Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 209/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 209/AS
Ședința publică din 08 2009
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 2: Răzvan Anghel
JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu
Grefier - -
S-au luat în examinare recursurile civile formulate de:
- recurenta reclamantă, domiciliată în C,-, -.3,.E,.2,.89, județul C, și
- recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul C, împotriva sentinței civile nr. 32/16.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, având ca obiect contestație decizie de pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru recurenta pârâtă d-na consilier juridic, în baza delegației nr. 7756/08.09.2009, depusă la dosar, lipsind recurenta reclamantă.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu disp.art.87 și următoarele cod pr.civilă.
Ambele recursuri sunt declarate în termen, motivate și scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
După referatul grefierului de ședință;
Întrebată fiind partea prezentă, această declară că nu mai are alte cereri de formulat sau înscrisuri noi de depus.
Instanța luând act de declarația părții prezente, constată dosarul în stare de judecată, declară dezbaterile încheiate în conformitate cu disp.art.150 cod pr.civilă, și acordă cuvântul asupra recursului.
Având cuvântul, reprezentanta recurentei pârâte susține că în mod greșit instanța de fond a obligat C la emiterea unei decizii de pensionare cu luarea în considerare a punctajului mediu anual determinat în raportul de expertiză.
Pentru motivele expuse solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat cu consecința modificării sentinței recurate.
CURTEA:
Asupra recursurilor civile de față;
Prin cererea formulată la 17.04.2008, reclamanta a solicitat, pe calea contestației, anularea deciziei nr. -/27.03.2008 emisă de CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C prin care i s-a stabilit o pensie de asigurări sociale de 798 lei începând cu data de 08.11.2007.
În considerente s-a arătat că pârâta nu a luat în considerare, la stabilirea punctajului mediu anual, toate veniturile realizate în perioada stagiului de cotizare, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la dosarul de pensie, de unde rezultă că s-a achitat contribuția pentru pensie suplimentară pentru toate veniturile încasate în plus.
Reclamanta a susținut că nu i-au fost luate în calcul la stabilirea pensiei de asigurări sociale toate veniturile obținute, respectiv, orele de noapte, orele suplimentare, sporurile acordate conform diferitelor prevederi legale, cât și salariul de merit.
A fost invocată, în acest sens, decizia nr. 264/20.03.2007 a Curții Constituționale privitoare la neconstituționalitatea art. 95 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
S-a mai susținut de către reclamantă că instituția pârâtă nu a luat deloc în calcul stagiul suplimentar, astfel cum reiese din adeverințele nr. 26739/16.10.2007, 58280/16.10.2007, 49666/26.09.2007.
Reclamanta a criticat decizia și prin prisma valorii punctului de pensie reținut, de 541 lei, cu toate că la data emiterii actului acesta era de 581,30 lei, fapt care a condus în mod evident la diminuarea pensiei stabilite.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Cad epus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
S-a arătat, în apărare, că susținerile referitoare la incorecta luare în calcul a valorii punctului de pensie trebuie respinse câtă vreme drepturile au fost stabilite începând cu 08.11.2007, când valoarea punctului de pensie era de 541 lei.
Cât privește neincluderea în baza de calcul a sporurilor menționate în acțiune, pârâta a solicitat să se constate că au fost valorificate sporul pentru munca prestată în timpul nopții și sporul de vechime, iar procentual și cel de stabilitate de 10%, de izolare de 8% și sporul de frontieră de 20%, fiind de asemenea valorificat salariul de merit și drepturile acordate cu titlu de compensații.
Pârâta a menționat că orele suplimentare nu constituie un spor cu caracter permanent, pentru a fi avute în vedere la baza de calcul a drepturilor de pensie.
Sub aspectul stagiului suplimentar, pârâta a consemnat faptul că reclamanta confundă contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară menționată în art. 165 din Legea nr. 19/2000 cu stagiul suplimentar reglementat prin art. 78 alin. 8 din lege. Ori, contribuția la FPS s-a valorificat de către instituție, în ansamblul punctajului anual.
Pârâta a arătat că decizia din 27.03.2008 a fost revizuită prin emiterea deciziei nr. -/21.05.2008, care a stabilit un punctaj mediu anual de 1,48367 puncte ( fila 11 ).
Prin precizările formulate la acțiune, reclamanta a arătat că prezenta contestație nu se referă la sporurile cu caracter permanent care au fost deja acordate ( astfel cum rezultă din desfășurătorul buletinului de calcul ), ci la acele contribuții care au fost achitate conform prevederilor legale pe parcursul activității și care nu au fost luate în calcul pentru stabilirea punctajului în mod corect. Astfel, a susținut reclamanta, adeverința nr. 26739/16.10.2007 a ANAF - Autoritatea Națională a Vămilor - C evidențiază drepturile bănești care nu au avut caracter permanent în perioada martie 1992 - octombrie2007 ( ore de noapte, ore suplimentare, prime, spor de control fizic ). S-a arătat că au fost acordate drepturi și pentru orele suplimentare retribuite în perioada 1972 - 1978, conform adeverinței nr. 58280/16.10.2007 emisă de Autoritatea Națională a Vămilor
Reclamanta a susținut că valoarea pensiilor trebuie să reflecte, de principiu, întreaga activitate desfășurată și întreaga perioadă de cotizare, inclusiv perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare.
Ulterior reclamanta a arătat că înțelege să conteste și decizia de revizuire, emisă la 21.05.2008, pentru aceleași considerente.
Prin sentința civilă nr. 32 din 16.01.2009 Tribunalul Constanțaa admis
acțiunea reclamantei - formulată în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană De Pensii.
Au fost anulate deciziile nr. -/27.03.2008 și nr. -/21.05.2008 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, emise de intimată.
A fost obligată Casa Județeană de Pensii C să emită, în favoarea contestatoarei, o nouă decizie de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, cu data deschiderii drepturilor 08.11.2007, avându-se în vedere un punctaj mediu anual de 1,54999.
De asemenea, a fost obligată intimata la plata către contestatoare a sumei de 600 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente:
Reclamanta - a depus la Casa Județeană de Pensii C cererea de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, înregistrată sub nr. 35526/23.10.2007 ( fila 44 ).
Potrivit art. 83 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, drepturile de pensie pentru limită de vârstă se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.
Prin urmare, este neechivoc faptul că stabilirea drepturilor de către casa teritorială de pensii se raportează la elementele de calcul rezultate din documentația prezentată de asigurat la data depunerii cererii de pensionare ( iar nu și ulterior acesteia ), întrucât data depunerii documentației și a cererii constituie criteriul la care se raportează stagiul de cotizare realizat, veniturile de luat în calcul și valoarea punctului de pensie.
De la această premisă s-a pornit în stabilirea corectitudinii valorii pensiei reclamantei, fiind irelevant ( pentru obiectul prezentului litigiu ) faptul că, ulterior emiterii actului, reclamanta a mai obținut adeverința nr. 20578/18.07.2008 de la fostul angajator ( filele 88 - 89 ).
S-a mai reținut că, din acest punct de vedere, datele cuprinse în această nouă adeverință urmează a fi analizate și valorificate distinct de către instituția pârâtă, în procedura reglementată de art. 95 din Legea nr. 19/2000, datele putând fundamenta o cerere de recalculare a punctajului deja stabilit, dar nu și o verificare în plan jurisdicțional a legalității și temeiniciei deciziei emise anterior.
Principiul de drept care statuează asupra acțiunii în anulare a unui act juridic, anume, verificarea legalității respectivului act exclusiv prin prisma condițiilor existente la momentul încheierii lui, subzistă și este pe deplin aplicabil și în această materie; pe cale de consecință, nu vor putea fi luate în considerare, în prezenta acțiune, elementele de calcul ce rezultă din înscrisuri inexistente la momentul sesizării casei de pensii cu cererea de pensionare.
Reclamanta nu a solicitat nici în cuprinsul cererii de chemare în judecată
și nici între obiectivele expertizei încuviințate la 20.06.2008, stabilirea și a diferențelor de drepturi de pensie rezultate din calculul efectuat de expert și cel determinat de deciziile Casei de Pensii.
Stabilirea unui obiectiv suplimentar, care nu are în primul rând fundament în petitul acțiunii, nu se încadrează în excepțiile prevăzute de art. 138 alin. 1 cod proc. civilă.
Desigur că pe baza calculului pensiei cuvenite reclamantei, efectuat în temeiul punctajului mediu anual și al punctului de pensie corespunzător perioadei arătate, reclamanta va putea pretinde într-o acțiune separată aceste diferențe în măsura în care nu îi vor fi achitate.
Pe parcursul judecării litigiului reclamanta, prin apărător, a făcut constant referire la,stagiul suplimentar, dar invocând decizia nr. 264/20.03.2007 a Curții Constituționale, cu toate că stagiul realizat după pensionare nu este stagiu suplimentar, ci stagiu adăugat; stagiul suplimentar îl constituie în accepțiunea art. 78 alin. 8 din Legea nr. 19/2000 și a Normelor metodologice emise în aplicarea legii stagiul realizat peste cel complet, după împlinirea cumulativă a condițiilor de pensionare ( vârstă standard și stagiu complet de cotizare ) până la depunerea cererii de pensionare.
De altfel,cererea de majorare a câtimii cererii depusă la termenul din 16.01.2008 privind,revizuirea deciziei de pensionare începând cu 01.08.2008 prin recalcularea perioadei de cotizare cumulate ulterior pensionării, potrivit datelor din adeverința nr. 20578/18.07.2008 a fost interpretată coerent de către instanță ca fiind o cerere de completare a petitului acțiunii formulată cu încălcarea prevederilor art. 132 cod proc. civilă, vizând valorificarea ulterioară emiterii deciziei inițiale de pensionare, a datelor menționate în actul arătat, conform art. 95 din lege.
Doamna expert a calculat, prin lucrarea prezentată la termenul din 05.12.2008, că punctajul mediu anual cuvenit reclamantei la data deschiderii drepturilor este de 1,54999, determinat în aceeași modalitate mai sus arătată, dar care corespunde unui număr de puncte de 40,81129 ( număr de puncte anuale 35,32154 la care se adaugă punctele rezultate din pensia suplimentară, de 5,48975 ) - filele 121 - 129.
De la 01.04.2001 ( data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 ), potrivit art. 23 alin. 1 lit. a din lege,Baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie venitul brut realizat lunar, în situația asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I și - reclamanta intrând în această categorie ca salariată.
Textul art. 26 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 indică excepțiile de la această regulă.
Însă, conform Legii nr. 3/1977, art. 21 alin. 1 lit. a ( legislația anterioară emiterii noului act normativ ), baza de calcul a drepturilor de pensie potrivit legislației anterioare o constituia retribuția tarifară de încadrare la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Ori, orele suplimentare nu constituie un spor cu caracter permanent, astfel cum s-a consemnat de altfel și prin adeverința nr. 26739/16.10.2007 eliberată de ANAF ( fila 48 ).
Prin urmare, față de prevederile incidente în perioada în discuție - anterioară datei de 01.04.2001 și deci intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 - în mod corect aceste sume nu au fost incluse în baza de calcul a drepturilor de pensie ale reclamantei.
În raport de disp. art. 87 din Legea nr. 19/2000, vor fi anulate deciziile nr. -/27.03.2008 și nr. -/21.05.2008 privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, emise de intimată.
Obligă Casa Județeană de Pensii C să emită, în favoarea contestatoarei, o nouă decizie de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, cu data deschiderii drepturilor 08.11.2007, avându-se în vedere un punctaj mediu anual de 1,54999.
În temeiul art. 274 cod proc. civiă, obligă intimata la plata către contestatoare a sumei de 600 lei, cheltuieli de judecată ( onorariu expert ).
Împotriva sentinței civile nr. 32/16.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța au declarat recurs ambele părți.
În motivarea recursului reclamanta a invocat în esență următoarele critici:
Instanța de fond deși a admis în totalitate contestația s-a pronunțat numai cu privire la onorariul expertului omițând a lua în calcul și onorariul de avocat depus în ziua judecății în cuantum de 1000 lei, prejudiciind prin aceasta contestatoarea.
În ceea ce privește punctajul de 1,54999 stabilit prin suplimentul de expertiză, există mai multe obiecțiuni prin care instanța în mod greșit a apreciat ca nefiind incluse în calculul veniturilor ce duc la stabilirea punctajului mediu anual, drepturile obținute în perioada 1992 - 2001, pentru care s-a făcut dovada achitării contribuției la bugetul de stat cu adeverințele nr. 38220/22.12.2008 și nr. 817/13.01.2009.
Instanța de fond s-a aflat în eroare cu privire la obiectul contestației exprimat de la începutul procesului, obiectivele expertizei și datele de referință la care s-a solicitat a fi calculate drepturile contestatoarei.
Astfel, în mod greșit instanța de fond dispune disjungerea cererii de majorare a câtimii cererii care în realitate nu era nici o cerere nouă.
În ceea ce privește punctajul mediu anual stabilit prin suplimentul la expertiză în mod greșit s-au reținut prevederile art. 5 al. 1 pct. I și II, art. 23 al.1 lit. (a) din Legea nr. 19/2000 și art. 21 al. 1 lit. (a) din Legea nr. 3/1977 și nu prevederile art. 78 al. 1 din Legea nr. 19/2000.
În mod greșit s-au admis obiecțiunile formulate de intimată la ședința de judecată din 7 noiembrie 2009 fără a se asigura de către instanță comunicarea și discuția în contradictoriu cu ambele părți.
Recurenta pârâtă a invocat următoarele motive de recurs.
În mod greșit prima instanță a obligat instituția la emiterea unei decizii de pensionare cu luarea în considerare a punctajului mediu anual de 1,54999 cum a fost stabilit prin raportul de expertiză.
Pentru perioada 1.04.1990 - 31.12.1990 s-a luat în calcul un salariu de 3065 lei, deși în carnetul de muncă se menționează pentru data de 1.04.1990 un salariu de 2965 lei.
De asemenea, pentru anul 1993 la determinarea punctajului mediu anual a fost luat în calcul un spor de frontieră care nu putea fi acordat în baza temeiului legal indicat în adeverința nr. 26739/16 octombrie 2007 emisă de Autoritatea Națională a Vămilor.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate de reclamantă, Curtea a apreciat că acestea sunt fondate în parte doar cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată.
Atât prin contestația formulată cât și prin concluziile orale, contestatoarea prin apărător a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Deși prima instanță a admis contestația formulată, a obligat pârâta doar la plata onorariului de expertiză omițând a lua în calcul și onorariul de avocat în cuantum 1000 lei.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs invocate de reclamantă,Curtea a apreciat că acestea nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Prin cererea formulată inițial de reclamanta a contestat decizia nr. -/27.03.2008, iar ulterior a arătat că înțelege să conteste și decizia de revizuire emisă la 21.05.2008.
La data de 16.01.2008 reclamanta a depus cerere de majorare a câtimii cererii privind revizuirea deciziei de pensionare începând cu 1.08.2008 prin recalcularea perioadei de cotizare cumulate ulterior pensionării, respectiv perioada 8.XI.2007 - 30.VI.2008 conform adeverinței nr. 20578/18.07.2008 emisă de
În mod corect această cerere a fost calificată de către prima instanță ca fiind o cerere de completare a petitului acțiunii, formulată cu încălcarea dispozițiilor art. 132 Cod proc. civilă.
În consecință, în mod corect această cerere a fost disjunsă și înregistrată separat pentru a fi soluționată.
Potrivit art. 95 din Legea nr. 19/2000 beneficiarii pensiei pentru limită de vârstă pot solicita recalcularea pensiei după realizarea fiecărui stagiu de cotizare.
Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea prevăzute pentru cererea de pensionare.
Astfel, datele cuprinse în adeverința nr. 20578/18.07.2008 de la fostul angajator urmează a fi analizate și valorificate distinct de către instituția pârâtă în procedura reglementată de art. 95 din Legea nr. 19/2000.
Acesta a fost și motivul pentru care nu s-a primit un obiectiv suplimentar la raportul de expertiză.
La termenul de judecată din 10.2008 raportul de expertiză contabilă a fost comunicat părților și în conformitate cu dispozițiile art. 96 Cod proc. civilă s-a acordat termen pentru ca părțile să aibă posibilitatea să i-a cunoștință de conținutul acestuia și să formuleze eventuale obiecțiuni.
Pârâta a depus la dosar obiecțiunile la raportul de expertiză, obiecțiuni care au fost supuse dezbaterii la termenul de judecată fin 7.XI.2008, însă reclamanta nu s-a prezentat în instanță.
Din răspunsul la obiecțiuni întocmit de expert contabil la data de 30.XI.2008 rezultă că punctajul mediu realizat de reclamantă este de 1,54999 care corespunde unui număr de puncte de 40,81129.
În mod corect aceste obiecțiuni au fost admise de către prima instanță având în vedere faptul că începând cu anul 1992 d-na. expert a luat în calcul primele și orele suplimentare care potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001 nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.
De altfel, în cuprinsul adeverinței nr. 26739/16.1967 emisă de Autoritatea Națională a Vămilor se face precizarea că drepturile bănești de care a beneficiat reclamanta cu titlu de ore suplimentare, prime și control fizic nu au avut un caracter permanent.
De asemenea, d-na. expert nu a ținut cont de faptul că începând cu data de 1.04.2001 sportul de vechime și celelalte sporuri cu caracter permanent se regăsesc în veniturile declarate de angajator, acestea fiind veniturile care au constituit baza de calcul pentru virarea CAS, conform dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 19/2000.
În urma refacerii raportului de expertiză pe baza acestor obiecțiuni, d-na. expert contabil a calculat un punctaj mediu realizat de 1,54999, care corespunde unui număr de 40,81129 puncte.
Cu privire la recursul pârâtei:
În mod corect prima instanță a obligat pârâta la emiterea unei decizii de pensionare cu luarea în considerare a punctajului mediu anual de 1,54999astfel cum s-a stabilit prin răspunsul la obiecțiuni.
În conformitate cu datele înscrise în carnetul de muncă al reclamantei având seria nr. - paginile 18-19, nr. crt. 21 (pag. 61 dosar fond), se poate observa că începând cu data de 1.03.1990 s-a acordat reclamantei o gradație în conformitate cu decizia nr. 128/9.03.1990 și s-a modificat salariul de la 2965 lei la 3065 lei potrivit funcției obținute de revizor vamal principal clasa 21/2.
De asemenea, în mod corect pentru anul 1993 la determinarea punctajului mediu anual a fost luat în calcul un spor de frontieră.
În condițiile în care fostul angajator a certificat în condițiile legii și pe baza documentelor de evidență contabilă aflate în arhiva sa, acordarea acestui spor și anterior datei intrării în vigoare a nr.HG 147/1996, în mod evident acest spor a fost plătit salariatului și s-a regăsit ca reglementare distinctă într-un act normativ anterior.
Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art. 312 Cod proc. civilă, Curtea a respins recursul pârâtei ca nefondat, a admis recursul reclamantei și a modificat în parte sentința recurată în sensul obligării către reclamantă la plata sumei de 1600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta reclamantă, domiciliată în C,-, -.3,.E,.2,.89, județul C, împotriva sentinței civile nr. 32/16.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, cu sediul în-, județul
Modifică în parte sentința recurată în sensul că obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de 1600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr. 32/16.01.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 08.09.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -/
Red.dec.jud./28.09.2009
Tehnored.gref./4ex./29.09.2009
Președinte:Jelena ZalmanJudecători:Jelena Zalman, Răzvan Anghel, Mariana Bădulescu
