Vătămare corporală din culpă – accident rutier. Introducerea în cauză a Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii. Despăgubirea de către acesta a uneia dintre părţile vătămate.
| Comentarii |
|
Judecătoria IAŞI Sentinţă penală nr. 1140 din data de 16.04.2013
Prin sentința penală nr.1140 din 16.04.2013 a Judecătoriei Iași, pronunțată în dosarul penal nr.19222/245/2012, s-a dispus condamnarea inculpatului G.C.R., pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni concurente:
- "vătămare corporală din culpă";, prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4 din Codul penal, cu aplicarea disp. art.320 ind.1 din Codul de procedură penală, la pedeapsa de 1(un) an și 6(șase) luni închisoare (faptă comisă la data de 27.10.2009, în dauna părții vătămateB.A.);
- "vătămare corporală din culpă";, prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4 din Codul penal, cu aplicarea disp. art.320 ind.1 din Codul de procedură penală, la pedeapsa de 2(doi) ani închisoare (faptă comisă la data de 27.10.2009, în dauna părții vătămate A.A.M).
În baza disp. art.33 lit.b) și art.34 lit.b) din Codul penal, au fost contopite contopește pedepsele cu închisoarea stabilite prin prezenta sentință penală, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea rezultantă, respectiv pedeapsa de 2(doi) ani închisoare.
Pe durata și în condițiile prev. de art.71 din Codul penal, aplică inculpatului G.C.R. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de 64 alin.1 lit.a) teza a II-a și lit.b) din Codul penal.
În baza art.86 ind.1 Cod penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei totale rezultante de 2(doi) ani închisoare stabilită prin prezenta sentință penală, pe o perioadă de 6(șase) ani care, conform disp. art.86 ind.2 din Codul penal, constituie termen de încercare pentru inculpat.
În baza disp. art.71 alin.5 din Codul penal, s-a dispus suspendarea și a executării pedepsei accesorii, constând în interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a și b) din Codul penal, pe durata și în condițiile prevăzute de textul de lege anterior-menționat.
În baza art.86 ind.3 din Codul penal, a fost obligat inculpatul ca, pe parcursul întregului termen de încercare, așa cum a fost acesta stabilit prin prezenta hotărâre, să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, organ desemnat de către instanță cu supravegherea inculpatului, la datele fixate de către acesta și să se supună următoarelor măsuri de supraveghere, conform disp. art.86 ind.3 lit. b), c), d) Cod penal, respectiv:
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În baza disp. art.14 și art.346 din Codul de procedură penală, a fost obligată partea responsabilă civilmente Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, prin reprezentanții săi legali, să plătească - pentru inculpatul G.C.R. - părții civile A.A.M, cu titlu de despăgubiri civile, suma de 21.860,33 lei - reprezentând daune materiale și echivalentul în lei al sumei de 400.000 euro, raportat la cursul de referință al B.N.R. din data efectuării plății - reprezentând daune morale.
În baza disp. art.14 și art.346 din Codul de procedură penală, a fost obligat inculpatul G.C.R. să plătească lunar părții civile A.A.M., suma de bani reprezentând venitul minim pe economie, cu titlu de prestație periodică, începând de la data comiterii infracțiunii, 27.10.2009 și până la încetarea stării de nevoie a părții civile.
Au fost respinse restul pretențiilor formulate în cadrul procesului penal de partea civilă A.A.M.
În baza disp. art.14 și art.346 din Codul de procedură penală, respinge acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă B.A..
În baza disp. art.193 din Codul de procedură penală, a obligat pe partea responsabilă civilmente Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, prin reprezentanții săi legali să plătească - pentru inculpatulG.C.R. - părții civile A.A.M, suma de 4.300 lei și părții civile B.A., suma de 3.500 lei, sume cu titlu de cheltuieli judiciare făcute de părțile civile, respectiv, onorariul apărătorilor celor două părți civile, conform celor 3 chitanțe depuse la dosarul cauzei.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, dat în dosarul penal nr.3454/P/2012 la data de 12.06.2012 și înregistrat pe rolul Judecătoriei Iași sub numărul mai sus-menționat, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului G.C.R., pentru săvârșirea infracțiunii a două infracțiuni de "vătămare corporală din culpă";, prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4 din Codul penal, cu aplicarea disp. art.33 lit.b) din Codul penal.
Prin actul de sesizare a instanței se reține, în esență, că inculpatul, la data de 27.10.2009, ora 12,30, in timp ce conducea autoturismul marca Fiat cu numărul înmatriculare B-16-HYT pe strada Splai Bahlui din municipiul Iași, urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind îndeplinirea activității de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, a provocat din culpa vătămarea corporală gravă a părților vătămate A.A.M. și B.A., care erau angajate în traversarea străzii pe marcajul pietonal, cauzându-le astfel leziuni care au necesitat 140-150 zile îngrijiri medicale pentru vindecare și, respectiv, 100-110 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
În cursul judecății, la primul termen cu procedură completă cu toate părțile, din data de 11.12.2012, după verificarea și constatarea regularității actului de sesizare, anterior începerii cercetării judecătorești, inculpatul G.C.R., prezent și asistat de apărătorul său ales, a declarat că recunoaște fără rezerve săvârșirea ambelor fapte reținute în sarcina sa, în condițiile descrise în actul de sesizare al instanței și că solicită, în temeiul disp. art. 320¹ Cod procedură penală, ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, că nu solicită administrarea altor probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere și că regretă săvârșirea infracțiunilor, declarația inculpatului fiind consemnată în procesul-verbal aflat la dosarul cauzei.
Instanța, după punerea în discuția părților a cererii formulate, a admis în temeiul disp. art. 320¹ Cod procedură penală, cererea formulată de inculpatul G.C.R. și a reținut următoarea situație de fapt:.
La data de 27.10.2009, in jurul orei 12.30, lucrătorii Biroului Rutier Iași au fost sesizați prin Dispeceratul Poliției municipiului Iași, cu privire la faptul că la intersecția Bulevardului Dimitrei Cantemir cu strada Splai Bahlui din municipiul Iași a avut loc un accident rutier soldat cu victime omenești.
Locul accidentului de circulație a fost identificat ca fiind pe trecerea de pietoni situată la intersecția Bulevarudlui Dimitrie Cantemir - str. Splai Bahlui, pe sensul de mers spre Gara Internațională, trecere de pietoni semnalizată corespunzător cu indicator și marcaj rutier (din cercetările ulterioare, s-a stabilit că victimele se deplasau pe marcajul pietonal dinspre stânga spre dreapta a sensului de mers Podul de Piatra - Cantemir).
Pe str. Splai Bahlui, circulația se desfășoară pe un singur sens, pe trei benzi de circulație delimitate de marcaje longitudinale discontinue; prima și a doua banda măsoară fiecare lățimea de 3.70 m, iar banda a treia măsoară lățimea de 4 metri.
La intersecția Bulevardului Dimitrie Cantemir cu str. Splai Bahlui a fost găsit autoturismul marca VW Golf 5, cu numărul înmatriculare IS.10.KFY, orientat parțial către Podul de Piatra. Conducătorul autoturismului a fost identificat în persoana martorului A.L., posesor permis de conducere valabil. Autoturismul prezenta avarii la spoilerul față, aripa stângă față și portiera stânga.
Pe Bulevardul Dimitrie Cantemir a fost găsit inculpatul G.C.R. și autoturismul marca Fiat, cu numărul înmatriculare B.16.HYT, orientat insa invers față de locul producerii accidentului, cu fața spre str. Splai Bahlui. Autoturismul marca Fiat prezenta avarii la spoiler față, aripa dreapta față, portierele dreapta, spoiler spate, geam parbriz și capota motor.
La Spitalul "Sf. Spiridon"; Iași au fost identificate victimele accidentului, respectiv, partea vătămată B.A., de 20 ani, acesteia stabilindu-i-se diagnosticul "fractura bimaleolara dr. tip C cu diastazis tibio - peroniera"; și partea vătămată A. A. M., de 21 ani, având diagnosticul de "politraumatism, fractura luxație D 11 - D 12 tip C, paraplegie flască, pneumotorax antero-lateral dr., Boala Gaucher";.
Atât conducătorii auto ai mașilor implicate în accident, cât și victimele au fost testate cu aparatul alcooltest, stabilindu-se că nu consumaseră alcool.
În curusl urmăririi penale, cele două autoturisme implicate în accident au fost verificate tehnic, constatându-se că acestea corespund din punct de vedere al siguranței circulației.
Din actele și lucrările dosarului, din verificările efectuate de către instanța de judecată, din relațiile comunicate la dosarul cauzei de către Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, rezultă că data producerii accidentului, autovehiculul marca Fiat, cu numărul înmatriculare B.16.HYT, condus de către inculpatul G.C.R. nu era asigurat RCA.
Din analiza probatoriilor administrate în cursul urmăririi penale, coroborate cu declarația dată de inculpat în cursul cercetării judecătorești și cu declarațiile date de cele două părți civile, instanța a reținut că accidentul rutier din data de 27.10.2009 s-a produs în următoarele circumstanțe:
În ziua de 27.10.2009, inculpatul se deplasa pe banda a treia a str.Splai Bahlui din municipiul Iași, partea stângă, din direcția Podu Roș - Podu de Piatră, conducând autoturismul marca Fiat Linea, cu numărul de înmatriculare B-16-HYT.
În jurul orei 12,35, ajuns aproape de intersecția cu podul care duce pe Bulevardul Dimitrei Cantemir, cu intenția de a vira la stânga, potrivit declarațiilor inculpatului, acesta - care circula cu viteză de aproximativ 62 km/h, conform expertizei criminalistice nr.137 din 10.08.2011, întocmită de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași și aflat la dosarul de urmărire penală - a fost surprins de apariția bruscă, în culoarul său de deplasare, a unui autoturism marca VW Golf, condus de numitul A.L., care a trecut de pe banda a doua a aceluiași sens, s-a încadrat pe banda a treia și a oprit pentru a acorda prioritate pietonilor angajați în traversare pe marcajul din zonă.
Din expertiza criminalistică efectuată în cursul urmăririi penale și menționată anterior, coroborată cu lămuririle suplimentare ale expertului criminalist, instanța a constatat că, cel mai probabil, intenția inculpatului G.C.R. nu a fost aceea de a opri și de a acorda prioritate celor două părți vătămate angajate regulamentar în traversarea străzii pe trecerea de pietoni întrucât, în acest din urmă scop, viteza de deplasare a autoturismului - pentru a efectua în siguranță un viraj în unghi de 900, cum se impunea în cauza de față - trebuia să fie de aproximativ 25 km/h, nu de 62 km/h, cum s-a întâmplat. Constată astfel instanța că, cel mai probabil, inculpatul nu a observat părțile vătămate, că circula cu o viteză ce depășea limita legală de deplasare în localități (care este de 50 km/h) și care era mult superioară vitezei de deplasare necesare pentru efectuarea virajului în condiții de siguranță, atât pentru ceilalți participanți la trafic, cât și pentru inculpat și că a fost surprins de faptul că cel de-al doilea autoturism a oprit la trecerea de pietoni, moment în care - tot potrivit declarațiilor inculpatului - acesta s-a panicat
Pe marcajul pietonal erau angajate persoane în traversare în ambele sensuri, inclusiv cele două părți vătămate. Pe banda a doua a sensului Bulevardul Dimitrie Cantemir - str.Splai Bahlui era oprită o autoutilitară înmatriculată sub numărul B-65-WGN și condusă de numitul M.M., oprită pentru a acorda prioritate pietonilor și apoi pentru a vira la stânga, întrucât la dreapta era interzis.
În momentul intrării in intersecție, inculpatul G.C.R. a intrat în coliziune laterală cu autoturismul marca VW Golf, care era oprit (din expertiză rezultând că la momentul impactului, autoturismul marca VW Golf avea viteză 0), lovindu-l în dreptul portierei, aripii stânga față, după care autoturismul condus de către inculpat a pătruns pe marcajul pietonal unde a lovit pe cele două părți vătămate, pe una cu portiera stânga față și pe cealaltă cu partea frontală dreapta. După lovirea celor două părții vătămate, autoturismul condus de inculpat și-a continuat deplasarea, până la marginea din dreapta a carosabilului, unde a intrat în impact cu parapetul metalic de la marginea carosabilului.
După impact, autoturismul marca VW Golf s-a răsucit in sens orar, rămânând paralel cu str.Splai Bahlui, iar autoturismul marca Fiat a rămas perpendicular pe Bulevardul Dimitrie Cantemir. Din probatoriile administrate, instanța a constatat că, până la sosirea organelor de poliție, inculpatul a mutat autoturismul din locul în care se oprise, pe motiv că încurcă traficul.
În cauză, în cursul urmăririi penale, a fost audiat martorul ocular M.M., care se afla la volanul autoutilitarei marca Ford Tranzit cu numărul de înmatriculare B.65.WGH, care se deplasa pe Bulevardul Dimitrie Cantemir, acordând prioritate de trecere pietonilor angajați in traversare pe marcajul pietonal, fiind prima mașina înaintea marcajului pietonal. Martorul a declarat că a văzut autoturismul marca VW Golf având în funcțiune semnalizarea stânga, orientat spre podul Cantemir, apropiindu-se încet de marcajul pietonal, timp în care părțile vătămate ajunseseră pe marcajul pietonal din dreptul sensului său de mers, traversând dinspre dreapta spre stânga. Martorul a declarat că șoferul autoturismului marca VW Golf a oprit autoturismul pentru a le acorda pietonilor prioritate de trecere, martorul apreciind că a trecut un interval de aproximativ 10-15 secunde de la momentul în care autoturismul marca VW Golf a intrat în câmpul sau vizual și până la coliziunea cu autoturismul condus de inculpat.
Instanța a constatat că declarația acestui martor ocular se coroborează cu expertiza criminalistică efectuată în cauză și cu precizările suplimentare ale expertului, precum și cu declarațiile părților vătămate, date în ambele faze procesuale, ambele precizând că autoturismul marca VW condus de A.L. se afla oprit înaintea marcajului pietonal, acordându-le prioritate de trecere.
A mai constatat instanța, așa cum s-a arătat anterior, că în cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice, prin obiectivele expertizei urmărind a se lamuri, între altele, dacă manevra efectuată de conducătorul auto A.L. și poziția acestuia în momentul premergător impactului au influențat în vreun mod producerea accidentului.
Prin raportul de expertiza criminalistică nr.137 din 10.08.2011 întocmit de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Iași, s-a concluzionat că viteza autoturismului marca VW Golf 5 a fost 0 km/h în momentul impactului dintre cele două mașini. Viteza autoturismului marca Fiat in momentul impactului cu autoturismul marca VW Golf a fost de cea. 60 km/h. Viteza autoturismului marca Fiat în momentul premergător accidentului nu s-a putut stabili, întrucât nu se cunoaște distanța pe care acesta a frânat înainte de a se produce impactul. De asemenea, s-a stabilit ca inculpatul G.C.R. ar fi putut evita accidentul daca ar fi circulat cu o viteza de cel mult 50 km/h, limita impusă pentru deplasarea în interiorul localităților.
Solicitându-se lămuriri suplimentare la raportul de expertiză criminalistică, în urma obiecțiunilor formulate de inculpat la expertiză, prin adresa nr. 256/27.09.2011, expertul criminalist a subliniat că nici manevra conducătorului auto marca VW, cu numărul de înmatriculare IS.10.KFY și nici poziția acestuia în momentul premergător accidentului nu au determinat producerea accidentului.
În urma impactului, partea vătămată B.A. a suferit o fractură bimaleolara dr. tip C cu diastazis tibio-peroniera, ce s-a putut produce prin lovire în cadrul unui accident rutier, poate data din 27.10.2009 și a necesitat 100 - 110 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, conform certificatului medico-legal nr.12415 din 05.11.2009, emis de I.M.L. Iași și aflat la fila 32, dosar urmărire penală.
Tot în urma impactului cu autoturismul condus de inculpat, partea vătămata A.A.M. a suferit un politraumatism cu: fractura coasta a XI - a cu pneumotorax, fractura luxație D11, D12 mielică ce a necesitat laminectomie D11 si fixarea cu system transpedicular D 10-L urmată de paraplegie flască, leziuni ce s-au putut produce în cadrul unui accident rutier, pot data din 27.10.2009 și au necesitat 140 - 150 zile îngrijiri medicale, conform concluziilor raportului de constatare medico-legala nr.443/OF din 31.05.2010 al I.M.L. Iași, aflat la filele 45-48, dosar urmărire penală. Având în vedere concluziile acestui raport de expertiză, în sensul că aprecierea eventualelor sechele infirmizante și/sau invalidante ale părții vătămate se va face după epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice, după minim un an de la data accidentului, având în vedere faptul că, așa cum rezultă din actele medicale aflate la dosar, după data expertizării, partea vătămată A.A.M. a urmat constant, o perioadă îndelungată de timp, proceduri de recuperare în Spitalul de Copii Botoșani, că au trecut aproximativ 4 ani de la data producerii accidentului rutier (iar partea vătămată nu a mia fost ulterior expertizată, în cursul urmăririi penale, deși sesizarea instanței s-a făcut la aproape 3 ani de la producerea accidentului), instanța, din oficiu, a dispus expertizarea părții vătămate A.A.M., pentru a stabili cu exactitate numărul de zile de îngrijiri medicale necesare acesteia pentru vindecare, dacă - urmare a accidentului rutier - aceasta a rămas cu sechele infirmizante și dacă i-a fost afectată capacitatea de muncă și cea adaptativă și în ce proporție.
Din raportul de expertiză medico-legală nr.60/E din 15.03.2013 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Botoșani (aflat la filele 23-26, vol.II, dosar instanță), rezultă că partea vătămată A.A.M., în urma accidentului rutier, a suferit "Fractură - luxație D 11 - D 12 tip C. politraumatism. Paraplegie flască. Pneumotorax antero-lateral dr. boală Gadcher";, pentru care s-a intervenit chirurgical, practicându-se laminectomie T 11, reducere și fixare cu sistem pedicular T 10 - L 1, urmată de tratament recuperator, că a necesitat 140-150 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, că, în prezent, s-a stabilit diagnosticul de "Paraplegie spastică sechelară. Fractură D 11 - 12, că partea vătămată prezintă un deficit funcțional care se încadrează în noțiunea de infirmitate fizică. S-a mai stabilit faptul că partea vătămată A.A.M., de la data accidentului și până în prezent are capacitatea de muncă pierdută în totalitate, încadrându-se în gradul I de invaliditate pentru un timp limitat, pentru continuarea terapeuticii recuperatorii și reorientare profesională - recalificare și că partea vătămată are în prezent o incapacitate adaptativă de 90%, fiind necesară o reevaluare ulterioară, după reorientarea profesională.
Instanța a constatat, în drept, că fapta inculpatului G.C.R. care, la data de 27.10.2009, ora 12,30, in timp ce conducea autoturismul marca Fiat cu numărul înmatriculare B-16-HYT pe strada Splai Bahlui din municipiul Iași, urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind îndeplinirea activității de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice (respectiv, conducând autoturismul cu viteză de 62 km/h, depășind astfel limita maximă prevăzută de lege pentru deplasarea în localitate, de 50 km/h și fără a acorda prioritate de trecere părților vătămate angajate regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal, vizibil și corect marcat), a provocat din culpa vătămarea corporală gravă a părții vătămate A.A.M., care era angajată în traversarea străzii pe marcajul pietonal, cauzându-i astfel leziuni care au necesitat 140-150 zile îngrijiri medicale pentru vindecare cu consecința producerii unui deficit funcțional care se încadrează în noțiunea de infirmitate fizică, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "vătămare corporală din culpă";, prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4 din Codul penal.
Fapta inculpatului G.C.R. care, la data de 27.10.2009, ora 12,30, in timp ce conducea autoturismul marca Fiat cu numărul înmatriculare B-16-HYT pe strada Splai Bahlui din municipiul Iași, urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind îndeplinirea activității de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice (respectiv, conducând autoturismul cu viteză de 62 km/h, depășind astfel limita maximă prevăzută de lege pentru deplasarea în localitate, de 50 km/h și fără a acorda prioritate de trecere părților vătămate angajate regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal, vizibil și corect marcat), a provocat din culpa vătămarea corporală gravă a părții vătămate B.A., care era angajată în traversarea străzii pe marcajul pietonal, cauzându-i astfel leziuni care au necesitat 100 - 110 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "vătămare corporală din culpă";, prev. și ped. de art.184 alin.2 și 4 din Codul penal, faptele fiind comise în forma concursului ideal de infracțiuni, prev. de art.33 lit.b) din Codul penal, fiind săvârșite prin aceeași acțiune a inculpatului, ce a produs leziuni ambelor părți vătămate, așa cum s-a arătat anterior.
A constatat instanța faptul că accidentul rutier s-a produs din culpa exclusivă a inculpatului G.C.R. care, așa cum s-a arătat anterior, a încălcat mai multe reglementări rutiere: a circulat în momentele imediat premergătoare accidentului rutier cu viteza de 62 km/h în municipiul Iași, în condițiile în care limita maximă de viteză prevăzută de lege pentru deplasarea în localitate este de 50 km/h și în condițiile în care - așa cum rezultă din expertiza criminalistică - efectuarea în condiții de siguranță a unui viraj în unghi de 900 - cum era cel în care intenționa inculpatul să se angajeze - se putea face cu o viteză de aproximativ 25 km/h și, datorită vitezei excesive cu care circula, precum și faptului că inculpatul nu a făcut nicio manevră de evitare a celui de-al doilea autoturism implicat în accident, nu a observat, respectiv, nu a oprit pentru a acorda prioritate de trecere celor două părți vătămate, angajate regulamentar în traversarea străzii pe marcajul pietonal, trasat în mod corespunzător. Instanța are în vedere și împrejurarea că vizibilitatea la momentul producerii accidentului era foarte bună (așa cum rezultă din planșele fotografice realizate de organele de poliție) și că, așa cum rezultă din raportul de expertiză criminalistică și din declarația dată de inculpat în cursul cercetării judecătorești, acesta nu acționat deloc sistemul de frânare al autoturismului, motiv pentru care viteza de impact dintre cele două autoturisme a fost de 62 km/h. A constatat instanța faptul că în sarcina celor două părți vătămate nu se poate reține nicio încălcare la regimul rutier, în condițiile în care acestea, la momentul în care au fost lovite de autoturismul condus de inculpatul, erau deja angajate în traversarea străzii pe trecerea de pietoni.
La individualizarea judiciară a pedepselor și a modalității de executare, instanța a avut în vedere criterii precum modalitatea de săvârșire a faptelor, la gradul de pericol la care au fost expuse valorile sociale ocrotite de lege, la urmările concrete pe care infracțiunea le-a produs sau ar fi putut sa le producă, precum si la rezonanța pe care faptele au avut-o în rândul comunității din care infractorul face parte. Astfel, instanța, a avut în vedere - pe de o parte - gradul de pericol social concret al infracțiunilor săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acestora (respectiv, faptul că inculpatul a încălcat mai multe reglementări ale regimului rutier, că a avut o conduită total imprudentă, fapt ce a pus real în pericol real siguranța celorlalți participanți la trafic și s-a finalizat prin producerea unui accident rutier soldat cu vătămarea gravă a celor două părți vătămate. Instanța are în vedere, ca și consecință deosebit de gravă a infracțiunilor comise, numărul mare de zile de îngrijiri medicale necesare celor două părți vătămate, în special în ceea ce o privește pe partea vătămată A.A.M., care a rămas și cu un deficit funcțional ce se încadrează în noțiunea de infirmitate fizică, acesta prezentând și la momentul de față paraplegie), iar - pe de altă parte -persoana inculpatului G.C.R., care nu este cunoscut cu antecedente penale, care a avut o poziție procesuală corespunzătoare în faza de cercetare judecătorească, recunoscând în mod necondiționat săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa și care a avut un comportament corespunzător în societate, anterior comiterii infracțiunii, așa cum rezultă din actele în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei. În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța a avut în vedere - așa cum rezultă din fișa de cazier rutier a acestuia, aflată la dosarul cauzei - că inculpatul G.C.R. a continuat să aibă aceeași conduită rutieră total imprudentă și după comiterea infracțiunilor de față (și care ar fi trebuit să constituie un avertisment pentru inculpat), fiind sancționat contravențional de 3 ori, în luna iulie 2010 și în septembrie 2010 - în timp ce procurorul de caz i-a prelungit dreptul de circulație pe drumurile publice - pentru depășirea vitezei legale de circulație, cu 21-30 km/h în prima situație și cu 31-40 km/h, în al doilea caz, inculpatul sfidând astfel normele de siguranță rutieră, motiv pentru care instanța a respins și cererea formulată de acesta, de prelungire a dreptului de circulație pe drumurile publice. Raportat la toate aceste criterii, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea, orientată spre limita maximă specială prevăzută de legea penală, așa cum a fost aceasta redusă, urmare a aplicării disp. art.320 ind.1 alin.7 din Codul de procedură penală, în cazul infracțiunii comisă în dauna părții vătămate B.A. și o pedeapsă cu închisoarea, situată la limita maximă specială prevăzută de legea penală, așa cum a fost aceasta redusă, urmare a aplicării disp. art.320 ind.1 alin.7 din Codul de procedură penală, în cazul infracțiunii comisă în dauna părții vătămate A.A.M., având în vedere - în cazul acestei părți vătămate - consecințele deosebit de grave (și, probabil, ireversibile) produse sănătății acesteia. Instanța nu a acordat inculpatului circumstanțe atenuante, având în vedere gravitatea foarte mare a faptelor comise, consecințele faptelor sale, așa cum au fost expuse, detaliat, anterior, precum și încălcarea repetată de către acesta a normelor rutiere, așa cum rezultă din certificatul de cazier auto și cum s-a arătat anterior de către instanță.
În baza disp. art.33 lit.b) și art.34 lit.b) din Codul penal, a contopit pedepsele cu închisoarea stabilite prin prezenta sentință penală, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea rezultantă, respectiv pedeapsa de 2(doi) ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a constatat următoarele:
Partea vătămată A.A.M, prin apărătorul său ales, s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 17.538,39 lei și 100 euro - daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate de la data producerii accidentului și până în prezent (cheltuieli pentru efectuarea operației, cu spitalizarea, tratamentul medicamentos, gimnastică medicală, alimentație adecvată stării de sănătate și recuperării etc.), cu suma de 24.000 lei - daune materiale, sumă pentru care a precizat că nu deține chitanțe, dar pe care o poate dovedi cu martori (reprezentând contravaloarea ședințelor de kinetoterapie, a alimentației de care are nevoie și în prezent și a tratamentului) și cu suma de 400.000 euro - daune morale, solicitând introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a Fondului de Protecție a Victimelor Străzii și obligarea acestuia la plata sumelor de bani solicitate (filele 9-11 și 21-24, vol.I, dosar instanță). A mai solicitat partea civilă obligarea inculpatului la plata unei prestații periodice în cuantum de 2.000 lei lunar, până la încetarea stării de validitate, motivat de faptul că nu poate munci, astfel încât nu își poate asigura un trai decent, medicamentele și tratamentul recuperator. Partea civilă a motivat sumele de bani solicitate prin suferințele mari, fizice și psihice, pe care le-a suportat și le suportă încă, ca urmare a accidentului rutier provocat de inculpat și prin consecințele foarte grave ce au fost provocate prin fapta inculpatului, susținând că, în vederea tratării leziunilor, a fost nevoită să suporte o intervenție chirurgicală și mai multe spitalizări, că a suferit tulburări sfincteriene și trofice, fiind nevoită să poarte sondă urinară mult timp și, ulterior, chiar și în prezent, scutece pentru adulți, că a fost nevoită să urmeze recuperare medicală îndelungată, care este necesară și pe viitor, pentru menținerea tonusului muscular, precum și exerciții de respirație, nu a mai putut să urmeze cursurile facultății (fiind studentă în Iași la data producerii accidentului), că nu poate munci, că i-a fost total afectată viața și că i-au fost produse suferințe incomensurabile, mai ales de natură afectivă și psihică.
Partea vătămată B.A., prin apărătorul său ales, s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 874,58 lei - daune materiale, reprezentând cheltuielile efectuate de la data producerii accidentului și până în prezent (cheltuieli pentru efectuarea operației, cu spitalizarea, tratamentul medicamentos, gimnastică medicală, alimentație adecvată stării de sănătate și recuperării etc.) și cu suma de 100.000 euro - daune morale, solicitând introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a Fondului de Protecție a Victimelor Străzii și obligarea acestuia la plata sumelor de bani solicitate (filele 12-14 și 58-60, vol.I, dosar instanță). Partea civilă a motivat sumele de bani solicitate prin suferințele mari, fizice și psihice, pe care le-a suportat și le suportă încă, ca urmare a accidentului rutier provocat de inculpat și prin consecințele grave ce au fost provocate prin fapta inculpatului, susținând că, în vederea tratării leziunilor, a fost nevoită să suporte o intervenție chirurgicală și mai multe spitalizări, că a avut dureri foarte mari, că a pierdut anul universitar (partea vătămată fiind studentă la momentul producerii accidentului), că a fost nevoită să facă gimnastică medicală în vederea recuperării și că i-au fost produse traume majore, fizice și psihice.
În dovedirea pretențiilor formulate, părțile civile - prin apărător - au depus la dosarul cauzei înscrisuri (raport psihologic pentru partea civilă A.A.M., acte medicale, bonuri și chitanțe fiscale, precum și fotografii efectuate în diverse perioade de recuperare - filele 25-57, 61-91 și 238, vol.I, dosar instanță)) și s-a solicitat audierea martorei A.I., pentru partea civilă A.A.M., probe admise de către instanță.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a constatat faptul că autoturismul marca Fiat cu numărul înmatriculare B-16-HYT, condus de inculpat nu era asigurat cu asigurare de răspundere civilă obligatorie la data de 27.10.2009, data producerii accidentului, având în vedere și Decizia nr.3 din 15.06.2010 dată în soluționarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța a dispus introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, prin reprezentanții săi legali și a dispus citarea acestuia, în calitatea de parte responsabilă civilmente și a dispus citarea acestuia în cauză.
În ceea ce privește posibilitatea de obligare a FONDULUI DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII la despăgubirea părților civile, instanța a reținut că se poate angaja răspunderea civilă a acestuia numai în cazul în care accidentul a fost provocat de conducătorul unui vehicul care, deși avea obligația de a încheia o asigurare obligatorie de răspundere civilă, nu s-a conformat acestei obligații și a circulat pe drumurile publice cu un vehicul neasigurat.
Cu privire la posibilitatea de obligare a FONDULUI DE PROTECȚIE A VICTIMELOR STRĂZII la repararea pagubelor civile cauzate prin fapta inculpatului G.C.R. instanța a constatat următoarele:
Potrivit art. 3 alin. (1) din Ordinul nr. 1/2008 "fondul acordã despãgubiri persoanelor pãgubite prin accidente de vehicule, dacã vehiculul, respectiv tramvaiul, care a provocat accidentul a rãmas neidentificat ori nu era asigurat pentru rãspundere civilã pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu toate cã legea prevedea obligativitatea asigurãrii";.
Art. 4 din Legea nr. 136/1995 statuează că "în sensul prezentei legi, este obligatorie asigurarea de rãspundere civilã pentru pagube produse prin accidente de vehicule, precum și tramvaie, în limitele teritoriale de acoperire.
Conform art. 11 pct. 2 din Legea nr. 136/1995 prin vehicul se înțelege orice mijloc de transport, cu sau fãrã propulsie proprie, destinat deplasãrii pe uscat, inclusiv orice tip de remorcã, indiferent dacã este cuplatã sau nu, excepție fãcând cele care se deplaseazã pe șine, bicicletele sau vehiculele cu tracțiune animalã.
Față de aceste dispoziții legale, instanța a constatat că în prezenta cauză se poate angaja răspunderea patrimonială a Fondului de Protecție a Victimelor Străzii, fiind îndeplinite condițiile legale, așa cum au fost expuse anterior.
În apărare, partea responsabilă civilmente a depus la dosar note scrise, însoțite - în copie - de cererea de despăgubire adresată Fondului de Protecție a Victimelor Străzii de partea civilă B.A. la data de 04.03.2011, de corespondența purtată între cele două părți cu privire la cererea de despăgubire, corespondența purtată de Fond cu inculpatul, precum și tranzacția încheiată la data de 24.11.2011 între partea civilă B.A. și Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, din care rezultă că partea civilă a primit suma de 21.034,24 lei (existând și dovada viramentului bancar) și că aceasta a declarat că "nu am alte pretenții, de orice natură, prezente și viitoare, de la Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, societăți de asigurare sau persoane responsabile pentru prejudiciul suferit în accidentul de circulație anterior menționat"; (filele 231-232, vol.I, dosar instanță), tranzacție care nu a fost negată de partea civilă B.A., aceasta confirmând că a primit suma de bani menționată anterior. A constatat instanța faptul că, în conformitate cu disp. art.2267 din Noul cod civil (aplicabil la data încheierii tranzacției): "Tranzacția este contractul prin care părțile previn sau sting un litigiu, inclusiv în faza executării silite, prin concesii sau renunțări reciproce la drepturi ori prin transferul unor drepturi de la una la cealaltă";, iar în conformitate cu art.2270 alin.2 din Noul Cod civil. "Tranzacția nu privește decât cauza cu privire la care a fost încheiată, fie că părțile și-au manifestat intenția prin expresii generale sau speciale, fie că intenția lor rezultă în mod necesar din ceea ce s-a prevăzut în cuprinsul tranzacției";.
A constatat instanța, din cuprinsul cererii de constituire de parte civilă formulată de B.A. și din probatoriile administrate de aceasta în dovedirea pretențiilor formulate în fața instanței, faptul că aceasta nu a invocat și că nu a existat o împrejurare nouă, specială, care să se fi născut după data încheierii tranzacției menționate anterior, cu privire la starea de sănătate și care să-i fi dat dreptul părții civile la o despăgubire suplimentară (pentru suferințe fizice sau psihice produse după data de 24.11.2011, care să fi fost urmare a accidentului rutier provocat de inculpat și care să nu fi existat la acea dată).
A mai constatat instanța faptul că partea civilă B.A. a fost despăgubită de către Fondul de Protecție a Victimelor Străzii cu suma de 21.034,24 lei, pentru suferințele psihice și fizice provocate de accidentul rutier din data de 27.10.2009, produs de inculpat, că aceasta a acceptat suma menționată anterior și, având în vedere și motivele menționate anterior de către instanță (în sensul că nu a invocat și nu s-a probat existența unei împrejurări nouă, specială, care să se fi născut după data încheierii tranzacției menționate anterior, cu privire la starea de sănătate a părții civile), motive pentru care a respins, ca fiind nefondată, acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de partea civilă B.A.
În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de partea civilă A.A.M., instanța a constatat că aceasta este dovedită în parte, pentru următoarele motive:
În ceea ce privește daunele materiale solicitate, se constată că partea civilă a depus la dosarul cauzei, în copie, mai multe chitanțe și bonuri fiscale, prin care face dovada faptului că a cheltuit, în vederea recuperării, a spitalizării, a alimentației, a administrării tratamentului medicamentos și a deplasărilor efectuate la spitale, suma totală de 21.860,33 lei, după cum urmează: chitanțele de la filele 143-170, vol.I, dosar instanță, în sumă totală de 13.087,29 lei, reprezentând contravaloare medicamente apreciate de către instanță ca având legătură cu afecțiunile prezentate de partea vătămată A.A.M. (constatând instanța faptul că pe aceste bonuri fiscale apar ca fiind achiziționat în mod frecvent produsul "Molicare";, care este un scutec pentru incontinență urinară minoră/severă, afecțiune de care partea vătămată suferă în urma accidentului rutier, conform înscrisurilor medicale depuse la dosar), alimente, ședințe de kinetoterapie, taxe plătite la spitale și sume plătite ca asigurări de sănătate, pentru a putea beneficia de servicii medicale, pentru perioada de la data producerii accidentului și până la zi; chitanțe pentru benzină, necesare deplasării părții vătămate la diverse spitale, în sumă totală de 2.422,04 lei; suma de 6351 lei - echivalentul în lei al sumei de 1450 euro (filele 167-168, vol.I, dosar urmărire penală), sumă primită de partea vătămată de la rudele aflate în străinătate, pentru cheltuielile necesare recuperării și tratării acesteia.
În ceea ce privește daunele morale solicitate de partea civilă A.A.M., instanța a constatat că acestea sunt justificate în totalitate, în cuantumul solicitat de aceasta, pentru următoarele motive:
În urma accidentului rutier provocat de către inculpat la data de 27.10.2009, partea civilă a suferit leziuni corporale grave, așa cum au fost prezentate anterior, care au determinat intervenție chirurgicală, montarea de tije și șuruburi introduse transpedicular, în coloana vertebrală și spitalizarea periodică, la un interval de 2 sau 3 luni, în mod constant, până în luna aprilie 2010. Tot urmare a accidentului rutier, partea civilă A.A.M. prezintă și în prezent paraplegie flască, cu evoluție lent favorabilă, atitudine flască a membrelor inferioare, cu pierderea echilibrului în ortostatism și a complicațiilor de șezut, deficit motor total al trunchiului inferior și a membrelor inferioare cu areflexie OT rotulian și ahilian, sincinezii prezente, clonus de rotulă și picior bilateral, tulburări de sensibilitate profundă și superficială, tulburări sfincteriene și trofice, tulburări de dinamică respiratorie (conform biletului de ieșire din Spitalul de Copii Botoșani din data de 25.04.2010), progresele făcute de partea civilă - urmare a efectuării unui tratament de recuperare susținut - constând în faptul că, la data de 18.01.2013, moment la care a fost expertizată, aceasta poate păstra poziția șezândă și poate modifica poziția de sprijin în mâini, prezentând - în continuare, amioatrofie a membrelor inferioare. Toate aceste constatări medicale, care relevă și o deficiență motorie gravă și care se întind pe o perioadă de aproximativ 3 ani și 6 luni, relevă și o suferință fizică majoră ce a fost cauzată părții vătămate A.A.M., fiindu-i afectată nu doar posibilitatea de a se deplasa, ci și capacitatea respiratorie, funcția de nutriție (tulburările trofice la care se face referire în expertiză), partea vătămată fiind nevoită să poarte - o perioadă îndelungată - sondă urinară și, ulterior, scutece pentru adulți, datorită tulburărilor sfincteriene.
A constatat instanța că starea de sănătate a părții vătămate A.A.M. nu s-a îmbunătățit semnificativ în perioada ce a urmat accidentului provocat de inculpat, în ciuda eforturilor mari și constante depuse de partea vătămată pentru recuperare, datorită specificului leziunilor pe care aceasta le-a suferit și care au prognostic rezervat în ceea ce privește recuperarea totală a acesteia și că, drept plan de recuperare, medicii recomandă acțiuni medicale, ortopedice (orteze, fotoliu rulant), balneofizioterapice, reorientare profesională - recalificare.
A mai constatat instanța că, din punct de vedere psihologic, partea vătămată A.A.M. prezintă o configurație depresivă persistentă cu manifestări anxioase paroxistice în context psiho-traumatizant prelungit, că prezintă dependență totală față de o persoană (în cazul de față, de mama sa), hipomnezie de fixare, deprimare, plâns facil, astenie fizică și psihică, insomnii de adormire și de trezire și tulburări de atenție, că se simte neputincioasă, că acuză lipsa prietenilor, a colegilor de facultate, că este debusolată cu privire la viitor, în contextul în care nu știe cum va evolua starea sa de sănătate, dacă va putea să meargă, să învețe și să se întrețină singură (conform raportului psihologic din data de 18.01.2013, întocmit de Cabinetul Individual de Psihologie "Galan Carmen"; Iași - fila 238, vol.I, dosar instanță și a raportului de expertiză medico-legală întocmit de S.M.L. Botoșani).
A constatat instanța și faptul că, așa cum rezultă din expertiza medico-legală efectuată în cursul cercetării judecătorești, partea vătămată A.A.M. are capacitatea de muncă pierdută în totalitate, de la data producerii accidentului, la fel și capacitatea de autoîngrijire și că prezintă o incapacitate adaptativă de 90% în prezent.
Din declarația martorei, audiată la termenul de judecată din data de 19.02.2013, rezultă că, anterior accidentului, partea vătămată A.A.M. era o persoană activă, era sociabilă, era studentă, urma cursuri de dans și că, după eveniment, aceasta s-a transformat într-o persoană demoralizată, deprimată, s-a închis în sine, nu mai are prieteni, a renunțat la studii și nu poate munci, deoarece nu poate să meargă, este total dependentă de mama sa, care o îngrijește și care a fost nevoită să renunțe în acest scop la serviciu, martora declarând că partea vătămată a purtat timp de aproximativ 3 ani sondă urinară.
Instanța a constatat că, în pofida stării de sănătate precară, partea vătămată A.A.M. a solicitat să fie audiată de către instanță și s-a prezentat la termenul de judecată din data de 22.01.2013, declarând faptul că inculpatul nu a luat niciodată legătura cu ea după producerea accidentului, că nu poate sta în picioare singură, fără susținerea unui cadru și a unor atele speciale și, eventual, a unei persoane, putând să stea doar în șezut, fără sprijin, că a urmat în mod constant kinetoterapie, două ședințe pe săptămână, a câte două ore, fiecare ședință constând 60 lei și că, în prezent, urmează și o terapie asemănătoare reflexoterapiei, o dată pe săptămână, ședința constând 40 lei, că la data producerii accidentului era studentă în anul II la Facultatea de Hidrotehnică din Iași, că a întrerupt studiile, că - în ciuda eforturilor - progresele în ceea ce privește starea sa de sănătate sunt minime, apreciind partea vătămată că cea mai mare realizare este aceea că poate merge "în patru labe"; și că poate sta în șezut fără sprijin, că viața sa a fost profund afectată și că este dependentă total de mama sa, care o îngrijește permanent. A mai precizat partea vătămată că mai necesită o intervenție chirurgicală pentru extragerea celor 2 șuruburi și 9 tije pe care le are în coloana vertebrală, operație pe care a mânat-o deoarece i-ar stopa pentru o perioadă recuperarea medicală și nu dorește acest lucru, afirmând că este conștientă și știe de la medici că șansele ei de recuperare sunt aproape nule, dar că depind de voința sa și de terapiile pe care le poate urma, dar care sunt foarte costisitoare și pot fi efectuate doar în străinătate, familia sa neavând posibilități financiare în acest sens, declarația părții vătămate coroborându-se, pe deplin, cu toate celelalte probatorii administrate în cauză.
Din coroborarea tuturor acestor probatorii, instanța a constatat faptul că, în urma accidentului rutier provocat de inculpat, părții civile A.A.M. i-au fost produse majore suferințe fizice și psihice, că i-a fost afectată grav și ireversibil viața obișnuită pe care o avea înainte de accident, că partea civilă - care este o persoană tânără care, anterior, era activă și care avea preocupări specifice unui tânăr, care urma studii superioare și care avea diverse hobby-uri, care era sănătoasă - este în incapacitate totală de a se îngriji singură, neputând să meargă, să muncească, fiind dependentă de prezența unei alte persoane și că acesta suferă și în prezent de o depresie majoră, din probele administrate în cauză rezultând, fără dubiu, că această stare de lucruri se va prelungi pe o durata nedeterminată.
Pentru toate aceste motive, instanța a constatat că suma de bani solicitată de partea civilă A.A.M. cu titlu de daune morale este justificată în totalitate, netinzând la a duce la o îmbogățire fără just temei a acesteia, reprezentând o justă și îndreptățită reparație morală pentru suferințele profunde și îndelungate, fizice și psihice și pentru perturbarea gravă și ireversibilă a vieții acesteia, cauzate prin accidentarea părții civile în data de 27.10.2009, prin raportare expresă la situația particulară și la persoana părții civile, așa cum a fost aceasta prezentată anterior, în mod detaliat.
Pentru toate aceste motive, instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de partea civilă A.A.M. și, în baza disp. art.14 și art.346 din Codul de procedură penală, a obligat partea responsabilă civilmente Fondul de Protecție a Victimelor Străzii, prin reprezentanții săi legali, să plătească - pentru inculpatul G.C.R. - părții civile A.A.M., cu titlu de despăgubiri civile, suma de 21.860,33 lei - reprezentând daune materiale și echivalentul în lei al sumei de 400.000 euro, raportat la cursul de referință al B.N.R. din data efectuării plății - reprezentând daune morale și va respinge restul pretențiilor solicitate de partea civilă de la partea responsabilă civilmente, ca fiind nefondate.
În ceea ce privește solicitarea părții civile A.A.M, de obligare a inculpatului la plata unei prestații periodice lunare, instanța a constatat că aceasta este întemeiată, în condițiile în care, așa cum rezultă din expertiza medico-legală menționată anterior, partea civilă are pierdută, în totalitate, capacitatea de muncă.
Astfel, conform disp. art.1388 alin.1 din Codul civil: "Despăgubirea pentru pierderea sau nerealizarea câștigului din muncă se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din muncă al celui păgubit din ultimul an înainte de pierderea sau reducerea capacității sale de muncă ori, în lipsă, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, ținându-se seama de calificarea profesională pe care o avea (…).
Alin.3. Dacă cel păgubit nu avea o calificare profesională și nici nu era în curs să o primească, despăgubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie";.
Față de aceste dispoziții legale și de probatoriile administrate în cauză, având în vedere faptul că partea civilă nu avea încă o calificare, la momentul producerii accidentului, că aceasta are pierdută, în totalitate, capacitatea de muncă, pe o perioadă nedeterminată la acest moment, că inculpatul nu a contribuit financiar, după accident, la ajutorarea părții civile instanța, în baza disp. art.14 și art.346 din Codul de procedură penală, l-a obligat pe inculpatul G.C.R. să plătească lunar părții civile A.A.M. suma de bani reprezentând venitul minim pe economie, cu titlu de prestație periodică, începând de la data comiterii infracțiunii, 27.10.2009 (dată la care s-a născut dreptul la despăgubirea acesteia) și până la încetarea stării de nevoie a părții civile.
