Trafic de stupefiante. Deţinere de droguri, în scopul consumului propriu. Greşita schimbare a încadrării juridice în infracţiunea de deţinere fără drept de droguri. Aprecierea probelor
| Comentarii |
|
Cum probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, iar ele se apreciază prin coroborare, Curtea a constatat că parchetul a reţinut în mod corect fapta de deţinere de droguri în vederea consumului propriu şi a dispus trimiterea în judecată a inculpatei pentru această infracţiune, iar instanţele de judecată au apreciat unilateral şi în contradicţie flagrantă cu actele medicale depuse la dosar declaraţia inculpatei, fiind schimbată greşit încadrarea juridică în infracţiunea de deţinere fără drept de droguri.
(Decizia nr. 475 din 14 martie 2002 - Secţia a Il-apenală)
Prin Sentinţa penală nr. 2234 din 17.09.2001, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, potrivit art. 334 din Codul de procedură penală, s-a schimbat încadrarea juridică din art. 4 din Legea nr. 143/2000 în art. 2 alin. 2 din aceeaşi lege, text în baza căruia a fost condamnată inculpata B.V. la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi 64 din Codul penal. în baza art. 65 din Codul penal s-a aplicat inculpatei pedeapsa interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) din Codul penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei.
Prima instanţă a reţinut, în fapt, că, la data de 03.04.2001, lucrători din cadrul D.G.P.M.B. - S.C.C.O. s-au sesizat din oficiu că în locuinţa inculpatei B.V. din Bucureşti se desfăşoară o activitate de trafic de substanţe stupefiante, inculpata fiind principala furnizoare din zona Ferentari, vânzând o doză de heroină cu 100.000 lei, în acest timp fiind solicitată şi obţinută autorizaţia de percheziţie nr. 1000/P/2001, eliberată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
La percheziţia efectuată în aceeaşi dată, asupra inculpatei au fost găsite două ţigări, conţinând heroină în amestec cu tutun, potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 410579 din 04.04.2001.
Instanţa de fond a înlăturat declaraţia, în sensul că ar fi cumpărat ţigările pentru a le consuma, ca fiind în contradicţie cu restul probelor administrate, inclusiv cu celelalte declaraţii ale inculpatei, în care se arată că soţul ei este consumator de heroină, iar ea nu a consumat niciodată heroină.
De asemenea, s-a arătat că inculpata nu a depus acte din care să reiasă că este în evidenţa unei unităţi sanitare, că a efectuat vreun tratament de dezintoxicare şi nici nu a solicitat efectuarea vreunei expertize medico-legale pentru a se stabili dacă a consumat sau nu heroină.
Sentinţa a fost apelată de inculpata B.V., care a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, arătând că a deţinut drogurile pentru consumul propriu, depunând la dosar biletul de ieşire din Spitalul Dr. Obregia, din care rezultă că a fost internată în perioada 06.09.2001 -17.09.2001, având diagnosticul "toxicomanie".
Prin Decizia penală nr. 1994/A din 17.12.2000, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a respins ca nefondat apelul inculpatei şi a obligat-o la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, tribunalul a constatat că fapta săvârşită de inculpată este cea de deţinere de droguri fără drept, prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, în mod corect reţinută de instanţa fondului, care a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de consum de droguri reţinută prin rechizitoriu, iar pedeapsa de 10 ani închisoare este corespunzătoare limitelor de pedeapsă legale, gravităţii faptei şi vinovăţiei inculpatei.
Fapta a fost reţinută astfel pe baza declaraţiei inculpatei în faţa instanţei, iar certificatul medical depus la dosar, în sensul că este consumatoare de droguri aflată în tratament, a fost apreciat ca nerelevant şi fără forţă probatorie, în contra celor declarate de aceasta.
Decizia a fost recurată de inculpată, care a solicitat casarea ei şi constatarea că infracţiunea săvârşită de ea este cea de deţinere de droguri în vederea consumului propriu, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu consecinţa schimbării încadrării juridice în aceasta din urmă şi condamnarea în baza acestui text de lege la o pedeapsă pe care să o execute prin suspendare condiţionată. Recurenta a depus biletul de ieşire din spital cu nr. 179815 din 17.09.2001.
Recursul inculpatei este întemeiat.
Curtea, examinând hotărârile pronunţate sub aspectul criticilor formulate, cât şi din oficiu, potrivit art. 3859 pct. 17 din Codul de procedură penală, a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, a fost trimisă în judecată inculpata B.V. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere fără drept de droguri pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, reţinându-se că la data de 03.04.2001, în urma unei percheziţii domiciliare, au fost descoperite în locuinţa inculpatei, într-un pachet de ţigări VICEROY, printre alte 9 ţigări, un număr de două bucăţi mai scurte, cu hârtie îndoită la un capăt, iar prin analiza de laborator specifică s-a constatat că ele conţin heroină, fiind procurate de inculpată pentru consumul propriu de la o persoană necunoscută contra unei sume de 50.000 lei. în aceleaşi împrejurări, inculpata a declarat că acestea au aparţinut soţului ei, decedat în urmă cu câteva săptămâni.
în faţa primei instanţe, inculpata şi-a menţinut parţial declaraţiile date în faţa organelor de urmărire penală, în sensul că ţigările au aparţinut soţului ei şi se aflau chiar în pijamaua acestuia, care era consumator de droguri, iar din această cauză a şi decedat, negând însă că ar fi şi ea consumatoare de asemenea substanţe.
Prima instanţă a considerat că această declaraţie este edificatoare, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, dată prin rechizitoriu, din infracţiunea de deţinere de droguri în scopul consumului propriu (art. 4 din Legea nr. 143/2000) în cea de deţinere a unei astfel de substanţe fără drept (art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000) şi a dispus condamnarea inculpatei la 10 ani închisoare (limita maximă), prevăzută pentru astfel de infracţiuni.
Şi instanţa de control judiciar în faţa căreia inculpata a depus chiar un certificat medical, în sensul că este consumatoare de droguri, a dat aceeaşi eficienţă declaraţiei inculpatei, apreciind la rândul ei că nu este relevant actul depus, şi a menţinut ca legală şi temeinică hotărârea fondului.
Curtea a constatat însă că materialul cuprins în dosarul de urmărire penală se coroborează cu actele medicale depuse la dosar, iar declaraţia dată în faţa primei instanţe este singulară şi în contradicţie cu celelalte probe, astfel că urmează a fi înlăturată.
Cum probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, iar ele se apreciază prin coroborare, s-a constatat că parchetul a reţinut în mod corect fapta de deţinere de droguri în vederea consumului propriu şi a dispus trimiterea în judecată a inculpatei pentru această infracţiune, iar instanţele de judecată au apreciat unilateral şi în contradicţie flagrantă cu actele medicale depuse la dosar declaraţia inculpatei, fiind schimbată greşit încadrarea juridică în infracţiunea de deţinere fără drept de droguri.
Astfel, situaţia reţinută prin rechizitoriu este cea reală, fapta inculpatei întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri în scopul consumului propriu prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000.
în această situaţie, Curtea, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală, a admis recursul inculpatei, a casat în totalitate decizia şi parţial sentinţa şi, rejudecând, a dispus
în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000 condamnarea inculpatei la o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, respectiv 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi 64 din Codul penal, ţinând cont la individualizarea pedepsei de gradul de pericol social concret şi împrejurările săvârşirii faptei, dar şi de persoana inculpatei, în vârstă de 41 ani, necunoscută cu antecedente penale, văduvă, cu soţul decedat cu puţin timp în urmă din cauza consumului de droguri, ea însăşi internată pentru tratament de dezintoxicare la Spitalul Dr. Obregia, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
