şi urm.C.pen.
A fost încredinţat minorul părinţilor săi, cărora li s-au pus în vedere dispoziţiile art.103 alin.2 C.pen.
S-au pus în vedere minorului dispoziţiile art.103 alin.4 şi 6 C.pen. privind consecinţele comportării sale.
S-a reţinut că la data de 10.08.1999, aflându-se pe str.Speranţei, partea vătămată B.F. a fost îmbrâncită de inculpat şi a căzut, timp în care acesta a încercat să-i smulgă geanta de pe umăr, fapt ce nu a fost posibil, întrucât partea vătămată ţinea în mână una din baretele genţii.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de lângă Tribunalul Bucureşti, criticând-o pentru nelegalitate sub aspectul sancţiunii aplicate inculpatului minor, în sensul că, întrucât la data soluţionării cauzei în prima instanţă inculpatul împlinise vârsta de 17 ani, măsura educativă a libertăţii supravegheate nu mai putea fi luată faţă de acesta.
Apelul este fondat.
Măsura educativă a libertăţii supravegheate constă în punerea minorului infractor sub supraveghere deosebită pe timp de 1 an, calculat de la data punerii în executare a măsurii.
Această măsură poate fi luată împotriva inculpatului minor pentru infracţiuni mai puţin grave şi când există certitudinea că persoana căreia îi este încredinţat spre supraveghere prezintă garanţii morale şi îl poate supraveghea corespunzător.
Limita de vârstă, de 18 ani, prev.de art.106 C.pen. dovedeşte că, în concepţia legiuitorului, măsurile educative, oricare ar fi ele, trebuie luate şi executate numai în perioada minorităţii.
Condiţia nedepăşirii vârstei de 17 ani de către inculpat pentru a aplica măsura educativă a libertăţii supravegheate rezultă din durata termenului prevăzut de lege, care este fix de 1 an, iar supravegherea minorului nu poate fi prelungită după împlinirea vârstei de 18 ani.
A lua măsura educativă a libertăţii supravegheate faţă de un infractor major (la data pronunţării) sau faţă de un minor care va deveni major în cursul termenului de supraveghere ar însemna să se ia o măsură lipsită total sau parţial de eficienţă, dat fiind ca aceia cărora li s-a încredinţat supravegherea, pentru a-şi aduce la îndeplinire obligaţiile ce le revin în cadrul acestei măsuri, au unele drepturi legate de capacitatea de exerciţiu restrânsă a minorilor.
Toate aceste argumente atrag concluzia că sancţiunea aplicată de instanţă în speţă este nepotrivită, atât faţă de gradul de pericol social al faptei săvârşite (infracţiunea de tâlhărie), cât şi de vârsta minorului.
în consecinţă, admiţând apelul Parchetului, Curtea va desfiinţa în parte sentinţa şi îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă cu închisoarea orientată către minim, a cărei executare va fi suspendată condiţionat, conform art.81 şi 110 C.pen., apreciind că scopul educativ al pedepsei poate fi atins şi fără executarea ei efectivă.
(Secţia a ll-a penală, decizia nr.64/2000)
NOTĂ: Decizia a rămas definitivă prin nerecurare.(Judecator Ionut-Mihai Matei)
