Judecător. Articol de presă. Afectarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Articolele de presă, prin conţinutul lor concret, dar şi prin modalitatea de prezentare, sunt de natură a exercita presiuni asupra judecătorului şi a aduce atingere reputaţiei profesionale, modului în care aceasta îşi exercită funcţia, imparţialităţii şi integrităţii pe care un judecător trebuie să le manifeste în exercitarea profesiei.Prezentarea tendenţioasă şi trunchiată a faptelor creează o imagine şi o percepţie publică negativă asupra judecătorului menţionat, ceea ce se reflectă în mod direct în activitatea profesională a acestuia şi afectează autoritatea de care ar trebui să se bucure în exercitarea funcţiei de judecător.Exercitarea dreptului la liberă exprimare de către jurnalişti şi transmiterea de informaţii şi idei către public în probleme de interes general, presupun în egală măsură responsabilităţi şi obligaţii. În acest sens, jurnaliştii sunt datori să acţioneze cu bună-credinţă pentru furnizarea de informaţii în concordanţă cu etica jurnalistică.În cazul de faţă, opinia jurnalistului este prezentată într-o manieră care creează impresia unui abuz al judecătorului, cu ignorarea situaţiei reale. În lipsa oricărei baze factuale, opinia autorului articolelor este prezentată ca o informaţie reală, care sugerează în mod constant ideea de corupţie a judecătorului învestit cu soluţionarea acestor litigii.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 800 din 7 mai 2009

Prin memoriul înregistrat la Consiliul Superior la Magistraturii, judecătorul Z de la Curtea de Apel X a formulat o cerere de apărare a reputației profesionale, determinată de campania denigratoare la adresa sa, începută în ziarul local.

în susținerea cererii se arată că publicațiile din săptămânile 21-27.01.2009, 28.01-03.02.2009, 04-11.02.2009, 11-17.02.2009 și 18-24.02.2009, induc ideea că "pentru păstrarea imparțialității sale" în cauzele privind SC A. SA, ar fi primit un avans de circa 50.000 euro de la persoana nominalizată în articole, în scopul de a o ajuta să-și însușească patrimoniul societății respective, sumă despre care, ulterior se susține că ar fi returnat-o, din motive de "mustrări de conștiință", explicația derivând din absența sumei din declarația de avere.

Judecătorul a menționat faptul că suma de 50.000 euro, trecută în declarația de avere la rubrica "debite", reprezenta cea de-a doua rată la imobilul achiziționat de soțul său în localitatea C, sumă pe care a achitat-o în luna aprilie 2008, conform convenției părților.

De asemenea, a precizat că, pe rolul Secției comerciale și de contencios administrativ a Curții de Apel X, din anul 2004 până în prezent, au fost înregistrate 139 dosare privind pe SC A. SA, în care au fost pronunțate hotărâri de către toți judecătorii acestei secții, inclusiv cei din secția civilă, precum și că persoana despre care se susține că este protejata mai multor judecători, nu figurează ca parte în aceste dosare.

Prin Hotărârea nr. 800 din data de 7.05.2009, Plenul CSM a admis cererea de apărare a reputației profesionale formulată de judecător Z, cu următoarea motivare:

Din verificările efectuate a rezultat că judecătorul Z își desfășoară activitatea în cadrul Curții de Apel X, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Conform datelor statistice furnizate de Curtea de Apel X, în perioada 2007-2008 au fost înregistrate pe rolul Secției comerciale și de contencios administrativ și fiscal un număr de 70 dosare în care SC A. SA avea calitate de parte. Din acestea, un număr de 17 dosare au fost repartizate completului de judecată din care face parte judecătorul Z.

Conform listing-urilor de repartizare, toate dosarele în care SC A. SA a avut calitatea de parte au fost repartizate în mod aleatoriu, prin sistemul informatic.

Numărul mare de dosare soluționate de completele de judecată din care face parte doamna judecător, respectiv 17, se justifică, având în vedere că în cadrul acestei secții funcționează un număr de 9 judecători, care sunt planificați în mai multe complete de judecată (fonduri - contencios, fonduri - comercial, apeluri, precum și recursuri).

Un alt aspect constatat este acela că în niciunul dintre dosarele soluționate de completele de judecată din care făcea parte judecătorul Z și în care SC A. SA a avut calitatea fie de recurentă, fie de intimată, numitul SD, la care se face referire în articolele de presă, nu a avut calitatea de parte.

Din verificările efectuate, în ceea ce privește modul de desfășurare a proceselor, s-a constatat că nu au existat încălcări ale normelor de procedură, instanța asigurând, în toate cazurile, o echitabilă administrare și interpretare a probatoriului și caracterul contradictoriu și public al dezbaterilor, părțile fiind prezente personal sau prin reprezentanți.

în ceea ce privește declarația de avere a judecătorului, s-a constatat că, în declarația de avere completată la data de 4.02.2008, la rubrica "debite" acesta a consemnat că are un debit de 50.000.000 euro, reprezentând diferența de preț a unui imobil achiziționat prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 3616/2007, de la IF și IA, scadent în luna mai 2008. Ulterior judecătorul a dat o declarație rectificativă, în cuprinsul căreia arată cuantumul corect al debitului, acesta fiind de 50.000 euro și nu de 50.000.000 euro, sumă menționată dintr-o eroare de dactilografiere în prima declarație.

în declarația de avere completată la data de 9.01.2009, acest debit nu mai figurează în declarație, termenul scadent de achitare a diferenței de preț pentru achiziționarea imobilului respectiv, fiind în mai 2008.

în raport de aceste constatări, Plenul CSM a apreciat că, potrivit art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, și art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată și modificată, CSM apără judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea sau ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, CSM apără reputația profesională a judecătorilor și procurorilor, ceea ce este în deplină concordanță cu prevederile art. 8 și art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, care consacră protecția reputației sau a drepturilor altei persoane, precum și garantarea autorității și imparțialității puterii judiciare.

Dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art. 30 din Constituție, nu poate fi exercitat cu încălcarea principiilor independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, principii consfințite de art. 124 alin. (3) din legea fundamentală a statului.

De asemenea, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine, așa cum prevede art. 30 alin. (6) din Constituția României.

în raport de aceste dispoziții legale, în cazul concret, CSM a apreciat că aspectele semnalate în articolele de presă ce fac obiectul sesizării, au un caracter incriminatoriu la adresa judecătorului și se referă, în esență, la faptul că judecătorul Z a favorizat o anumită persoană, DS, care are interese majore în dosarele în care SC A. SA are calitate de parte, prin aceea că a pronunțat soluții favorabile acestuia și apare periodic în aceste complete.

Prin prezentarea nereală a situației se induce în conștiința opiniei publice ideea că doamna judecător și-a exercitat în mod abuziv funcția de judecător și ideea existenței unor interese materiale și folosirea de către o anumită persoană a unor mijloace ilicite, prin intermediul judecătorului menționat.

în urma verificărilor efectuate de către Inspecția Judiciară nu au fost reținute încălcări ale dispozițiilor regulamentare, privind repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul secției comerciale și de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel X; conform listing-urilor de repartizare, toate dosarele au fost repartizate în mod automat, prin sistemul informatic. în ce privește numărul dosarelor în care SC A. SA a avut calitatea de parte, repartizate completelor din care face parte și judecătorul Z, modalitatea de desfășurare a procedurilor și soluțiile pronunțate, constatările verificărilor, expuse mai sus, nu au confirmat niciun indiciu în sensul celor afirmate în cuprinsul articolelor de presă.

în ceea ce privește așa-zisa "neconcordanță" în declarațiile de avere completate de doamna judecător, speculațiile prezentate în articolele de presă sunt nefondate, judecătorul Z prezentând în mod transparent situația debitului de 50.000 euro, prin înscrierea tuturor mențiunilor prevăzute în formularul completat, datele astfel înscrise putând fi oricând verificate.

în conformitate cu etica jurnalistică, exprimarea opiniilor poate implica comentarii asupra unor evenimente reale, care, deși nu pot fi supuse criteriilor de corectitudine, trebuie exprimate în mod sincer și etic, fără a nega realitatea faptelor sau datelor.

în cazul de față, opinia jurnalistului este prezentată într-o manieră care creează impresia unui abuz al judecătorului, cu ignorarea situației reale. Mai mult, în unele articole se induce cititorului ideea că judecătorul a primit din partea unei anumite persoane foloase necuvenite, în scopul soluționării favorabile a unor dosare, pornind de la o împrejurare pur speculativă.

în lipsa oricărei baze factuale, opinia autorului articolelor este prezentată ca o informație reală, care sugerează în mod constant ideea de corupție a judecătorului învestit cu soluționarea acestor litigii.

în practica Curții Europene a Drepturilor Omului se apreciază în mod constant că exercitarea dreptului la liberă exprimare de către jurnaliști și transmiterea de informații și idei către public în probleme de interes general, presupun în egală măsură responsabilități și obligații. în acest sens, jurnaliștii sunt datori să acționeze cu bună-credință pentru furnizarea de informații în concordanță cu etica jurnalistică.

Prezentarea tendențioasă și trunchiată a faptelor creează o imagine și o percepție publică negativă asupra judecătorului menționat, ceea ce se reflectă în mod direct în activitatea profesională a acestuia și afectează autoritatea de care acesta ar trebui să se bucure în exercitarea funcției de judecător.

Articolele de presă, prin conținutul lor concret, dar și prin modalitatea de prezentare, sunt de natură a exercita presiuni asupra judecătorului și a aduce atingere reputației profesionale, modului în care aceasta își exercită funcția, imparțialității și integrității pe care un judecător trebuie să le manifeste în exercitarea profesiei.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: