RECURS. PERSOANĂ CARE NU S-A CONSTITUIT PARTE CIVILĂ.
| Comentarii |
|
Persoana juridică, proprietară a unui autovehicul dat în locaţie de gestiune, care nu s-a constituit parte civilă în cazul în care autovehiculul a fost avariat într-un accident de circulaţie, nu poate solicita, în recurs, dezdăunări pentru paguba suferită.
Repararea pagubei poate fi obţinută, însă, pe calea unei acţiuni civile separate.
Prin sentinţa penală nr.167 din 17.03.1998, pronunţată de Judecătoria Urziceni, inculpatul A.R.I .S. a fost condamnat, în baza art. 184 alin.2 şi 4 C.pen., la trei pedepse de câte 1 an şi 6 luni închisoare.
în baza art. 1 şi 10 din Legea nr.137/1997, au fost constatate graţiate, integral şi condiţionat, pedepsele aplicate inculpatului.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare şi la plata despăgubirilor civile către mai multe părţi civile, între care şi partea civilă B.C.
Din probatoriul ce a fost administrat în cauză, instanţa de fond a reţinut că inculpatul, cetăţean turc, conducând neatent un autocar, a tamponat autoduba staţionată regulamentar, al cărui şofer era partea civila B.C. în urma impactului au fost rănite mai multe persoane, iar autoduba a fost grav avariată.
împotriva soluţiei de fond a declarat apel S.C. „T" - S.A., cu solicitarea de a se dispune obligarea inculpatului la plata unei sume de peste 45 milioane lei. în motivarea apelului se arată că apelanta este proprietară a autodubei avariată din culpa inculpatului şi că această dubă se află dată în locaţie de gestiune părţii civile B.C.
Tribunalul Ialomiţa, prin decizia penală nr.275/A din 14.05.1999, a respins, ca inadmisibil, apelul, cu motivarea că apelanta S.C. „T" - S.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
împotriva acestei soluţii a declarat recurs S.C. „T" - S.A., invocând nelegalitatea judecăţii în primă instanţă, ca urmare a faptului că nu a fost citată în cauză.
Curtea de Apel, examinând actele şi lucrările dosarului cauzei atât din prisma motivului de recurs invocat, cât şi din oficiu, sub aspectele la care obligă prevederile art.3859 alin.3 C.pr.pen., constată că recursul de faţă nu este fondat.
Deşi din actele depuse de către recurentă la dosarul cauzei rezultă fără nici o îndoială că aceasta este proprietara autodubei avariate, iar partea civilă este doar locator al bunului proprietate a recurentei, aceasta din urmă nu poate pretinde plata despăgubirilor ce i s-ar cuveni ca urmare a avarierii autodubei.
Nici la urmărirea penală şi nici la instanţa de fond, recurenta nu a înţeles să pretindă şi să-şi apere interesele, deşi a cunoscut împrejurarea producerii accidentului de circulaţie.
Astfel fiind, recurenta nu a fost citată la instanţa de fond, iar apelul a fost corect respins.
în consecinţă, conform art.38515, pct.1, lit.b C.pr.pen. va fi respins, ca nefondat, recursul de faţă.
NOTĂ: Deşi motivarea acestei decizii este judicioasă, soluţia pare a nu fi cea legală.
Câtă vreme se reţine atât în decizia pronunţată în apel, cât şi prin decizia de faţă că recurenta nu are, de facto, calitate procesuală şi nici nu se află între persoanele consacrate de art.3852 C.pr.pen., ca având posibilitatea legală să declare recurs, soluţia ce se impunea era respingerea, ca inadmisibil, a recursului, iar nu ca nefondat. (Judecator Lucian Popescu)
