Omor. Individualizare pedeapsă. Lipsa antecedentelor penale.
Comentarii |
|
Circumstanţe atenuante
- Cod penal: art. 74 lit. a)
La stabilirea întinderii pedepsei, instanţa a reţinut că deşi inculpatul nu are antecedente penale, acesta nu a recunoscut săvârşirea faptei, încercând să acrediteze ideea că autorul infracţiunii este o altă persoană. Pe de altă parte, simpla lipsă a antecedentelor penale, nu poate atrage în mod automat reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
(Secţia penală, sentinţa nr. 118/F/2009, nepublicată)
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud nr. 778/P/2008 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului D.D. pentru săvârşirea infracţiunii de omor prev. de art. 174 alin. 1 C. pen.
Analizând actele şi lucrările dosarului, respectiv: procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică întocmită cu acea ocazie, declaraţiile părţilor vătămate S.A.şi S.T., raportul de constatare medico-legală întocmit în cauză, declaraţiile martorilor Z.T., T.V., S.O.A., M.R., D.M., T.E., D.A.S., S.G.E., audiaţi în cursul urmăririi
penale şi în faza cercetărilor judecătoreşti, procesul-verbal de examinare privindu-l pe inculpat şi planşa fotografică întocmită cu acel prilej, raportul de constatare medico-legală privind leziunile corporale traumatice ce le prezintă inculpatul, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, avizul INML Mina Minovici pentru aprobarea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, raportul de expertiză medico-legală -examen ADN, precum şi referatul de evaluare privindu-l pe inculpat, toate coroborate cu declaraţiile date de inculpat în cursul urmăririi penale şi faza cercetărilor judecătoreşti, tribunalul reţine în sarcina acestuia următoarele:
Inculpatul D.D. este pensionat de boală şi întrucât nu are o locuinţă a sa, de mai mulţi ani s-a stabilit în oraşul Beclean, în ultimul timp locuind într-o baracă improvizată, aflată în curtea locuinţei martorei T.E., aflată în constructie, locuinţă situată pe strada
CDP-
în timp, inculpatul a ajuns să-i cunoască pe cei care locuiau pe strada respectivă, prestând diverse activităţi pentru aceştia, contra cost. în aceste condiţii, inculpatul a cunoscut-o şi pe numita S.E., în vârstă de 88 ani, care locuia într-o casă situată în imediata vecinătate a imobilului unde se adăpostise cel în cauză.
Inculpatul s-a aflat în relaţii bune cu numita SE., pentru care presta diferite munci, contra cost şi întrucât veniturile ce le realiza din aceste activităţi erau modeste, acesta obişnuia să ia bani cu titlu de împrumut de la cea în cauză.
Anterior datei de 30 septembrie 2008, inculpatul luase bani cu împrumut de la victima S.E., bani pe care nu i-a restituit, motiv pentru care la data de 29 septembrie
2008, victima i-a solicitat inculpatului restituirea sumei de 60 lei. Cu acea ocazie, între cei doi a avut loc o discuţie contradictorie, în cursul căreia, enervându-se, inculpatul a împins-o pe victimă, în cădere aceasta fracturându-şi antebraţul drept.
în cursul zilei următoare, respectiv la 30 septembrie 2008, inculpatul s-a întâlnit din nou cu victima, ocazie cu care aceasta din urmă şi-a reiterat cererea, solicitându-i inculpatului restituirea sumei de 60 lei.
Pe fondul acestei cereri, între cei doi a avut loc o dispută verbală, în cursul căreia, la un moment dat, inculpatul a lovit-o pe victimă cu mâna dreaptă în partea superioară a corpului, după care, cu cealaltă mână, a împins-o pe aceasta în curtea în care se afla baraca improvizată în care se adăpostea inculpatul, loc în care acesta a continuat să o lovească pe victimă, strângând-o totodată cu mâinile de gât. Ca urmare a acestei agresiuni, victima şi-a pierdut cunoştinţa şi a căzut, inculpatul abandonând-o la faţa locului şi ieşind în drumul public.
Incidentul dintre cele două persoane a fost sesizat de martora M.R., care, temându-se pentru viaţa victimei i-a transmis martorului S.O.A. - nepotul victimei - prin intermediul vecinei acestuia, numita D.A.S., să se deplaseze la faţa locului.
în cele din urmă, victima a fost ridicată şi transportată cu ambulanţa la Spitalul Orăşenesc Beclean, ocazie cu care s-a constatat decesul acesteia.
Din raportul de constatare medico-legală nr.3518/111/526/18 februarie 2009, întocmit de Serviciul de Medicină Legală Bistriţa-Năsăud rezultă că decesul numitei S.E. a fost violent, datorându-se unei insuficienţe respiratorii acute, consecutivă unei asfixii mecanice, prin comprimarea căilor respiratorii superioare cu mâna (sugrumare), asociată cu un aspirat sanguin traheo-bronşic; că leziunile tanatogeneratoare s-au produs prin mecanismul de comprimare cu mâna şi prin lovire activă cu corpuri dure, că leziunile tanatogeneratoare şi decesul pot data din 30 septembrie 2008, că între aceste leziuni şi deces există o legătură de cauzalitate directă, necondiţionată şi că, în momentul aplicării loviturii tanatogeneratoare poziţia victimă-agresor a putut fi iniţial „faţă în faţă", ulterior dinamică în cursul producerii leziunilor.
Fapta astfel reţinută în sarcina inculpatului întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prev. de art. 174 alin. 1 C. pen.
Audiat fiind, inculpatul nu a recunoscut săvârşirea faptei, susţinând că în cursul zilei de 29 septembrie 2008 se întâlnise cu victima, că aceasta i-ar fi pretins să-i restituie o sumă de bani pe care inculpatul nu i-o datora însă, motiv pentru care a îmbrâncit-o pe victimă, dar că în ziua de 30 septembrie 2008 nu s-a mai întâlnit cu aceasta, găsind-o pe victimă căzută în curtea locuinţei unde se adăpostea el, ocazie cu care a împins-o cu piciorul pentru a vedea în ce stare se află.
Susţinerile inculpatului sunt contrazise de probele administrate în cauză, motiv pentru care acestea vor fi înlăturate, ca nereale.
Din depoziţia constantă a martorei M.R. rezultă că, în ziua respectivă inculpatul şi victima s-au întâlnit, că aceştia au avut un schimb de replici şi că, la un moment dat, inculpatul s-a apropiat de victimă, a lovit-o cu mâna pe aceasta şi a împins-o în curtea locuinţei, motiv pentru care a şi alarmat rudele victimei.
Sub acest aspect, declaraţiile martorei mai sus menţionate se coroborează cu cele ale martorilor D.M., D.A.S. şi S.O.A., potrivit cărora martora în cauză le-ar fi relatat că inculpatul o agresează pe victimă, dar şi cu concluziile raportului medico-legal, din care rezultă că leziunile tanatogeneratoare au fost produse la data de 30 septembrie 2008.
Mai mult decât atât, din depoziţia martorului S.O.A., rezultă că în momentul în care se deplasa înspre locul incidentului s-a întâlnit cu inculpatul, ocazie cu care l-a întrebat pe acesta ce a făcut cu victima, la care cel în cauză i-a răspuns calm „am omorât o babă”.
Aşa fiind, tribunalul apreciază că susţinerile inculpatului sunt nesincere, fiind date cu intenţia vădită de a se sustrage răspunderii penale şi că, din probaţiunea administrată rezultă cu evidenţă că inculpatul este autorul infracţiunii de omor, astfel cuma fost aceasta reţinută în actul de sesizare a instanţei.
în baza textului legal mai sus menţionat, dar făcând şi aplicarea disp. art. 53 pct. 2 lit. a) şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), precum şi cele ale art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor, tribunalul va condamna pe inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi
b) C. pen.
La stabilirea întinderii pedepsei, instanţa a reţinut că deşi inculpatul nu are antecedente penale, acesta nu a recunoscut săvârşirea faptei, încercând să acrediteze ideea că autorul infracţiunii este o altă persoană. Pe de altă parte, simpla lipsă a antecedentelor penale, nu poate atrage în mod automat reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Cu toate acestea, tribunalul s-a orientat spre o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege, ţinând seama de starea de sănătate a inculpatului, evidenţiată prin raportul medico-legal întocmit. Astfel, din Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/12480/2008 întocmit de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” rezultă că inculpatul prezintă diagnosticul „Modificare durabilă a personalităţii după o afecţiune psihică” şi că acesta are discernământul diminuat în raport cu fapta pentru care este cercetat.
în concluzie, medicii specialişti au recomandat a se lua faţă de inculpat măsuri potrivit disp. art. 113 C. pen.
Pe de altă parte, la stabilirea pedepsei, tribunalul a procedat şi la valorificarea concluziilor Referatului de evaluare întocmit în cauză de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, nr. 1179/SP B-N/20 octombrie 2009, potrivit cărora,
inculpatul ar prezenta perspective de reintegrare socială în condiţiile în care ar beneficia de o intervenţie specializată pe depăşirea problemelor legate de consumul de alcool şi cele legate de starea de sănătate mintală, în paralel cu menţinerea sprijinului acordat de membrii familiei şi îmbunătăţirea situaţiei materiale şi locative prin mijloace licite.
Inculpatul a fost cercetat în stare de arest, măsură ce a fost luată faţă de acesta la data de 30 septembrie 2008.
Aşa fiind, în baza disp. art. 350 C. pr. pen. se va menţine starea de arest a inculpatului, iar în temeiul disp. art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) se va deduce din pedeapsa aplicată durata arestului preventiv începând cu data de 30 septembrie 2008, la zi.
în cauză se va face şi aplic. art. 71 şi 64 lit. a), b) C. pen.
în raport de gravitatea faptei comise, dar şi de conduita concretă adoptată de inculpat în cursul cercetărilor, instanţa apreciază că se justifică a se aplica acestuia şi pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a) teza I C. pen.
Pe de altă parte, în temeiul dispoziţiilor art. 112 lit. a) rap. la art. 113 C. pen. se va lua faţă de inculpat măsura de siguranţă a obligării la tratament medical, în concordanţă cu concluziile raportului medico-legal psihiatric.
Prezente în instanţă, la termenul de judecată din 25 martie 2009, părţile vătămate S.A. şi S.T., în calitatea lor de descendenţi ai victimei, au învederat că nu solicită obligarea inculpatului la plata vreunor despăgubiri civile.
în consecinţă, tribunalul urmează să ia act despre această împrejurare (judecător Petrişor Alexandru Dorin).