PENAL.Omor deosebit de grav Omor
| Comentarii |
|
Faptele inculpatului de a aplica victimei multiple lovituri, pe o perioadă lungă de timp, leziunile produse conducând la decesul acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav şi nu ale infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
Inculpatul MG, zis „ F”, în vârsta de 22 ani, locuieşte cu mama sa în comuna M, sat L, jud. Buzău.
În data de 23.01.2012,în jurul orelor 14, s-a întors din mun. Buzău unde fusese sa o viziteze pe mama lui, internata la Spitalul de Boli Infecţioase Garlasi . La orele 16, a plecat la un unchi pentru a-i tăia nişte lemne cu drujba iar în jurul orelor 18,30 a plecat la barul martorului C D, loc în care a venit si victima M G; au stat pana în jurul orelor 21, timp în care au băut cate 2 beri. După ce s-a închis localul, inculpatul MG a mers la un alt bar de unde a mai cumpărat o doza de bere, iar în drum spre casa a fost depăşit cu bicicleta de victima M G.
În jurul orelor 23, a ieşit din casa pentru a fuma , timp în care a fost strigat de partea vătămată la poarta. Aceasta adusese un bidon cu ţuica si împreună au consumat din acesta si au mâncat pana în jurul orei 1,00 când inculpatul i-a spus sa se culce la el , daca nu , sa plece acasă. Cum victima a refuzat sa plece, acesta a împins-o , dand-o afară din casa.
Potrivit propriilor declaraţii, luate imediat după săvârşirea faptei,( f- 89-92 d. urm. pen), atunci când a îmbrâncit victima în afară, aceasta a scăpat o sticla de bere pe care o avea în mana, precizare care se coroborează cu declaraţia lucrătorului de politie SM ( f. 117) care a observat o sticla sparta la ieşirea din casa.
Victima s-a îndreptat spre poarta, acolo unde avea bicicleta, dar apoi s-a întors si a început sa caute un obiect pentru a-l lovi pe inculpat. Nu a apucat sa ia nimic pentru ca inculpatul” a fost mai rapid si a luat toporul cu care a început sa o lovească ”, f- 90.
A aplicat primele lovituri peste picioare iar după ce aceasta a căzut la amant a lovit-o pe tot corpul , după care a luat doua chingi si a legat-o de picioare si de mâini. A legat apoi picioarele de un stâlp ce susţinea bolta de vie, la o înălţime de aprox. 1,20 m astfel ca victima a fost în imposibilitate sa se mai deplaseze. De altfel, în lipsa altor dovezi în afară declaraţiilor inculpatului de la urmărirea penala, instanţa retine ca , după imobilizare, inculpatul nu a mai lovit-o.
A plecat apoi la un vecin, R T, pentru a suna la 112, acesta nu i-a răspuns, după care a revenit în domiciliu, a sunat de pe telefonul sau spunând „ca are o persoana în curte si nu reuşeşte sa o dea afară”- declaraţie martor S M- f. 117.
Potrivit declaraţiei inculpatului, f 92 verso, când s-a întors de la acel vecin, „G l-a rugat sa il dezlege, dar a refuzat”.
La momentul la care a sosit primul poliţist, S M, victima era tot legata cu picioarele de un stâlp de la bolta, corpul era lipit de sol, mâinile legate si ridicate spre spate, de funia cu care erau legate mâinile, ţinând inculpatul”.
Potrivit declaraţiilor date de lucrătorii de politie care s-au deplasat la fata locului, inculpatul era liniştit , nu prezenta urme de lovituri ( o singura rana la mana, o plaga produsa, potrivit propriei declaraţii a inculpatului, de tăişul toporului atunci când a lovit victima) si nu avea urme de sânge pe haine.
Pe poarta vecinului sau , la care s-a deplasat pentru a suna la 112 , au fost găsite urme de sânge. Deşi au fost ridicate urme de sânge din mai multe locuri , inclusiv de pe poarta vecinului, procurorul nu le-a trimis la analiza pentru a se stabili daca aparţin inculpatului sau victimei. Aceasta expertizare ar fi fost necesara pentru stabilirea clara a situaţiei de fapt ( de ex., din analiza locului de unde au fost ridicate si stabilirea persoanei căreia aparţin, se putea stabili daca victima ar fi ieşit pe poarta si ar fi ajuns la poarta vecinului înainte de a fi legat, încercând sa se salveze sau poate, într-adevăr cele de pe poarta vecinului aparţin inculpatului ). În lipsa acestor probe, instanţa nu poate tine seama decât de declaraţiile inculpatului. Deşi urmărirea penala are aceasta deficienta, instanţa nu a apreciat ca extrem de relevanta o astfel de analiza pentru ca , oricum încadrarea juridica a faptei nu s-ar fi schimbat, procurorul reţinând omorul si lipsirea de libertate în mod ilegal.
După sosirea echipajelor de politie a sosit si ambulanta care a preluat victima, a fost dusa la spital , dar aceasta a decedat în aceiaşi noapte la ora 5,00.
Conform raportului medico-legal de necropsie nr. A3/27/2012 al SJML Buzău, „ moartea lui M M a fost violenta, s-a datorat socului traumatic hemoragic în cadrul unui politraumatism cranio-cerebral cu hemoragie meningee difuza, toraco-abdominal si de membre cu multiple fracturi costale si de membru superior stâng, cu contuzii pulmonare, cardio- pericardice si pancreatice si rupturi splenice, pe fondul unei intoxicaţii acute etanolice, 2,10 g %0.
În drept, instanţa constata ca faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de omor prin cruzimi, prev. de art. 176 lit. a, c. pen ( considerent pentru care va schimba încadrarea cu motivarea ce se va arata în continuare) si lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 al.1 c, pen.
Desi s-a solicitat de procuror schimbarea încadrării juridice din art. 189 al. 1 în art. 189 al. 2 iar de apărătorul inculpatului din omor în lovituri cauzatoare de moarte, prev. de art. 183 c. pen, cererile nu pot fi primite, pentru următoarele considerente:
Omor - lovituri cauzatoare de moarte
Infracţiunea de omor consta în uciderea unei persoane, ceea ce însemna ca acţiunea sau inacţiunea care a condus la decesul victimei trebuie sa fie apta, ea însăşi, în mod obişnuit, sa producă rezultatul letal.
Infracţiunea prev.de art.183 c. pen, consta în săvârşirea oricăreia din faptele prev. de art. 180-182 c. pen care au avut ca urmare moartea victimei. În acest caz, acţiunea de lovire sau de vătămare nu produce, prin ea însăşi, rezultatul letal, moartea fiind rezultatul unor factori cauzali externi care pot fi preexistenţi, concomitenţi sau ulteriori.
La omor, legătura de cauzalitate este directa, acţiunea de lovire sau vătămare provocând, fără alţi factori, decesul.
Infracţiunea de omor se săvârşeşte cu intenţie directa sau indirecta, cealaltă cu intenţie depăşita, moartea fiind rezultatul culpei autorului.
Ne-am fi aflat , în situaţia prev. de art. 183 daca , de ex, inculpatul lovea victima,aceasta se dezechilibra si, în cădere, s-ar fi lovit cu capul de o piatra, decedând.
Într-o astfel de situaţie, lovitura aplicata nu este de natura a produce, singura, rezultatul letal, ci doar în concurs cu dezechilibrarea victimei si lovirea de piatra.
Ori, în speţa, rezultatul letal s-a produs urmare loviturilor extrem de puternice aplicate victimei în cap, peste trunchi si membre, acestea fiind , potrivit si raportului de necropsie , în legătura directa cu decesul.
În consecinţa, cererea formulata de inculpat prin apărător, va fi respinsa.
Omorul prin cruzimi este cel care se săvârşeşte prin întrebuinţarea de autor a unor metode inumane si inutile de chinuire a victimei înainte de deces.
Se are în vedere perioada cuprinsa între momentul începerii acţiunii făptuitorului ci cel în care intervine decesul victimei.
Ceea ce caracterizează omorul prin cruzimi este ca actele de acest gen sa fie anterioare decesului victimei.
Omorul deosebit de grav săvârşit prin cruzimi presupune, pe de o parte, ferocitatea acţiunii de ucidere, prin procedee cauzatoare de suferinţe prelungite şi de maximă intensitate, iar pe de altă parte, provocarea unui sentiment de oroare persoanelor care au cunoştinţă de fapta de omor şi de procedeele folosite.
Moartea victimei nu a fost instantanee( de ex. atunci când se aplica lovituri cu toporul în cap, înjunghierea în inima a victimei) ci s-a produs după aprox. 4 ore.
În speţa, acţiunile inculpatului au început în jurul orei 1,00, conform declaraţiei sale. La 2,32 s-a sunat la 112 astfel cum rezulta din pr. vb. de cercetare la fata locului iar decesul a intervenit la 4,55.
Fata de aceste constatări este cert ca inculpatul, care nu consumase alcool astfel încât sa fie în stare de ebrietate ,( vezi declaraţie poliţist M M M) a sunat la 112 după ce, probabil, a realizat ca victima se afla într-o stare foarte grava . În tot acest interval de timp, a lovit-o, aceasta murind în chinuri groaznice după aprox. 4 ore, cauzate fiind de loviturile repetate pe tot corpul cu coada unui topor si amplificate de gerul existent ( minus 9 grade conform ziarului depus de partea civila), de legarea victimei si de aruncare cu apa pe ea de inculpat( potrivit declaraţiei poliţistului M G inculpatul i-a spus ca a aruncat cu apa ca sa se trezească din beţie).
Raportul medico-legal descrie pe 2 pagini numeroasele leziuni constatate pe corpul victimei , leziuni ce pot fi observate cu uşurinţa si din studierea fotografiilor judiciare existente la dosar si anume: aprox. 10 plăgi la nivelul capului si gambei stângi, numeroase echimoze si excoriaţii , fracturi costale, fractura deschisa antebraţ si cartilaj nazal, luxaţie cot stâng, splina rupta.
Potrivit celor relatate de asistenta medicala M A, martor care în acea noapte a preluat victima, aceasta „ avea hainele umede si îmbibate de sânge, avea plăgi tăiate si înţepate si fracturi … era ger”
Sigur ca victima a murit în chinuri groaznice produse de bătaia aplicata într-un interval mare de timp , chinuri care le depăşesc în intensitate pe cele specifice unui omor simplu, când decesul intervine aproape imediat .
Pe de alta parte, modul în care a lovit si a chinuit victima pe care a legat-o de bolta de vie, nu pot decât sa producă un sentiment de groaza celor care i-au cunoştinţa de existenta faptei, fiind un alt element ce caracterizează omorul prin cruzimi.
Ca o paranteza, bătaia ( si nu neapărat cea de maxima intensitate care poate conduce repede la deces ci cea de o intensitate mai mica dar prelungita mult în timp ), a fost considerata întotdeauna cel mai comun mod de tortura, ori omorul prin cruzimi nu înseamnă decât torturarea victimei.
Analizând procesul verbal de cercetare la fata locului si fotografiile judiciare, instanţa nu poate trage decât o singura concluzie, aceea ca victima a încercat cat a putut sa se salveze, a reuşit sa ajungă si la poarta, lângă bicicleta,dovada fiind urmele de sânge de pe alee, de pe bicicleta. Ori, pana la legarea ei , care s-a produs după aplicarea de numeroase lovituri si care a fost uşurata si de starea avansata de ebrietate în care s-a aflat victima, a trecut foarte mult timp, interval în care victima a fost intens chinuita atât de durerile cauzate de numeroasele lovituri cat si de conştientizarea, pana la un moment dat, a faptului ca îşi va găsi sfârşitul în acel loc.
Cel puţin pana la sosirea ambulantei victima a fost conştienta, l-a întoarcerea inculpatului de la vecin l-a rugat sa îl dezlege, a refuzat, chinul fiind amplificat de conştientizarea posibilităţii de a muri.
În concluzie, în speţa, inculpatul a produs victimei suferinţe prelungite si intense prin aplicarea de lovituri cu coada toporului pe tot corpul, inclusiv, în cap, o perioada de aprox. 1 ora si jumătate, apoi încă o ora a ţinut-o legata ( ambulanta sosind la 4, 27 conf. menţiunii de pe fisa de preluare - f- 53, cauzându-i dureri intense prin plăgile produse, ruperea splinei, a oaselor, concomitente cu conştientizarea faptului ca va muri, legata fiind , fără posibilitatea de a scăpa.
Constatând ca aceasta este încadrarea juridica corecta, instanţa constata ca inculpatul a fost expertizat psihiatric, raportul fiind depus la dosar, având în vedere obligativitatea unei astfel de probe conform art. 117 c. pr. pen.
Omor - lipsire de libertate prev. de art.189 al. 2 c. pen.
În varianta art. 189 al. 2( când victima este supusa unor suferinţe ori sănătatea ori viata ii este pusa în pericol) se produc victimei suferinţe - infracţiune de rezultat - sau viata ori sănătatea ii sunt puse în pericol - infracţiune de pericol, punerea în primejdie a vieţii fiind rezultatul intenţiei depăşite a autorului.
El urmăreşte lipsirea de libertate a persoanei, punerea în primejdie a vieţii fiind rezultatul culpei , când el, în cel mai râu caz,deşi nu a prevăzut rezultatul, trebuia si putea sa-l prevadă.
Cu alte cuvinte, ne-am afla în situaţia acestei variante agravate, când autorul lipseşte victima de libertate, în aşa fel încât, măcar într-u anumit moment viata i-a fost în pericol iar autorul putea si trebuia sa realizeze acest lucru, fără a se produce rezultatul mai grav.
Ori, în speţa, activitatea infracţionala reţinuta de instanţa ca specifica omorului prin cruzimi, nu este doar cea realizata pana la momentul legării victimei ci pana la decesul ei, actele de cruzime întinzându-se în timp pana la final, suferinţele cauzate de legare fiind „ absorbite” de cele ce întra în conţinutul omorului prin cruzimi.
Cu alte cuvinte, suferinţele cauzate victimei la lipsire de libertate si care singulare, fără acţiunea de lovire ,în mod cert nu i-ar fi pus în primejdie viata, după cum s-a produs legarea ,( victima a fost legata de picioare iar acestea apoi de bolta, dar la o înălţime de aprox. 1 m de sol, mâinile legate, trunchiul era sprijinit în parte de sol), sunt absorbite de „ suferinţele”- infracţiunea - în care s-a produs rezultatul letal, tocmai prin reţinerea acestora ca element component ale infracţiunii de omor prin cruzimi.
Sigur ca, era posibil ca si aceasta acţiune sa fi condus singura la un deces daca, de ex, victima nu ar fi fost bătuta , de ex. ar fi ţinut-o multe zile fără hrana si apa ,dar nu este cazul în speţa.
Inculpatul răspunde pentru consecinţa mai grava produsa, în speţa moartea victimei. Ori , atât timp cat acţiunile duc la un rezultat produs în urma unei intenţii chiar si indirecte, celelalte consecinţe - punerea în primejdie a vieţii – cauzate din culpa, sau producerea de suferinţe de intensitate redusa, cauzate prin legare , se absorb în rezultatul mai grav. Nu se poate într-o astfel de situaţie, ca suferinţele intense, cauzate la omorul prin cruzimi , sa fie separate de suferinţele concomitente ,de o intensitate redusa cauzate de legare .
În legătura cu argumentul reprezentantului parchetului, acela ca s-a folosit un topor ( varianta de la art. 189 al. 2 fiind comisa si în situaţia în care autorul este înarmat), nici nu poate fi luat în considerare, toporul folosindu-se pentru săvârşirea infracţiunii de omor si nu la legarea victimei, respectiv pentru comiterea infracţiunii de lipsire de libertate.
Prin urmare, din acest considerent, instanţa nu poate admite cererea formulata de procuror.
În concluzie, pentru cele arătate, reţinând vinovăţia inculpatului, urmează ca instanţa sa respingă cererile de schimbare de încadrare juridica , sa admită cererea parţii civile de schimbare a încadrării si sa îl condamne pe inculpat, după cum urmează:
În baza art. 174-176 lit. a c.pen. la 22 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b (cu excepţia dreptului de a alege) pentru infracţiunea de omor prin cruzimi.
În baza art. 189 alin. 1 c.pen. la 4 ani închisoare pentru infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal.
În baza art. 33 lit. a – 34 lit. b c.pen.,va contopi pedepsele urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 22 ani închisoare.
La stabilirea pedepselor instanţa a avut în vedere gravitatea faptelor comise, persoana inculpatului care în 2011 a fost sancţionat administrativ pentru furt si violare de domiciliu , precum si faptul ca a recunoscut fapta.
În legătura cu acest aspect, nu se pot retine disp. art. 320/1 c. pr. pen, întrucât nu se pot aplica atunci când, pentru fapta săvârşita, textul prevede detenţia pe viata( la omorul prin cruzimi).
În baza art. 35 alin. 1 c.pen va executa şi pedeapsa complementară aplicată.
Va aplica art. 71 – 64 lit. a, b C.pen. (cu excepţia dreptului de a alege).
Va menţine starea de arest şi va deduce din pedeapsă reţinerea şi arestul preventiv la zi, începând cu 24.01.2012.
În latura civila va obligă inculpatul la 20.000 lei daune materiale către partea civilă M N, suma pe care acesta a fost de acord sa o plătească.
Dispune confiscarea toporului corp delict.
În baza art. 71 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea introducerii profirelor genetice în SNDGJ, prelevare care se va realiza la eliberarea din penitenciar, conform art. 7 alin. 2 din aceeaşi lege.
În baza art. 191 c. pr. pen, va obliga inculpatul la 5000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 400 lei onorariu apărător oficiu la urmărirea penală.
1
