Efectuarea cu întârziere a lucrărilor din motive imputabile. Exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedură, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune
| Comentarii |
|
Neefectuarea cu ritmicitate a actelor de urmărire penală într-un dosar aflat în lucru la organele de poliţie, schimbarea încadrării juridice a faptei de către procuror, admiterea unei cereri a învinuitului, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, de efectuare a unei noi expertize tehnice, urmată de restituirea cauzei la organele de poliţie, nu se circumscrie abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. i) şi h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare.S-a reţinut că neefectuarea actelor de urmărire penală s-a datorat unor motive obiective, precum efectuarea cu întârziere a expertizelor şi neprezentarea martorilor şi a părţilor la audieri, iar administrarea probatoriului reprezintă raţionamentul logico-juridic al procurorului, care nu poate fi pus în discuţie în cadrul procedurii disciplinare.
CSM, Comisia de disciplină pentru procurori Rezoluţia nr. 30/CDP din 29 aprilie 2009
Petiționarul M.H. a sesizat faptul că într-un dosar penal al Parchetului de pe lângă Judecătorie cercetările au fost tergiversate, iar pe parcursul cercetărilor efectuate de organele de poliție, procurorul a încălcat normele de procedură deoarece a schimbat încadrarea juridică a faptei, a efectuat o nouă expertiză tehnică și a audiat un martor, apoi a admis cererea învinuitului de efectuare a unei noi expertize tehnice și a restituit cauza la poliție pentru a se conforma îndrumărilor date.
în urma verificărilor efectuate de Inspecția Judiciară, s-au reținut următoarele:
După efectuarea actelor premergătoare într-un dosar în care petiționarul era parte vătămată, prin rezoluția organelor de poliție (confirmată de procuror) s-a dispus începerea urmăririi penale față de învinuitul C.A.M. sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 184 alin. (2), (4) C.pen.
învinuitul a solicitat o nouă expertiză tehnică auto, cererea fiind respinsă de procuror, ulterior fiind audiați mai mulți martori.
După finalizarea cercetărilor de către organele de poliție, dosarul a fost repartizat procurorului I.D. care, cu ocazia audierii învinuitului în vederea prezentării materialului de urmărire penală, a admis cererea acestuia de efectuare a unei noi expertize tehnice și de audiere a unui martor.
Deoarece martorul propus de învinuit nu s-a prezentat pentru a fi audiat, prim-procurorul parchetului a dispus infirmarea ordonanței procurorului, prin care s-a admis efectuarea unei noi expertize tehnice și audierea martorului propus de învinuit, apreciind că aceste probe nu sunt pertinente, concludente și utile cauzei.
De asemenea, din oficiu, a schimbat încadrarea juridică a faptei din art. 184 alin. (1) și (3) în art. 184 alin. (2) și (4), având în vedere prelungirea numărului zilelor de îngrijiri medicale la 120.
Sub aspectul abaterii disciplinare prevăzute de dispozițiile art. 99 lit. i) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, deoarece nu se poate reține existența unor motive care să fie imputabile procurorului pentru nefinalizarea cauzei.
Actele de urmărire penală au fost efectuate ritmic de organele de poliție sub supravegherea procurorului, iar volumul de activitate al acestuia, pe perioada în care cauza s-a aflat în lucru, dovedește că a manifestat interes în soluționarea cu celeritate a cauzelor.
Procurorul a soluționat un număr de: 1260 dosare în cursul anului 2006; 1358 dosare în anul 2007 și 1422 dosare în anul 2008, iar în perioada 1 ianuarie 2009 - 24 martie 2009 (când dosarul s-a aflat efectiv în lucru la acesta), procurorul a soluționat un număr de 112 dosare.
Latura subiectivă a acestei abateri disciplinare presupune existența unei conduite care să dovedească dezinteresul procurorului pentru soluționarea cauzei ce i-a fost repartizată.
Din analiza actelor dosarului a rezultat că, în perioada în care cauza s-a aflat în lucru la organele de cercetare penală, s-au înregistrat intervale de timp în care nu au fost efectuate acte de urmărire penală, din motive obiective, respectiv: efectuarea cu întârziere a expertizelor și neprezentarea martorilor și a părților la audieri, și nu a modului în care procurorul a exercitat activitatea de supraveghere a cercetărilor.
Referitor la abaterea disciplinară prevăzută de dispozițiile art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-au reținut următoarele:
Aspectele invocate de petiționar se referă la raționamentul logico-juridic al procurorului atunci când a interpretat și aplicat dispozițiile legale referitoare la încadrarea juridică dată faptei, precum și la aprecierea utilității și pertinenței probelor administrate în cauză.
Punerea în discuție, în cadrul procedurii de stabilire a răspunderii disciplinare, a acestor aspecte, ar fi de natură să afecteze independența procurorului în efectuarea urmăririi penale și adoptarea soluției.
Potrivit dispozițiilor înscrise în Codul de procedură penală și a celor din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, măsurile procesuale și soluțiile adoptate de aceștia nu pot fi verificate decât în cadrul și limitele date de principiul controlului ierarhic sau de instanțele de judecată, fapt care, de altfel, s-a și realizat în cauză întrucât prim-procurorul parchetului a infirmat ordonanțele procurorului prin care s-a dispus schimbarea încadrării juridice, admiterea probelor și restituirea dosarului la organele de cercetare penală.
Față de cele expuse, Comisia de disciplină pentru procurori a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale abaterii disciplinare sus-menționate.
| ← Efectuarea cu întârziere a lucrărilor din motive imputabile | Efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile → |
|---|
