Ultraj. Pădurar. Vătămare corporală
| Comentarii |
|
Lovirea de către inculpată peste mână, cu un baston confecţionat din textolit, a unui pădurar, pe motiv că acesta semnalase poliţiei faptul că un fiu al ei sustrăsese material lemnos din pădure, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj, prevăzută în art. 239 alin. 2 Cod penali
Partea vătămată, pădurar, este funcţionar care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi a fost lovită pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, legate de constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor silvice, potrivit art. 114 Cod silvic.
Secţia Penală, decizia nr. 647 din 13 martie 1998.
Judecătoria Buftea, prin sentinţa penală nr. 1090 din 8 octombrie 1996, a condamnat pe inculpata S.L. pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, prevăzută în art. 181 din Cod penal.
S-a reţinut că, în ziua de 9 februarie 1995, inculpata a lovit peste mână cu un baston din textolit pe C.D., pădurar la Ocolul Silvic Brăneşti, pe motiv că l-a deunţat pe fiul ei organelor de poliţie pentru că sustrăsese lemne din pădurea Cemica. Partea vătămată a fost lovită în timp ce trecea prin dreptul locuinţei inculpatei. Când inculpata a încercat să o lovească a doua oară, partea vătămată s-a apărat, folosind spray-ul iritant lacrimogen din dotare.
Ca urmare a loviturii aplicate de inculpată, C.D. a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 zile de îngrijiri medicale (fractură cubitus stâng operat).
Tribunalul Municipiului Bucureşti, Secţia I penală, prin decizia penală nr. 355/A din 26 martie 1997, a admis apelul inculpatei şi a suspendat condiţionat executarea pedepsei aplicate.
Decizia a rămas definitivă prin nerecurare. împotriva celor două hotărâri, s-a declarat recurs în anulare, susţinându-se că încadrarea juridică dată faptei este greşită.
Recursul în anulare este fondat, într-adevăr, fapta inculpatei, de a lovi pe pădurarul C.D. peste mână, cu un baston, pentru faptul că semnalase poliţiei sustragerile de material lemnos comise de unul dintre fii ei, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 45 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj, prevăzută în art. 239 alin. 2 Cod penal.
în acest sens, este de observat că pădurarul ce a fost lovit are calitatea de funcţionar care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, ţinându-se seama că, potrivit art. 114 din Codul silvic (Legea nr. 26/1996), pădurarii au ca atribuţii specifice de serviciu constatarea contravenţiilor şi infracţiunilor silvice.
Pe de altă parte, este necontestat că inculpata l-a lovit pe pădurar pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiunii.
Aşa fiind, în cauză se impune schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută în art. 181 Cod penal, în infracţiunea de ultraj, prevăzută în art. 239 alin. 2 din acelaşi cod.
