Asigurări sociale. Decizia 226/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ

DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA nr.226

Ședința publică din data de 9 februarie 2010

PREȘEDINTE: Vera Andrea Popescu

JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Simona Petruța Buzoianu

- -- -

Grefier -

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.1956 din 4.11.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în Târgoviște,--4,.1, județ

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul-reclamant a depus la dosar întâmpinare solicitând și judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și după deliberare a pronunțat următoarea decizie.

Curtea

Deliberând asupra recursului civil de față, reține următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalul Dâmbovița sub nr-, reclamantul a formulat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr. -/25.06.2009 emisă de pârâtă, solicitând anularea acesteia.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin decizia sus-menționată, pârâta a dispus retroactiv suspendarea plății pensiei sale de invaliditate pe motiv că a realizat venituri care nu pot fi cumulate cu pensia de invaliditate dispunând și restituirea unui debit în cuantum de 3965 lei, decizia fiind nelegală, încălcându-se dispozițiile art. 54, 92 și 94 din Legea nr.19/2000.

Astfel, s-a susținut de către reclamant că într-adevăr, este beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul II, însă singura activitate pe care a desfășurat-o a fost cea de consilier local, activitate cu caracter nepermanent, care nu putea conduce la suspendarea dreptului la pensie.

De asemenea, s-a arătat că remunerația cuvenită consilierilor locali este ocazională, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în mod obligatoriu, prin decizia nr.54/2007, că obținerea indemnizației de către consilierii locali nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina suspendarea plății pensiei.

A mai învederat reclamantul că în conformitate cu disp.art.94 alin.1 lit.f din Legea nr.19/2000, în cazul persoanelor pensionate de invaliditate se poate realiza un cumul între pensie și veniturile realizate din activitatea desfășurată în calitate de consilier local sau județean, respectiv indemnizația cuvenită acestora.

În drept, au fost invocate disp.art.87 alin.1 din Legea nr. 19/2000.

Pe parcursul procesului, reclamantul a formulat o cerere completatoare, contestând și decizia de recuperare nr.- din 15 iulie 2009 emisă în urma deciziei de suspendare a plății pensiei din data de 25.06.2009, prin care a fost obligat la restituirea sumelor primite cu titlu de pensie, cele două decizii aflându-se în strânsă conexitate.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală întrucât reclamantul a fost încadrat în gradul II de invaliditate și în perioada 1.10.2008 - 01.05.2009 a realizat venituri în calitate de consilier local, iar în raport de disp.art.54 lit.b și art.94 din Legea nr.19/2000 numai pensionarii din gradul de invaliditate III pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională.

S-a mai învederat că în conformitate cu art.12 alin.3 din Legea nr.154/1998, perioada în care persoanele au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și specialitate, iar conform art.34 din Legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, indemnizația de ședință reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și a obligațiilor și este singura formă de remunerare a activității consilierilor locali, aceștia fiind asigurați obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, pe durata mandatului, fără a fi reglementate exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale, potrivit art.5 alin.1 pct.II din Legea nr.19/2000.

Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr. 1956 pronunțată la data de 4 noiembrie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea și a anulat deciziile nr.-/25.06.2009 și nr.-/15.07.2009 emise de pârâtă, luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță reținut, în esență, că reclamantul este pensionar de invaliditate fiind și consilier local, calitate în care acesta primește o indemnizație de ședință, ce nu reprezintă o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, pentru a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau anticipată parțială, pentru determina suspendarea plății pensiei în temeiul art.92 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000.

S-a mai arătat că în acest sens a statuat și Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.54/2007, prin care s-a admis recursul în interesul legii și s-a decis că dispozițiile art.92 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000, cu modificările ulterioare se interpretează în sensul că persoanele alese în funcțiile de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art.34 din Legea nr.393/2004, această decizie fiind obligatorie.

Pentru aceste considerente, tribunalul a admis acțiunea în sensul celor mai sus arătate.

Împotriva sentinței primei instanțe pârâta a declarat recurs, în termen legal, criticând-o ca nelegală și netemeinică, invocând disp.art. 304 pct. 9 și 3041Cod pr. civilă.

Susține recurenta că soluția este nelegală si netemeinică întrucât intimatul beneficiază de pensie de invaliditate, iar în conformitate cu prevederile art. 54 lit. b din Legea nr. 19/2000, invaliditatea de gradul II este caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce și potrivit art. 94 din același act normativ, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr- activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, doar pensionarii de invaliditate gradul III, însă doar cu J de normă.

Se mai învederează că în urma controlului efectuat de către Direcția Economică- Serviciul Evidentă Contribuabili, s- constatat că intimatul realizat venituri în perioada 01.10.2008-30.04.2009, astfel că s-a emis decizia de suspendare a plații pensiei de invaliditate nr. -/25.06.2009 invocându-se în continuare disp.art. 2 alin. 1 si 2 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ce statuează că aleșii locali sunt: consilierii locali și județeni, primarii, viceprimarii, președinții si vicepreședinții consiliilor județene, precum și cele ale art. 12 alin. 3 din Legea nr. 154/1998 conform cărora perioada în care persoanele au ocupat funcții de demnitate publică constituie vechime în muncă și specialitate.

În ceea ce privește indemnizația de ședință stabilită în condițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004, s-a arătat că aceasta reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și a obligațiilor și este singura formă de remunerare a activității consilierilor locali și județeni, iar art. 5 alin. 1 pct. II din Legea nr. 19/2000 prevede că persoanele care își desfășoară activitatea in funcții elective, printre care și consilierii locali și județeni, sunt asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, pe durata mandatului, fără a fi reglementată exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale pentru cei care desfășoară activitatea cu contract individual de muncă în altă unitate sau sunt pensionari pentru limită de vârstă.

De asemenea, arată recurenta, potrivit secțiunii B, art. 32 din Ordinul nr.340/2001al, plata pensiei de invaliditate gradul I și II ncetează atunci când beneficiarii acestor categorii de pensii se regăsesc în una din situațiile prevăzute la art. 5 alin. 1 pct. I, II si III din lege.

Se concluzionează că perioada cât intimatul a beneficiat de indemnizație pentru activitatea desfășurată în funcția de demnitate publică nu poate fi cumulată cu pensia de invaliditate gradul II deoarece acesta, conform gradului de invaliditate de care beneficia, avea cel puțin J din capacitatea de muncă pierdută.

S-a solicitat pentru aceste motive admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul respingerii acțiunii.

Intimatul formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce urmează:

Prin decizia nr.16 pronunțată la data de 18 februarie 2008 de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, admițându-se recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că dispozițiile art.5 alin.1 pct.II, art.94 alin.1 lit.d din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art.36 din Legea nr.393/2004, modificată și completată, privind Statutul aleșilor locali, se interpretează în sensul că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective.

S-a reținut, printre altele, în considerentele acestei decizii, că interpretarea coroborată a dispozițiilor legale, respectiv ale art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, modificată și completată, ale art.94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată și ale art. 5 alin. 1 pct.II din același act normativ, nu poate justifica excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective a consilierilor locali, câtă vreme aceste indemnizații nu reprezintă venituri realizate dintr-o activitate profesională.

De asemenea, s-a arătat că între consiliul local și consilieri nu există raporturi specifice celor dintre un angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri, iar indemnizația de ședință la care au dreptul consilierii locali conform dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 393/2004, nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă, care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia.

S-a concluzionat că indemnizația de care beneficiază consilierii locali nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații, etc. astfel încât calitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate, condiții în care consilierii locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația la care au dreptul pe durata îndeplinirii funcției elective.

Prin decizia sus-menționată instanța supremă a dezlegat problema de drept soluționată neunitar referitoare la dreptul cumulării pensiei de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective, iar potrivit art. 329 alin.3 din Codul d e procedură civilă, soluțiile pronunțate în interesul legii de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt obligatorii pentru instanțe, prevederile legale invocate de recurentă în recurs neputând conduce la admiterea recursului în sensul celor solicitate de aceasta.

Concluzionând, pentru considerentele ce preced, Curtea privește recursul de față ca nefondat, astfel încât, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă îl va respinge, în cauză nefiind incidente niciunele din motivele de modificare a sentinței indicate de recurentă în motivarea recursului, sentința atacată fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,- A, județ D, împotriva sentinței civile nr.1956 din 4 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în Târgoviște,--4,.1, județ

Irevocabilă.

Pronunțată astăzi, 9 februarie 2010, în ședință publică.

Președinte JUDECĂTORI: Vera Andrea Popescu, Simona Petruța Buzoianu

--- - --- - -- -

fiind în concediu medical

prezenta se semnează de

președintele instanței

Grefier

/VS

4 ex./25.02.2010

f--Trib.

,

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120/2006

Președinte:Vera Andrea Popescu
Judecători:Vera Andrea Popescu, Simona Petruța Buzoianu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Asigurări sociale. Decizia 226/2010. Curtea de Apel Ploiesti