Măsuri de siguranţă. Obligarea la tratament medical. Condiţii. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei
| Comentarii |
|
Aplicarea măsurii de siguranţă de obligare a făptuitorului la tratament medical este justificată dacă acesta, din cauza unei boli, prezintă pericol pentru societate.
Acelaşi temei nu poate reprezenta condiţia "sine qua non" de aplicare a dispoziţiilor art. 81 din Codul penal.
(Decizia nr. 365 din 15 martie 2001 - Secţia I penală)
Inculpatul T.I.G. a fost condamnat, prin Sentinţa penală nr. 3081 din 26.09.2000, la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) şi i) din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, art. 75 lit. c) din Codul penal, art. 74 lit. a) şi c) din Codul penal şi art. 76 alin. 1 lit. c) din Codul penal. S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 din Codul penal.
în baza art. 113 alin. 1 şi 3 din Codul penal, s-a dispus obligarea acestuia la tratament medical, până la însănătoşire.
S-a reţinut, în fapt, că inculpatul T.I.G. împreună cu inculpatul minor C.l. au comis mai multe furturi din autoturisme, în timpul nopţii, în perioada 18.02.1997 -22.02.1997, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentinţe penale, prin care acesta a solicitat redozarea pedepsei, a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 48/A din 11.01.2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a ll-a penală.
împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul T.I.G., pentru motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 din Codul de procedură penală, solicitând aplicarea prevederilor art. 81 din Codul penal, pe motiv că suferă de oligofrenie.
Curtea a examinat cauza pentru motivul de casare invocat de inculpat şi din oficiu, în limitele celorlalte motive de casare prevăzute de art. 3859 alin. 3 din Codul de procedură penală.
Recursul este nefondat.
Instanţele au făcut o apreciere corectă a gradului de pericol social concret al faptelor şi a persoanei inculpatului, stabilind o pedeapsă judicios individualizată în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 din Codul penal.
Faptul că inculpatul este suferind de oligofrenie (gradul I) nu constituie prin el însuşi un temei pentru aplicarea prevederilor art. 81 din Codul penal, câtă vreme celelalte condiţii enumerate de acest text nu sunt îndeplinite.
Cu toate acestea, situaţia personală a inculpatului a fost avută în vedere de către instanţe, care au reţinut corect atât circumstanţe agravante, cât şi circumstanţe atenuante şi au aplicat just prevederile art. 80 din Codul penal, stabilind o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege pentru această infracţiune şi, totodată, au dispus obligarea inculpatului la tratament medical.
în aceste condiţii, nu există nici un temei de casare a hotărârilor.
în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, Curtea a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
