RECURS. LIBERARE CONDIŢIONATĂ. CERERE ADRESATĂ DIRECT INSTANŢEI DE JUDECATĂ.
| Comentarii |
|
Conform art.450 C.pr.pen. liberarea condiţionată se dispune la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, lege care reglementează funcţionarea comisiilor de liberare condiţionată. în lipsa procesului-verbal al acestei comisii în mod corect cererea condamnatului adresată direct instanţei de judecată a fost respinsă.
Prin sentinţa penală nr.2671/07.08.2000, pronunţată de Judecătoria sectorului 5 Bucureşti a fost respinsă cererea formulată de petentul B.C., ca inadmisibilă, iar în baza art.192 alin.2 C.pr.pen. a fost obligat la plata sumei de 200.000 lei cheltuieli judiciare cătrfe stat, din care 125.000 lei onorariu avocat oficiu s-a avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a constatat ca petiţionarul condamnat s-a adresat printr-o cerere de liberare condiţionată direct Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, arătând că a avut o comportare bună, în prezent starea sănătăţii sale este gravă, mama i-a decedat şi familia sa a rămas fără ajutor, şi că a executat fracţia prevăzută de lege.
Faţă de faptul că la dosar nu există propunerea comisiei de la locul de deţinere şi nu se poate verifica dacă sunt îndeplinite prevederile art.59, 60 C.pen., instanţa de fond a respins cererea petentului condamnat.
Sentinţa menţionată a fost apelată de condamnat, care a arătat că, cererea sa a fost admisă în cadrul comisiei penitenciarului şi în cazul liberării sale ar putea beneficia de o locuinţă socială.
Prin decizia penală nr.1305/26.09.2000, pronunţată de Tribunalul Bucureşti secţia a ll-a penală, în dosarul nr.3452/2000, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat.
în considerentele deciziei, instanţa de apel, examinând hotărârea apelată în raport de motivele invocate, cât şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art.371,373 C.pr.pen., a reţinut că petentul condamnat nu a fost supus analizei comisiei de liberări condiţionate a penitenciarului în care execută pedeapsa, formulând o cerere de liberare condiţionată adresată direct instanţei de judecată.
în lipsa elementelor de apreciere a cuantumului executat din pedeapsă şi a comportării condamnatului în locul de deţinere nici prima instanţă şi nici cea de apel nu au putut verifica vocaţia petentului la beneficiul liberării condiţionate, astfel că, în mod corect, a procedat instanţa fondului respingând cererea condamnatului.
împotriva acestor hotărâri a declarat recurs condamnatul B.C., care a reiterat criticile formulate în apel, solicitând liberarea sa condiţionată.
Curtea a apreciat recursul neîntemeiat.
Astfel, analizând criticile formulate de recurent, instanţa de recurs a apreciat că acestea s-ar putea încadra în cazul de casare prevăzut de art.3859 pct.171 C.pr.pen., dar sunt nefondate.
Instanţele au procedat la o corectă aplicare a dispoziţiilor legale în materie, reţinând că petiţionarul condamnat s-a adresat printr-o cerere de liberare condiţionată direct judecătoriei, lipsind din dosar procesul-verbal al comisiei de propuneri privind liberarea condiţionată din penitenciar.
Conform art.450 C.pr.pen., liberarea condiţionată se dispune la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, lege care reglementează funcţionarea comisiilor de liberare condiţionată.
în lipsa procesului-verbal al acestei comisii, în mod corect cererea condamnatului a fost respinsă.
Faţă de considerentele arătate, Curtea, în baza art.38515 pct.1 jit.b C.pr.pen., a respins, ca nefondat, recursul declarat de condamnat şi în baza art.192 alin.2 C.pr.pen., l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. (Judecator Rodica-Aida Popa)
(Secţia a ll-a penală, decizia nr. 1902/2000)
