Recurs. Inadmisibilitate
| Comentarii |
|
Criticile formulate de martori cu privire la modul de calcul al prejudiciului cauzat de inculpat unei asociaţii de locatari nu pot fi analizate în calea de atac declarată de aceştia, recursul fiind inadmisibil.
(Decizia nr. 840/R din 19 mai 2004 - Secţia 1 penală)
Prin Sentinţa penală nr. 2696 din 18.12.2002, Judecătoria Giurgiu, în baza art. 2151 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, l-a condamnat pe inculpatul N.D., cu antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare.
în baza art. 289 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, l-a condamnat pe inculpatul N.D. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual.
în baza art. 33 lit. a) din Codul penal raportat la art. 34 alin. 1 lit. b) din Codul penal, a aplicat inculpatului N.D. pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare.
în baza art. 71 din Codul penal, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 din Codul penal.
în baza art. 88 din Codul penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 22.05.2001 la 26.05.2001.
A luat act că partea vătămată Asociaţia de Locatari nr. 31 din municipiul Giurgiu nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
în baza art. 191 alin. 1 din Codul de procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 1.500.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că, prin Sentinţa civilă nr. 3 din 25.01.1996 a Judecătoriei Giurgiu, s-a înregistrat înfiinţarea Asociaţiei de Locatari nr. 31 Giurgiu, preşedinte fiind inculpatul N.D.
în calitate de preşedinte al asociaţiei, inculpatul avea obligaţia de a asigura înregistrarea documentelor privind activitatea acestei asociaţii, respectiv achiziţionarea şi asigurarea completării, în conformitate cu Legea nr. 82/1991, a tuturor registrelor şi formularelor obligatorii prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 446/1997. Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul urmăririi penale rezultă că Asociaţia de Locatari nr. 31 nu deţine documente obligatorii, respectiv registru-jurnal, registru de evidenţă a bunurilor asociaţiei, registru pentru evidenţa fondului de rulment şi a altor facturi, registru pentru evidenţa operaţiunilor băneşti.
De asemenea, s-a reţinut din raportul de expertiză contabilă că în anul 1998 s-au stabilit, în mod arbitrar, cotele de cheltuieli ce reveneau locatarilor, iar în anii 1999 şi 2000 pentru salubrizare şi plata personalului de întreţinere s-a aplicat, tot arbitrar, o sumă fixă pentru fiecare persoană, neexistând o modalitate legală de stabilire a cotelor de cheltuieli ce incumbă locatarilor.
De asemenea, s-a constatat că inculpatul, în calitate de preşedinte al Asociaţiei de Locatari nr. 31 Giurgiu, nu a folosit pentru evidenţa contabilă formularele aprobate de Ministerul Finanţelor, pentru bunurile achiziţionate nu s-a făcut recepţia pentru consum şi folosinţă, mijloacele fixe nefiind înregistrate, acestea fiind achiziţionate fără aprobare şi justificare.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpatul N.D. şi partea vătămată Asociaţia de Locatari nr. 31 Giurgiu.
în apelul declarat, inculpatul a criticat sentinţa sub aspectul greşitei sale condamnări, arătând că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.
în apelul declarat, partea vătămată a arătat că în cauză nu există prejudiciu, evidenţa contabilă fiind corect întocmită.
Prin Decizia penală nr. 121/2004, Tribunalul Giurgiu a admis apelul declarat de inculpatul N.D. împotriva Sentinţei penale nr. 2696 din 18.12.2002 a Judecătoriei Giurgiu, pe care a desfiinţat-o, şi rejudecând:
în baza art. 2151 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, l-a condamnat pe inculpat la 1 an închisoare şi, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, a constatat graţiată pedeapsa de 1 an.
A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.
în baza art. 334 din Codul de procedură penală, a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prevăzută de art. 289 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, în infracţiunea prevăzută de art. 290 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
în baza art. 290 din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal, a condamnat acelaşi inculpat la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
în baza art. 379 pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de partea vătămată Asociaţia de Locatari nr. 31 Giurgiu.
în baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală, a obligat partea vătămată la 200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că raportul de expertiză contabilă precizează că nu există documente contabile justificative, că s-a efectuat un virament în contul personal al inculpatului din contul asociaţiei de locatari, iar chitanţele înscrise ca anulate sunt în realitate înscrise în registrul de casă.
împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatul N.D. şi martorii L.C., P.M., B.M., locatari ai asociaţiei prejudiciate.
în recursul inculpatului se solicită achitarea acestuia conform art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, invocându-se cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. 1 pct. 171 din Codul de procedură penală.
Analizând recursul declarat de martorii L.C., P.M. şi B.M., Curtea a constatat că, potrivit art. 3852 raportat la art. 362 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală, poate declara recurs împotriva hotărârii pronunţate în cauză şi martorul, însă numai cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestuia.
Recurenţii L.C., P.M. şi B.M. au avut calitatea de martori în cauza de faţă.
Faţă de aceste considerente, criticile formulate de martori cu privire la modul. de calcul al prejudiciului cauzat de inculpat asociaţiei de locatari nu pot fi analizate în această cale de atac, recursul fiind inadmisibil.
Referitor la recursul inculpatului N.D., s-a constatat că la cercetarea judecătorească asociaţia de locatari ca parte civilă a fost reprezentată de inculpat, existând o vădită contrarietate de interese.
Cu toate acestea, neputând agrava situaţia recurentului în propria cale de atac, Curtea nu a putut lua în considerare acest motiv de casare.
Cu privire la vinovăţia inculpatului, Curtea a constatat că în mod corect s-a reţinut pe baza probelor administrate că faptele au fost comise cu intenţie indirectă, fiind astfel întrunite condiţiile privitoare la latura subiectivă a infracţiunii.
