PENAL. Omor deosebit de grav Omor
| Comentarii |
|
Pentru a se putea reţine infracţiunea de omor deosebit de grav comisă prin cruzimi trebuie să rezulte că inculpatul a conceput şi executat fapta în aşa fel încât a produs victimei suferinţe mult mai mari decât cele pe care le implică în mod firesc suprimarea violentă a vieţii, doctrina şi jurisprudenţa fiind în sensul că omorul deosebit de grav comis prin cruzimi se caracterizează prin aceea că făptuitorul întrebuinţează în mod voit anumite metode şi mijloace de chinuire a victimei, cauzându-i suferinţe puternice, altele decât cele care însoţesc moartea violentă. În acest sens, trebuie să rezulte din mijloacele de probă administrate că făptuitorul a întrebuinţat metode inumane şi inutile de chinuire a victimei înainte de deces, dar şi faptul că infracţiunea comisă a inspirat oroare şi groază celor care au luat cunoştinţă de procedeele folosite.
Serviciul unic de urgenţă 112 a fost apelat în data de 22.07.2012, ora 6,55 de către inculpatul E I care a susţinut că a omorât o persoană în pădurea situată în extravilanul comunei Cernăteşti, judeţul Buzău. Organele de poliţie conduse în teren de către inculpat au identificat cadavrul victimei T A G.
Pe baza mijloacelor de probă administrate a rezultat că inculpatul E I a consumat băuturi alcoolice în seara de 21.07.2012, după ora 21.00 împreună cu martorul P I I la magazine alimentare din localitatea Cernăteşti, jud. Buzău. În jurul orei 1.00, împreună cu martorii V M, M C şi IGP, inculpatul s-a deplasat la o discotecă din comuna Berca. Cei menţionaţi anterior au revenit în localitatea Cernăteşti în jurul orelor 3.10, martorul V M fiind cel care l-a condus pe inculpat până în apropiere de postul de poliţie. Rămas singur, inculpatul a văzut parcată pe stradă maşina Dacia Logan pe care o conducea în mod obişnuit victima T A G. În aceste condiţii, inculpatul a realizat că victima se află în vizită la bunica ei, partea civilă D S, pe care o ajuta în mod frecvent la treburile gospodăreşti. Potrivit declaraţiei inculpatului, acesta a strigat-o la poartă pe T A G, propunându-i să întreţină raporturi sexuale într-un loc situat în extravilanul localităţii, situaţie în care s-au deplasat cu maşina condusă de către victimă pe un drum comunal pentru a ajunge la punctul cunoscut sub denumirea de „La cabană”. După ce au parcurs o distanţă scurtă cu maşina, victima a pretins că acesta nu mai este alimentată cu combustibil, astfel încât cei doi s-au deplasat pe jos până într-o zonă unde erau înfiinţate culturi de viţă-de-vie. Inculpatul a susţinut pe parcursul urmăririi penale că a întreţinut relaţii sexuale cu victima cu acordul acesteia, intenţionând ulterior să revină pe raza comunei, mergând pe jos, pe un alt traseu, prin pădure. În momentul în care au ajuns în zona „Izvorul vrăjitoarelor”, inculpatul a susţinut că victima i-a spus că intenţionează să înceteze relaţia cu el, aspect ce l-a enervat şi l-a determinat să o prindă cu mâna de gât, sugrumând-o până când victima nu s-a mai mişcat. Cu ajutorul unei sârme, inculpatul a făcut un laţ pe care l-a răsucit în jurul gâtului victimei de mai multe ori. Imediat ce şi-a dat seama că victima a decedat, inculpatul a încercat să se sinucidă prin spânzurare cu ajutorul unei sârme prinsă de un copac, aspect ce poate fi reţinut ca verosimil în condiţiile în care inculpatul a prezentat la examinarea medicală o leziune ce putea fi produsă în această modalitate.
Inculpatul E I a contactat telefonic, începând de la ora 6:28, pe soţia sa E R şi pe mama sa G V, relatându-le că a omorât-o pe T A în pădurea situată în extravilanul comunei Cernăteşti, pretinzându-le că avea relaţii intime cu aceasta de mai mulţi ani şi a comis fapta pe fondul unor discuţii contradictorii. De asemenea, inculpatul l-a sunat şi pe martorul L I, relatându-i fapta comisă şi precizându-i că nu se mai poate prezenta la serviciu. Conform listingului telefonic ataşat la dosar şi a transcrierii convorbirilor, inculpatul a apelat de două ori serviciul de urgenţă 112 sesizând comiterea infracţiunii de omor.
În jurul orelor 7:00 în zona în care se afla inculpatul au apărut martorii U N, Z I şi C C care au declarat că au efectuat în zonă lucrări de stropit viţa-de –vie începând cu ora 5:30. Potrivit declaraţiilor martorilor, inculpatul stătea în apropierea drumului, era agitat şi obosit, se „bătea cu palma peste frunte”, precizându-le că a omorât-o pe „sora lui mexicanu”.
În afară de persoanele pe care inculpatul le-a contactat telefonic, cei trei martori menţionaţi au putut percepe în mod direct starea în care se afla acesta la scurt timp după comiterea faptei. Inculpatul le-a relatat aceleaşi aspecte cu privire la relaţiile intime pe care le avea cu victima, dar şi împrejurarea că a comis fapta pentru că s-a certat cu T A. Inculpatul le-a dat şi detalii martorilor despre modul în care a acţionat asupra victimei, respectiv a precizat că „după ce a prins-o de gât cu ambele mâini, nu a mai putut să-i dea drumul din încleştare”. Întrucât inculpatul le-a spus martorilor că a încercat să se sinucidă prin spânzurare, aceştia percepând, de fapt, leziunile pe care le avea inculpatul în zona gâtului, de teama de a nu fi implicaţi în comiterea faptei, motivat şi de susţinerile inculpatului în sensul că fata era moartă deja şi nu mai putea fi salvată, martorii nu s-au deplasat în locul în care se afla victima T A.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. A3/207/2012, moartea victimei T A G a fost violentă şi s-a datorat asfixiei mecanice produsă prin strangulare. După aspect şi localizare, leziunile de violenţă constatate s-au putut produce prin următoarele acţiuni: comprimare pentru leziunile cervicale; cu laţ, pentru şanţul de strangulare şi cu mâna-sugrumare, pentru restul leziunilor cervicale cu fractura osului hioid; comprimarea corpului în decubit ventral, pe un plan dur, neregulat şi cu suprafaţa acoperită de textură vegetală cu vârfuri ascuţite (posibil crengi, lăstari, paie), pentru leziunile faciale, cervico - toracice şi de membre. S-a apreciat potrivit actului medico-legal că leziunile constatate la nivelul regiunii cervicale au legătură de cauzalitate directă, necondiţionată cu decesul. Nu s-au constatat leziuni traumatice specifice unui viol.
Deşi nu s-a putut stabili modalitatea în care inculpatul a convins-o pe victimă să iasă din casă la o oră târzie din noapte, nu a rezultat pe baza mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale că la comiterea faptei au participat şi alte persoane aşa cum au susţinut părţile civile, victima nu a prezentat urmele specifice unui viol iar martorul B D, angajat la o stână din apropierea locului în care a fost găsită victima, a declarat că nu a auzit în cursul nopţii sau dimineaţa strigăte iar câinii de pază nu s-au alarmat. De asemenea, potrivit cercetării la faţa locului nu au fost identificate elemente privind participarea şi a altor persoane la comiterea infracţiunii iar victima nu a prezentat leziuni ce s-ar fi putut produce prin tragere, împingere sau transportare.
Fapta inculpatului E I care, cu intenţie, în data de 22.07.2012, a exercitat acte de violenţă asupra victimei T A G, constând în sugrumare, urmată de strangulare cu un laţ în zona cervicală, acţiuni ce au dus la decesul acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Fapta inculpatului este dovedită cu mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv procesul-verbal de cercetare la faţa locului, planşele fotografice, declaraţiile martorilor UN, ZI, CC, LI, ER, GV, VM, PII, BD, raportul medico-legal de necropsie, datele solicitate conform Legii nr. 82/2012, conţinutul convorbirilor efectuate de către inculpat prin serviciul 112, coroborat cu declaraţiile inculpatului prin care a recunoscut comiterea faptei.
Susţinerile inculpatului, astfel cum au fost acestea făcute în declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală, se coroborează cu relatările pe care le-a făcut inculpatul, la scurt timp după comiterea infracţiunii, faţă de martorii UN, ZI, CC şi menţiunile din raportul medico-legal de necropsie.
Părţile civile TS, TV şi DS au solicitat, prin apărătorul ales să se dispună schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul EI din infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) în infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşit prin cruzimi, prev. de art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen.
Tribunalul va constata, pe baza mijloacelor de probă administrate, că nu au rezultat aspecte potrivit cărora să se poată reţine că inculpatul a comis infracţiunea prin cruzimi asupra victimei, astfel cum prevede art. 176 alin. 1 lit. a) C. pen. ce incriminează omorul deosebit de grav.
Pentru a se putea reţine infracţiunea de omor deosebit de grav comisă prin cruzimi trebuie să rezulte că inculpatul a conceput şi executat fapta în aşa fel încât a produs victimei suferinţe mult mai mari decât cele pe care le implică în mod firesc suprimarea violentă a vieţii. Cu privire la această infracţiune, doctrina şi jurisprudenţa este în sensul că omorul deosebit de grav comis prin cruzimi se caracterizează prin aceea că făptuitorul întrebuinţează în mod voit anumite metode şi mijloace de chinuire a victimei, cauzându-i suferinţe puternice, altele decât cele care însoţesc moartea violentă. În acest sens, trebuie să rezulte din mijloacele de probă administrate că făptuitorul a întrebuinţat metode inumane şi inutile de chinuire a victimei înainte de deces, dar şi faptul că infracţiunea comisă a inspirat oroare şi groază celor care au luat cunoştinţă de procedeele folosite.
Avându-se în vedere că decesul victimei a survenit ca urmare a leziunilor constatate la nivelul regiunii cervicale, reţinând că nu s-a dovedit că inculpatul a conceput şi executat fapta cu intenţia de a chinui victima, nu a provocat conştient suferinţe victimei spre a-i mări chinurile şi a face ca acţiunea de ucidere să fie mai crudă, ci a sugrumat victima prin exercitarea unei acţiuni continui, astfel cum a declarat acesta şi faţă de martorii cu care a discutat la scurt timp după comiterea faptei, urmează a se constata că încadrarea juridică a infracţiunii este cea de omor, prev. de art. 174 C. pen.
În acelaşi sens este şi declaraţia martorului CC (f. 256) care a precizat ceea ce i-a relatat inculpatul: „că deşi fata se zbătea şi pielea i s-a înnegrit nu a putut să-i de drumul din strangulare până când aceasta nu a mai mişcat.” Martorul a mai susţinut că inculpatul a strâns victima cu sârma de gât după ce a încercat să se sinucidă iar de la locul unde au stropit via şi cel unde a fost găsită victima era o distanţă de aproximativ 400 de metri şi ar fi auzit larmă sau strigăte dacă cineva ar fi cerut ajutorul.
La aceste aspecte se adaugă şi menţiunile din raportul medico-legal de necropsie potrivit cărora victima a prezentat leziuni semnificative la nivelul zonei cervicale, neexistând aspecte ce ar putea să releve violenţe exercitate asupra sa de natura celor ce pot fi încadrate în elementul material al infracţiunii de omor deosebit de grav comis prin cruzimi.
Faţă de aceste considerente, se va respinge cererea formulată de către părţile civile TS, TV şi DS de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată inculpatul EI.
Instanţa a respins la termenul de judecată din 5.02.2013 cererile formulate de către părţile civile de a se dispune restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale motivat de faptul că aspectele invocate, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă, nu se încadrează în dispoziţiile art. 300 şi 332 C. pr. pen. şi nu vizează aspecte esenţiale ale cauzei. De asemenea, la termenul de judecată din 19.02.2013 a fost respinsă cererea părţilor civile cu privire la audierea martorilor ce au dat declaraţii pe parcursul urmăririi penale motivat de faptul că nu au fost contestate aceste declaraţii de către inculpat ori de către părţile civile, nefiind invocate aspecte ce ar fi impus audierea nemijlocită a martorilor de către instanţa de judecată.
Faţă de aceste considerente, avându-se în vedere că s-a reţinut vinovăţia inculpatului pentru infracţiunea de omor, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) se va dispune condamnarea acestuia, cu aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. pr. pen.
La stabilirea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv dispoziţiile părţii generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, dispoziţiile art. 3201 C. pr. pen., gradul de pericol social al faptei săvârşite, datele ce caracterizează persoana inculpatului precum şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social a infracţiunii comise se vor reţine modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările comiterii faptei, urmările produse, precum şi conduita şi datele ce caracterizează persoana inculpatului.
Inculpatul a exercitat asupra victimei mai multe acţiuni agresive constând în sugrumare, urmată de strangulare cu un laţ în zona cervicală, pe fondul consumului de alcool, aspect ce imprimă infracţiunii un caracter grav. Pericolul social ridicat al infracţiunii mai rezultă şi din manifestarea de violenţă deosebită a inculpatului, fără ca anterior să fi avut o stare conflictuală cu victima, pretinzând doar faptul că aceasta a intenţionat să întrerupă o relaţie intimă pe care o aveau de mai mulţi ani.
Nu a rezultat că inculpatul a avut în comiterea faptei un proces deliberativ prelungit, însă acesta a putut să prevadă rezultatul faptei sale şi a acceptat producerea lui, motiv pentru care în latura subiectivă se va reţine că inculpatul a acţionat cu intenţie indirectă. Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, inculpatul a prezentat la examinarea de către comisia medico-legală „tulburare de personalitate de tip disocial” însă a avut discernământul păstrat la data comiterii faptei.
Se va avea în vedere şi faptul că inculpatul a comis infracţiunea în stare de recidivă postexecutorie, prev. de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1929/2006 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin decizia pen. nr. 712/2007 a Curţii de Apel Ploieşti. Această pedeapsă a fost executată în regim de detenţie în perioada 29.11.2007- 16.03.2010, când inculpatul a fost liberat condiţionat cu un rest de pedeapsă de 622 zile închisoare.
Faţă de toate aceste aspecte ce caracterizează infracţiunea comisă şi persoana inculpatului se va dispune condamnarea acestuia la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru infracţiunea de omor, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 3201 C. pr. pen., săvârşită la data de 22.07.2012 cu privire la victima TAG.
Se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a), teza a doua şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat pe o durată de 5 ani, pedeapsă ce urmează a fi executată după executarea pedepsei principale.
Se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a), teza a doua şi lit. b) C. pen., pedeapsă ce se execută, în conformitate cu art. 71 C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 C. pr. pen. se va menţine starea de arest preventiv a inculpatului EI motivat de faptul că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive faţă de inculpat, lăsarea acestuia în libertate prezentând pericol pentru ordinea publică. Acest pericol este determinat de modul în care s-a reţinut că a acţionat inculpatul, suprimând viaţa unei persoane tinere, pe fondul consumului de alcool, aspecte ce ar putea tulbura ordinea publică, în cazul în care ar fi pus în libertate.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) se va deduce din pedeapsa de executat reţinerea şi arestul preventiv de la 22.07.2012 la zi.
În latura civilă se va reţine ca fiind întemeiate, parte despăgubirile civile solicitate de către părţile civile TS, TVşi DS.
Pe baza mijloacelor de probă administrate, respectiv declaraţiile martorilor PLD şi MC, a înscrisurilor reprezentând chitanţele în baza cărora au fost cumpărate bunuri necesare pentru înmormântarea victimei şi efectuarea pomenirilor ulterioare a rezultat că familia acesteia, respectiv părţile TS (tatăl victimei), TV (frate) şi DS (bunică) au suportat cheltuielile pentru efectuarea acestor tradiţii creştineşti. Astfel, din declaraţiile martorilor audiaţi a rezultat că la pomenirea de înmormântare, motivat şi de vârsta victimei (26 de ani), au participat aproximativ 200 de persoane care au servit masa la un restaurant din localitatea Cernăteşti, aspecte coroborate cu înscrisurile depuse la dosar. De asemenea, se va reţine că părţile civile au efectuat şi pomenirile ulterioare pentru victimă, în acest sens fiind mijloacele de probă administrate, coroborat cu susţinerile inculpatului care a precizat că este de acord să despăgubească părţile civile cu sumele ce vor fi dovedite.
Faţă de aceste aspecte, în baza art. 998, 999 C. civ., art. 14 C. pr. pen. se va dispune obligarea inculpatului EI la următoarele despăgubiri materiale: 20.000 lei către partea civilă TS; 20.000 lei către partea civilă TV şi 5.000 lei către partea civilă DS.
Se va dispune obligarea inculpatului EI la daune morale către părţile civile, după cum urmează: 100.000 lei către partea civilă TS, 70.000 lei către partea civilă TV şi 40.000 lei către partea civilă DS. La stabilirea acestor daune morale s-a avut în vedere prejudiciul cauzat părţilor civile care erau într-o relaţie apropiată de familie cu victima, persoană tânără, al cărei deces a determinat pentru părţile civile o suferinţă psihică relevată pe parcursul audierii martorilor şi a părţilor respective. Deşi locuia în oraşul Buzău, victima era prezentă în mod frecvent în localitatea de domiciliu a părţilor civile fiind un sprijin permanent pentru bunica sa şi având relaţii puternice de afecţiune cu tatăl şi fratele său.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.
În baza art. 193 C. pr. pen. inculpatul EI va fi obligat la 1.500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă TV.
În baza art. 191 C. pr. pen., inculpatul va fi obligat la 4.300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 400 lei onorariu apărător din oficiu la urmărirea penală, 135 lei taxă expertiză medico-legală psihiatrică şi 2.895 lei taxă pentru efectuarea raportului de expertiză medico-legală de necropsie.
1
