Măsuri de siguranţă. Confiscare specială prevăzută de art. 118 lit. b) din Codul penal. Obligarea inculpatului la plata contravalorii lucrului care nu se mai găseşte. Nelegalitate
Comentarii |
|
Cum măsura de siguranţă a confiscării speciale urmăreşte preîntâmpinarea unei stări de pericol, care s-ar crea prin lăsarea în posesia inculpatului a lucrurilor ce au servit la săvârşirea unei infracţiuni, este nelegală măsura instanţei care, în situaţia în care aceste lucruri nu se mai găsesc, îl obligă pe inculpat la plata contravalorii lor.
(Decizia nr. 643 din 26 noiembrie 2001 - Secţia Ipenală)
Prin Sentinţa penală nr. 34 din 13 iunie 2001, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, s-a dispus, între altele, condamnarea inculpatului S.O., cetăţean iranian, la 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat în condiţiile art. 174 - 175 lit. i) din Codul penal.
în baza art. 118 lit. b) din Codul penal s-a dispus confiscarea specială a sumei de 25.000 lei reprezentând contravaloarea cuţitului folosit de inculpat la săvârşirea faptei, obiect care nu a mai fost găsit.
S-a reţinut că în noaptea de 23/24 septembrie 2000, în timpul unei altercaţii, inculpatul i-a aplicat victimei M.B. mai multe lovituri de cuţit, care au condus în scurt timp la decesul acesteia.
Pe parcursul cercetărilor, cuţitul nu a mai fost găsit.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi, criticând-o pentru nelegalitate şi susţinând că este greşită măsura instanţei de a obliga pe inculpat la plata contravalorii cuţitului care nu a mai fost găsit.
Apelul este întemeiat.
Potrivit prevederilor art. 118 lit. b) din Codul penal, sunt supuse confiscării speciale "bunurile care au servit sau care au fost destinate să servească la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului".
Ca natură juridică şi finalitate, această măsură de siguranţă urmăreşte preîntâmpinarea unei stări de pericol şi nu are caracter reparatoriu, astfel încât obligarea inculpatului la plata contravalorii bunului care nu s-a mai găsit este greşită.
Constatându-se că apelul este întemeiat, el a fost admis în baza dispoziţiilor art. 379 pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, dispunându-se desfiinţarea parţială a sentinţei şi înlăturarea obligării inculpatului la plata contravalorii cuţitului.
NOTĂ:
Decizia penală nr. 643 din 26 noiembrie 2001 a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 3509 din 4 iulie 2002 a Curţii Supreme de Justitie - Secţia penală.