Procuror. Dezbatere televizată. Afectarea reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Una dintre componentele reputaţiei profesionale o reprezintă şi opinia pe care magistratul o creează în conştiinţa colectivă cu privire modul în care îşi exercită profesia. Atunci când încrederea societăţii în competenţa profesională a acestuia este afectată, părerea publică devine nefavorabilă, fapt ce conduce la lipsa de credibilitate a magistratului şi, implicit, la ştirbirea reputaţiei sale profesionale.De asemenea, actul concret de înfăptuire a justiţiei nu poate constitui un subiect de dezbatere publică, motivat de faptul că este atributul exclusiv al judecătorului şi procurorului, astfel cum se statuează în principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat, precum şi în dispoziţiile legilor organice privind administrarea justiţiei.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 358 din 5 martie 2009

în cadrul unei emisiuni televizate, moderatorul și invitatul său, membru al Baroului Constituțional, au comentat unele cauze penale instrumentate de procurorul H.B. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul H.

Motivat de faptul că procurorul a dispus trimiterea sa în judecată pentru comiterea mai multor infracțiuni de evaziune fiscală, fals intelectual, uz de fals și rupere de sigiliu, în cadrul emisiunii, invitatul, referindu-se la procuror, a făcut o serie de aprecieri ireverențioase și injurioase, calificându-l drept: "bandit", "derbedeu", "incompetent" și "rebut profesional".

Comentând activitatea profesională a procurorului, acesta a arătat: "ce reputație are acest procuror? Vă reamintesc trei cazuri pe care le știu _ Acest procuror m-a trimis pe mine în judecată _ declarat în sfârșit nevinovat de Curtea Europeană. Apoi l-a trimis în judecată pe avocatul nostru, ignorând cele 200 NUP-uri _ a zis că nu este avocat, să fie condamnat la închisoare _ De asemenea, s-a luat de doi oameni nevinovați din ce știm noi până acum, dar, la o casă de schimb valutar, a avut loc un jaf armat, un individ periculos a împușcat-o în cap pe casiera de la casa de schimb valutar și nici până astăzi, deci de un an de zile, nu a reușit să prindă infractorul"; "...are o reputație foarte bună, prinde, lipsește de libertate, trimite în judecată oameni nevinovați, iar pe criminal, da, nu poate să-l prindă"; "_procurorul, cel care m-a lipsit ilegal de libertate 30 de zile, _ are un Nissan Primera model 2006, are acțiuni în bănci și are un salariu lunar de _ cam cât credeți dumneavoastră? Cât câștigă pe lună acest procuror? _ ia mai mult decât polițistul, aproape 200 milioane/lei pe lună"_ "Stimați telespectatori să știți și dumneavoastră unde vă sunt banii, banii pe care-i plătiți, pentru ce? _ pentru ca să nu-și facă datoria, să facă numai rechizitorii aiurea, să lipsească de libertate oameni nevinovați". Referindu-se la salariile magistraților, invitatul emisiunii a mai precizat "dați-le un miliard de lei pe lună, dar nu acestor "incompetenți _ rebuturi profesionale".

Plenul CSM a apreciat ca fiind întemeiată cererea de apărare a reputației formulată de procuror, reținând că modul în care au fost comentate în emisiune aspectele ce țin de activitatea profesională a acestuia este de natură să aducă atingere reputației sale profesionale pentru următoarele argumente:

Una dintre componentele reputației profesionale o reprezintă și opinia pe care magistratul o creează în conștiința colectivă cu privire modul în care își exercită profesia. Atunci când încrederea societății în competența profesională a acestuia este afectată, părerea publică devine nefavorabilă, fapt ce conduce la lipsa de credibilitate a magistratului și, implicit, la știrbirea reputației sale profesionale.

Prezentarea ca fiind o notă dominantă în activitatea procurorului întocmirea unor "rechizitorii aiurea, lipsirea de libertate și trimiterea în judecată a unor oameni nevinovați", influențează în mod negativ încrederea cetățenilor și a justițiabililor, ale căror dosare sunt instrumentate de către acesta, cu privire la modul în care își exercită profesia.

De asemenea, actul concret de înfăptuire a justiției nu poate constitui un subiect de dezbatere publică, motivat de faptul că este atributul exclusiv al judecătorului și procurorului, astfel cum se statuează în principiul constituțional al separației puterilor în stat, precum și în dispozițiile legilor organice privind administrarea justiției.

Prin urmare, legalitatea și temeinicia soluțiilor adoptate de procuror pot fi analizate numai în cadrul procesual prevăzut de lege, nefiind posibilă comentarea publică a acestora prin intermediul mijloacelor mass-media, întrucât existența unor "procese în presă" poate avea efecte dăunătoare asupra independenței și imparțialității magistraților.

Limbajul injurios folosit de către avocat în cadrul emisiunii s-a situat dincolo de limitele exercitării dreptului la liberă exprimare prevăzut de art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului. Paragraful 2 al articolului menționat statuează că exercitarea acestui drept poate fi supusă unor restrângeri determinate, printre altele, și de necesitatea protejării reputației sau drepturilor altor persoane.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: