RECURS. CAZUL DE CASARE PREVÂZUT DE ART. 385^9 PCT. 21 COD PROCEDURĂ PENALĂ.
| Comentarii |
|
Greşita citare a inculpatului la judecarea apelului şi soluţionarea acestuia în lipsa apelantului, cu încălcarea prevederilor legale în materie se pot examina în recurs prin prisma dispoziţiilor art. 385^9 pct. 21 Cod procedură penală.
Prin sentinţa penală nr. 1.191/26.06.1998, Judecătoria Buftea a dispus condamnarea inculpaţilor M.A. şi Ş.F.D. la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare, fiecare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 208-209 lit. a, g. şi i Cod penal, cu aplicarea art. 71-64 Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată S.C. „M"-S.R.L. a renunţat la cererea de despăgubiri civile.
Fiecare inculpat a fost obligat la câte 250.000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în fapt, pe baza probelor administrate că, la data de 10.05.1997, pe timp de noapte, după ce au forţat lacătul de la intrarea în sediul firmei S.C. „M"-S.R.L. din comuna Dragomireşti-Vale, judeţul Ilfov, inculpaţii M.A. şi Ş.D.F. au pătruns în interior şi au sustras suma de 600.000 lei şi mai multe pachete de ţigări LM.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Tribunalul Bucureşti, - secţia a l-a penală, prin decizia penală nr. 1,357/A/ 07.10.1998, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a respins, ca nefondate, apelurile inculpaţilor împotriva sentinţei penale nr. 1.191/26.06.1999 a Judecătoriei Buftea şi a obligat apelanţii la câte 250.000 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 200.000 lei, onorariu avocat din oficiu la instanţă s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
în considerentele deciziei, instanţa de apel, analizând actele şi lucrările dosarului şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 371 Cod procedură penală, a stabilit că instanţa de fond a făcut o corectă încadrare a faptei, reţinând legal situaţia de fapt şi a avut în vedere, la individualizarea pedepsei, criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv împrejurarea că, în faţa instanţei, nu au fost sinceri, dar şi aceea că sunt la prima abatere, astfel că a orientat cuantumul pedepselor spre minimul special prevăzut de legea penală.
Ca modalitate de executare s-a considerat că pedeapsa în regim de detenţie este singura în măsură să atingă scopul educativ al acesteia.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul M.A., criticând-o sub aspectul nelegalei citări la instanţa de apel, cauza judecându-se, din acest motiv, în lipsa lui.
Instanta de recurs, examinând critica formulată, prin prisma dispoziţiilor art. 385^9 pct. 21 Cod procedură penală, a stabilit că recursul este fondat.
Astfel, din citativul dosarului de apel a rezultat că inculpatul a fost citat sub un alt nume decât cel corect, ce apare în lucrările dosarului.
Citaţia emisă pentru termenul din 10.08.1998, când cauza s-a judecat la primul termen este tot cu numele greşit, după cum a rezultat din dovada de îndeplinire a procedurii de citare, de la fila 5.
Mai mult chiar, comunicarea hotărârii, conform dovezii de la fila 7, s-a făcut sub acelaşi nume greşit, motiv pentru care s-a apreciat că recursul înregistrat la 09.12.1998 este în termen.
Aceste vicii de citare, respectiv de comunicare au avut, pe lângă consecinţele arătate (neprezentarea în faţa instanţei de apel, şi necomunicarea hotărârii), şi o altă consecinţă, respectiv arestarea inculpatului, deoarece s-a apreciat că hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare.
Astfel, Curtea, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c Cod procedură penală, a admis recursul inculpatului, a casat integral decizia penală nr. 1.357/A/1998 a Tribunalului Bucureşti - secţia l-a penală, şi a trimis cauza spre rejudecarea apelului la aceeaşi instanţă.
întrucât recursul, potrivit art. 3855 Cod procedură penală, este suspensiv de executare, iar inculpatul, datorită viciilor procedurale arătate a fost arestat în mod eronat, Curtea a dispus anularea formelor de executare şi punerea în libertate a acestuia.
(Secţia a ll-a penală, decizia penală nr. 863/1999) NOTA: în acelaşi sens, sub aspectul examinării nelegalei citări a inculpatului la instanţa de apel prin prisma cazului de casare invocat este şi decizia nr. 748/18.05.1999 a Curţii de Apel Bucureşti - secţia a ll-a penală. (Judecator Rodica-Aida Popa)
