Recurs. Neexercitarea căii de atac a apelului. Inadmisibilitate
| Comentarii |
|
Este inadmisibil recursul declarat de inculpat împotriva unei sentinţe cu privire la care nu a exercitat calea de atac a apelului, iar apelul declarat de parchet sub aspectul individualizării pedepsei a fost respins ca nefondat.
(Decizia nr. 1881 din 8 septembrie 2003 - Secţia Ipenală)
Prin Sentinţa penală nr. 1041 din 3 aprilie 2003, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a dispus, în baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. i) din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 şi art. 37 alin. 1 lit. b) din Codul penal, condamnarea inculpatului C.P.M. la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 din Codul penal.
S-a dedus prevenţia de la 8.01.2003 la zi şi s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 550.000 lei.
S-a constatat că partea vătămată P.l. şi-a recuperat prejudiciul, iar martorii cumpărători de bună-credinţă nu s-au constituit părţi civile în cauză.
S-a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut în fapt că la data de 30.12.2002, în jurul orelor 10,00, inculpatul, în două rânduri, a sustras prin efracţie din locuinţa părţii vătămate mai multe bunuri pe care, ulterior, le-a vândut.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, criticând-o pe motive de netemeinicie, sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului.
Prin Decizia penală nr. 895/A din 16 iunie 3003, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.
împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, lăsând la aprecierea Curţii soluţia ce se va pronunţa.
Examinând cauza prin prisma dispoziţiilor art. 3851 alin. 4 din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că recursul este inadmisibil, întrucât inculpatul nu a declarat apel în cauză, iar apelul parchetului, sub aspectul individualizării pedepsei, a fost respins ca nefondat.
Aşa fiind, Curtea, în conformitate cu prevederile art. 38515 pct. 1 lit. a), cu referire la art. 3851 din Codul de procedură penală, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpat.
