Asigurări sociale. Decizia 283/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 283
Ședința publică din data de 16 februarie 2010
PREȘEDINTE: Elena Simona Lazăr
JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Vera Andrea Popescu
- --- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D cu sediul în Târgoviște,- A, județul D, împotriva sentinței civile nr.1964 din 4 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în orașul, str.-, nr. 60, județul
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-contestator personal, lipsind recurenta-intimată.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus întâmpinare din partea intimatului-contestator.
Intimatul-contestator având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat și probe de administrat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbateri.
Curtea analizând actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Intimatul-contestator având cuvântul solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, întrucât în opinia sa nu a intervenit prescripția.
Arată că termenul de prescripție a fost întrerupt ca urmare a cererii de chemare în judecată introdusă pe rolul instanței la 20.11.2008, iar de la data de 11.06.2009 când s-a pronunțat decizia nr. 1306 a Curții de Apel Ploiești curge un nou termen de prescripție conform aret. 17 din Decret nr. 167/1958.
Astfel, adeverința a fost emisă în termenul legal de prescripție și primită în termen legal, iar intimata trebuia să recalculeze pensia din anul 2006. Fără cheltuieli de judecată
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, în baza
lucrărilor dosarului, reține următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr- contestatorul a solicitat anularea în partea deciziei nr.-/27.08.2009 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii D, solicitând și obligarea acesteia la actualizarea pensiei de serviciu de la 01.01.2006 și
la plata diferențelor rezultate pentru perioada 1.01.2006-1.08.2006, actualizate te cu coeficientul de inflație, până la executarea hotărârii.
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că prin sentința civilă nr.452/23.02.2009 și încheierea din 13.04.2009 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița, rămase irevocabile prin decizia nr.1306/11.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a dispus emiterea unei adeverințe privind media veniturilor brute realizate de un procuror în activitate în anii 2005 și 2006 în vederea actualizării pensiei sale de serviciu de la 01.01.2006 și respectiv 01.01.2007, motiv pentru care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieștia emis adeverința nr.4144/X/2009 transmisă Casei Județene de Pensii D pentru a fi pusă în aplicare, conform HG 1275/2005.
Intimata Casa Județeană de Pensii a emis decizia nr.- la data de 26 august 2009, prin care i-a actualizat pensia de la 1 august 2006 iar nu de la 1 ianuarie 2006, motivând că pentru perioada 1 ianuarie-31 iulie 2006 a intervenit prescripția, deși în realitate prin formularea acțiunii anterioare, contestatorul a susținut că termenul de prescripție a fost întrerupt conform art.16 lit.b din Decretul nr.167/1958.
Contestatorul a depus în copie: decizia contestată, adeverința privind actualizarea pensiei de serviciu, încheierea, sentința și decizia pronunțate în dosarul-(filele 4-14).
Intimata, legal citată, a formulat întâmpinare(filele 20-21) prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii, întrucât pentru perioada 1.01.2006-01.08.2006 drepturile solicitate de contestator au fost prescrise, invocând în acest sens și adresa nr.798/27.03.2009 a CNPAS și adresa nr.3944/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, pe care le-a anexat în copie(filele 22-25).
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1964 pronunțată la data de 4 noiembrie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa respins excepția prescripției dreptului material la acțiune și a admis contestația, obligând intimata să actualizeze pensia de serviciu a contestatorului și să-i plătească diferențele de pensie pe perioada 01.01.2006-01.08.2006, actualizate cu coeficientul de inflație, calculat în fiecare lună, până la plata efectivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, următoarele:
Excepția prescripției dreptului la acțiune, a fost respinsă întrucât obiectul procesului îl constituie contestarea deciziei de pensionare nr.-/27.08.2009, care poate fi făcută în termen de 45 de zile de la comunicare, conform art.87 din Legea nr.19/2000 și pe care acesta l-a respectat.
Împrejurarea că intimata a stabilit în decizia de actualizare a pensiei, plata acesteia începând cu 01.08.2006, ca urmare a intervenirii prescripției pentru intervalul 1 ianuarie-1 august 2006, urmează să fie analizată de instanță în cadrul contestației împotriva acestei decizii, astfel că excepția invocată a fost considerată neîntemeiată.
Cât privește fondul cauzei, instanța de fond a reținut că potrivit dispozițiilor art. 3 și 7 din Decretul nr.167/1958, termenul de prescripție este de 3 ani, însă acesta curge de la data nașterii dreptului la acțiune al contestatorului s-a născut la 01.01.2006, dată de la care trebuia să primească pensia actualizată și s-a întrerupt la 20.11.2008, când acesta a solicitat obligarea instituțiilor competente la emiterea adeverinței nominale privind media veniturilor realizate de un procuror în activitate, întrucât acestea nu emiseseră respectiva adeverință, astfel că reclamantul nu putea să ceară casei de pensii reactualizarea pensiei de serviciu în lipsa adeverinței, întrerupere reglementată de prevederile art.16 din Decretul nr.167/1958.
Prin urmare, în mod greșit intimata l-a privat pe contestator de drepturile sale pe perioada 01.01.2006-01.08.2006, cu toate că acesta deținea adeverința 3944/2009, transmisă conform HG 1275/2005 casei teritoriale de pensii și care se referă trebuia valorificată de la 01.01.2006, așa încât contestația a fost admisă.
Împotriva sentinței primei instanțe, intimata Casa Județeană de Pensii Dad eclarat în termen legal, recurs(filele 4-5) criticând-o ca nelegală și netemeinică, și a invocat disp.art. 304 pct.9.pr.civ. și art. 3041.pr.civ.
Recurenta a susținut că la data de 8.07.2009 sub nr.de înregistrate 10280, s-au depus la sediul Casei Județene de Pensii adeverințele privind actualizarea pensiei de serviciu pentru 1.01.2005, 1.01.2006 și 1.01.2007.
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița cu nr. - a fost admisă cererea intimatului în sensul actualizării pensiei de serviciu a acestuia începând cu data de 1.01.2006, astfel potrivit veniturilor din noile adeverințe, contestatorul a solicitat actualizarea pensiei sale de serviciu începând cu data de 1.01.2006 având în vedere veniturile transmise de unitatea angajatoare.
A mai susținut recurenta că a emis deciziile prin care actualizat pensia de serviciu a intimatului cu mențiunea că decizia nr. -/27.08.2008 privind actualizarea pensiei pentru perioada 1.01.2006-1.08.2006 pensia actualizată nu poate fi plătită, drepturile fiind prescrise deoarece în conformitate cu adresa CNPAS-Direcția de Îndrumare Metodologică, nr. 798/27.03.2009, noile drepturi se pot acorda cu respectarea termenului general de prescripție. Cererea de actualizare a fost depusă la 8.07.2009, așa încât instituția a procedat la acordarea drepturilor restante începând cu data de 1.08.2006, adică pe ultimii 3 ani calculați din luna următoare celei în care s-a înregistrat cererea.
S-a solicitat pentru aceste motive, admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea contestației.
Intimatul-contestator a formulat întâmpinare (fila 8) prin care a cerut respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate în recurs, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, dar și sub toate aspectele așa cum impune art.3041cod pr.civ. Curtea constată că nu este afectată legalitatea și temeinicia acesteia, potrivit considerentelor care succed:
Starea de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond, iar excepția prescripției dreptului la acțiune a fost în mod legal și temeinic soluționată de aceasta, recurent-intimată făcând confuzie între termenul legal de contestare a deciziei emise și care este, pentru beneficiar, de 45 zile de la comunicare, așa cum prevede expres art.87 din legea nr.19/2000, evocat de altfel și în decizia nr.- din 27 iulie 2009 și termenul general de prescripție, stabilit de Decretul nr.167/1958.
Curtea constată că în realitate, refuzul recurentei-intimate Casa Județeană de Pensii D de a actualiza și plăti pensia către beneficiarul său, contestatorul, în intervalul 1 ianuarie 2006-1 august 2006 se întemeiază pe pretinsa prescripție extinctivă a dreptului la acțiune în raport de data la care a fost înregistrată cererea de reactualizare, adică 8 iulie 2009.
Instanța de fond a înlăturat această apărare și a stabilit că opunerea excepției prescripției dreptului la acțiune este greșită, iar recurenta a criticat soluția, reiterând intervenția prescripției extinctive a dreptului de a cere actualizarea și plata pensiei pentru un interval de timp mai mare de 3 ani. de la data nașterii dreptului.
Critica nu se justifică.
Prescripția dreptului la acțiune, definită ca mijloc juridic de stingere dreptului la acțiune în sens material prin neexercitarea acestuia în termenul stabilit de lege, face ca titularul unui drept subiectiv care a rămas inactiv în termenul impus de legiuitor pentru valorificarea dreptului său, să piardă ocrotirea conferită de lege prin posibilitatea de a se adresa justiției și constituie în aceeași măsură și o sancțiune instituită de lege pentru pasivitatea și neglijența titularului dreptului de a-l exercita un timp îndelungat.
prescripției se suspendă sau se întrerupe în anumite cazuri, expres și limitativ prevăzute de Decretul nr.167/1958.
Potrivit art.16 lit.b din acest act normativ, ererea de chemare în judecată întrerupe cursul prescripției extinctive. Pentru a produce acest efect este necesar ca acțiunea în justiție sa fie efectivă ( adică exercitată cu scopul de a fi admisă) și să fie admisă, printr-o hotărâre definitivă.
Art.17 din decret stabilește că întreruperea șterge prescripția începută înainte de a se ivi împrejurarea care a întrerupt-o iar după întrerupere începe să curgă o nouă prescripție.
și aplicând corect aceste dispoziții legale imperative, care operează în puterea legii, prima instanță a stabilit că dreptul la acțiune al beneficiarului pensiei actualizate s-a născut la data de 1 ianuarie 2006, de la care era îndreptățit să primească pensia de serviciu actualizată, astfel cum s-a decis cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr.452/23 februarie 2009 a Tribunalului Dâmbovița, devenită irevocabilă prin decizia civilă nr.1306 din 11 iunie 2009 a Curții de Apel Ploiești, dată de la care curge un nou termen de prescripție fiindcă adeverința nominală nr.4144/X/2009 emisă de fostul angajator-Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, în executarea acestor hotărâri (fila 5) transmisă casei teritoriale de pensii conform 1275/2005 se referă la actualizarea pensiei de serviciu începând cu data de 1 ianuarie 2006 (fila 5).
În plus, cerința întreruperii cursului prescripției extinctive a dreptului la acțiune este marcată de lit.b a art.16 din Decretul nr.167/1958 de momentul introducerii unei cereri de chemare în judecată, ceea ce semnifică împrejurarea că încă de la data de 20 noiembrie 2008, când acțiunea beneficiarului pensiei a fost înregistrată sub nr.5898 la tribunal (fila 8 dosar fond) prin efectul întreruptiv dat de lege, curge un nou termen de prescripție de 3 ani care șterge și prescripția începută anterior, potrivit regulilor arătate în cele ce preced.
Drept consecință, hotărârea instanței de fond este în totalitate legală și temeinică astfel că, respingând recursul ca nefondat, în conformitate cu art.312 cod pr.civ, Curtea va menține sentința civilă nr.1964 pronunțată la data de 4 noiembrie 2009 de Tribunalul Dâmbovița.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii D, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1964 din 4 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-contestator domiciliat în orașul, str.-, nr. 60, județul
Irevocabilă.
Pronunțată astăzi, 16 februarie 2010, în ședință publică.
Președinte JUDECĂTORI: Elena Simona Lazăr, Vera Andrea Popescu
--- - --- - --- -
Grefier
/VS
4 ex./ 15.03.2010
f--Trib.
,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Elena Simona LazărJudecători:Elena Simona Lazăr, Vera Andrea Popescu
