Revizuire. Cazul prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală. Semnificaţia expresiei "fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei"
| Comentarii |
|
Cazul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală are în vedere netemeinicia hotărârii, în sensul că instanţa nu a putut cunoaşte, la soluţionarea cauzei, împrejurări sau fapte esenţiale care ar fi condus, în măsura în care ar fi fost dovedite, la o altă rezolvare a pricinii.
în consecinţă, solicitarea de a se reinterpreta probatoriile ori de a se administra probe noi pe aspecte de fapt cunoscute nu intră sub incidenţa textului menţionat.
(Decizia nr. 2 din 13 ianuarie 2003 - Secţia a Il-a penală)
Prin Sentinţa penală nr. 31 din 21 ianuarie 1991, pronunţată de Judecătoria Buftea, s-a dispus, între altele, condamnarea inculpatului I.N. la o pedeapsă de 7 ani închisoare în baza dispoziţiilor art. 178 alin. 3 şi 5 din Codul penal, reţinându-se că în noaptea de 4/5 august 1990, aflându-se la volanul autoturismului şi fiind în stare de ebrietate, a accidentat mortal două persoane care circulau regulamentar.
Sentinţa a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 451 din 7 iunie 1991, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală.
La data de 7 martie 2001, condamnatul I.N. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe prevederile art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, susţinând că, în realitate, la volan se afla în momentul producerii accidentului martorul C.G.
Prin Sentinţa penală nr. 1210 din 24 iulie 2002, pronunţată de Judecătoria Buftea, cererea de revizuire a fost respinsă ca nefondată, reţinându-se că nu există fapte şi împrejurări noi, în sensul prevederilor art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, şi nici nu se propune administrarea altor probatorii care să conducă la stabilirea unei alte situaţii de fapt.
Apelul declarat de condamnat împotriva acestei sentinţe a fost respins, cu o motivare similară, prin Decizia penală nr. 1961 din 25 noiembrie 2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a ll-a penală.
împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul, susţinând că sunt incidente dispoziţiile art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală şi solicitând admiterea cererii de revizuire.
Recursul condamnatului este nefondat.
Revizuirea întemeiată pe prevederile art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală constituie o cale extraordinară de atac, de retractare, care tinde la anularea unei hotărâri judecătoreşti definitive ce este netemeinică.
Aceasta înseamnă că fapte sau împrejurări noi atestă că soluţiile de achitare, condamnare ori, după caz, de încetare a procesului penal, sunt greşite, fiind în contradicţie cu realitatea.
în consecinţă, solicitarea condamnatului de a se reaprecia probatoriile ori de a se dispune suplimentarea acestora pentru a se verifica o împrejurare cunoscută, şi anume apărarea sa în sensul că autorul accidentului ar fi numitul C.G., nu se încadrează în prevederile art. 394 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, cererea de revizuire fiind în mod corect respinsă
